Proiectarea curriculum-ului pentru educaţia ecologică-consideraţii preliminare

ANEXA NR. 3

Model de portofoliu, ca instrument de evaluare a formatorilor în EE
În continuare se prezintă două exemple de portofolii pe cele două domenii considerate.

Remarcăm că ceea ce numim portofoliu, ca instrument de evaluare a unui formator în EE, se compune din două sau mai multe părţi astfel:

a) Economie:
De exemplu, la disciplina Protecţia consumatorului, se poate propune un portofoliu realizat de educat/cursant , format din următoarele piese:

• 
  testul docimologic de evaluare a cunoştinţelor generale referitoare la cîteva aspecte legate de tema portofoliului;
  
• 
  proiectul/referatul cu tema Alimentaţia sănătoasă la început de secol XXI;
  
• 
  studiul pe bază de chestionar ;
  
• 
  raportul final.
  

• 
  Informaţii despre educaţi/cursanţi:
  

Echipa de cursanţi implicată în realizarea portofoliului este formată din 16 persoane împărţite în 4 grupe (pot rămâne în echipa de studiu şi 14 studenţi sau 12 studenţi etc.). Condiţiile pentru a fi inclus în una din grupele de studiu sunt:

• 
  să obţină o primă notă N1 la testul docimologic, notă care să îl includă între primii 16 clasaţi;
  
• 
  să fi obţină o a doua notă N2 la referat/proiect, ca notă de trecere;
  
• 
  să fi studiat discipline precum Statistică, Merceologie, Ştiinţa alimentelor, Comportamentul consumatorului, Informatică.
  

Piesa 1 a portofoliului – testul docimologic

Grupa/grupele de cursanţi sunt supuse unui test docimologic cu privire la cunoştinţele generale despre Declaraţia privind drepturile omului, legislaţia europeană în domeniul protecţiei consumatorului şi legislaţia din România cu privire la drepturile consumatorului; în urma prelucrării rezultatelor obţinute la acest test se vor selecta 16 cursanţi(primii clasaţi din grup/grupe), care ulterior vor fi împărţiţi în patru grupe pentru studiul ce reprezintă Piesa 3 a portofoliului; se subînţelege că fiecare din cei 16 cursanţi au obţinut o primă notă N1, notă ce îi atestă cunoştinţele generale cu privire la partea de fond a temei portofoliului.

Piesa 2 a portofoliului – proiect/referat cu tema Alimentaţia sănătoasă la început de secol XXI

Fiecare dintre cei 16 cursanţi selectaţi în urma testului va întocmi în termen de şapte zile un referat/proiect pe tema Alimentaţia sănătoasă la început de secol XXI; între direcţiile de studiu recomandate(Hendrikse, 2003):

• 
  poluarea mediului în agricultură;
  

• 
  modificarea genetică a alimentelor şi implicaţii sociale;
  
• 
  produse alimentare ecologice;
  
• 
  civilizaţii şi obiceiuri de consum;
  
• 
  limitele creşterii economice;
  
• 
  încălzirea globală a climei şi efectele asupra agriculturii;
  
• 
  Rapoartele Clubului de la Roma.
  

Fiecare dintre proiectele/referatele depuse de cursanţi vor fin notate cu note de la 1 la 10, nota minimă de acceptare fiind 5; în cazul în care unul sau mai mulţi cursanţi din cei 16 nu obţin nota minimă sunt excluşi din echipă; această a doua notă obţinută de fiecare cursant va fi considerată N2.

Piesa 3 a portofoliului - studiu pe bază de chestionar în vederea estimării gradului de pătrundere în consum a aditivilor alimentari în judeţul Suceava.

Pentru realizarea acestui studiu se concepe un chestionar ce urmează a fi distribuit unui eşantion prestabilit de producători şi comercianţi din judeţul Suceava.

În esenţă, structurarea studiului efectuat de cele patru grupe de cursanţi, pentru a răspunde obiectivelor propuse includem următoarele etape:

Etapa 1: Cele patru grupe de studenţi analizează datele privind comercianţii/producătorii din judeţul Suceava, pe baza informaţiilor publicate de Registrul Comerţului; rezultă că sunt aproximativ 8.500 de firme ce trebuie incluse în studiu ;

Etapa 2: Se constituie un eşantion (E) care să fie reprezentativ pentru colectivitatea studiată de către cele patru echipe, criteriile de structurare a eşantionului:

• 
  domeniul de activitate al firmelor;
  
• 
  cifra anuală de afaceri;
  
• 
  ponderea produse alimentare/cifra de afaceri;
  
• 
  localizare mediu urban/rural;
  
• 
  distribuţie geografică pe judeţul Suceava;
  
• 
  alte criterii similare.
  

Se ajunge la concluzia că dimensiunea eşantionului trebuie să fie de 170 de firme.

Etapa 3: Se concepe un chestionar sintetic şi uşor de completat de către intervievaţi, chestionar ce trebuie să se rezume la maximum patru pagini.
Model orientativ de structurare a chestionarului:



Etapa 4: După conceperea chestionarului acesta se multiplică şi urmează ca fiecare grupă de studenţi să se deplaseze pentru completarea chestionarului la un număr de 42 de firme:

• 
  o grupă - în domeniul produselor alimentare din carne;
  
• 
  o grupă - în domeniul produselor alimentare de panificaţie;
  
• 
  o grupă - în domeniul produselor alimentare lactate;
  
• 
  o grupă - în domeniul altor produselor alimentare.
  

Pentru finalizarea studiului de teren fiecare student urmează a se deplasa la 4-5 firme din eşantion, urmând a reveni cu datele rezultate din cercetarea făcută.

Etapa 5: Cele patru grupe de studenţi prelucrează statistic informaţiile obţinute pe baza chestionarului distribuit şi formulează un prim set de concluzii sub forma unui raport preliminar.

Etapa 6: Se formulează concluziile finale ale studiului prin discuţii deschise între profesor şi cele patru grupe de studenţi;concluzia finală se va orienta în două direcţii:

• 
  Care sunt sugestiile/recomandările ce se pot face către administraţia de stat pentru a modifica legislaţia de protecţie a consumatorului?
  
• 
  Ce trebuie făcut la nivel de individ/instituţie pentru a promova conceptul de dezvoltare durabilă?
  

Evaluarea pentru Piesa 3 a portofoliului (Model):

Cele 4 grupe de studenţi notează reciproc şi succesiv, pe o scală de la 1 la 10, calitatea lucrării întocmite de celelalte 3 grupe (Piesa 3 a portofoliului)	Rezultă o notă între 1 şi 10 pentru fiecare student/grupă.	Observaţii
Profesorul notează fiecare grupă/student din grupă pe o scală de la 1 la 10, pentru calitatea aceleaşi lucrări întocmite(Piesa 3 a portofoliului).	Rezultă o notă între 1 şi 10 pentru fiecare student/grupă.	Observaţii
Nota N3 la Piesa 3 a portofoliului	Medie între 1 – 10

Piesa 4 a portofoliului – raport final

Fiecare student/cursant întocmeşte un Raport final (10-12 pagini) prin care îşi exprimă propria părere cu privire la rezultatele cercetării efectuate , urmând a răspunde la două întrebări:

• 
  „Cum poate fi protejat consumatorul împotriva practicilor neloiale ale corporaţiilor?”
  
• 
  „Ce înseamnă a gândi global şi a acţiona local?”
  

Profesorul evaluează atent, separat, fiecare din cele 16 rapoarte întocmite de cursanţi, urmând a acorda o notă de la 1 la 10, ceea ce reprezintă nota N 4 corespunzătoare piesei 4 a portofoliului.

EVALUAREA FINALĂ A PORTOFOLIULUI:

Nota N1 + Nota N 2+ Nota N 3 + Nota N 4  Medie

b) Silvicultură:

De exemplu, la disciplina Dendrologie, se poate propune un portofoliu realizat de educat/cursant , format din următoarele piese:

• 
  testul docimologic de evaluare a cunoştinţelor generale referitoare la cîteva aspecte legate de tema portofoliului;
  
• 
  proiectul/referatul cu tema Pădurile la început de secol XXI;
  
• 
  studiul pe bază de chestionar ;
  
• 
  raportul final.
  

• 
  Informaţii despre educaţi/studenţi:
  

Echipa de cursanţi implicată în realizarea portofoliului este formată din 8 persoane împărţite 4 grupe .Condiţiile pentru a fi inclus în una din grupele de studiu sunt:

• 
  să obţină o primă notă N1 la testul docimologic, notă care să îl includă între primii 16 clasaţi;
  
• 
  să fi obţină o a doua notă N2 la referat/proiect, ca notă de trecere;
  
• 
  să fi studiat discipline precum Biostatistică, Botanică forestieră, Fitopatologie, Istoria pădurilor.
  

Piesa 1 a portofoliului – test docimologic

Grupa/grupele de cursanţi sunt supuse unui test docimologic cu privire la cunoştinţele generale despre relaţia dintre om-pădure-mediul înconjurător; în urma prelucrării rezultatelor obţinute la testul grilă se vor selecta 8 studenţi (primii clasaţi din grup/grupe), care ulterior vor fi împărţiţi în 4 grupe pentru studiul reprezentând Piesa 3 a portofoliului; se subînţelege că fiecare din cei 8 studenţi au obţinut o primă notă N1, notă ce îi atestă cunoştinţele generale cu privire la Piesa 1 a portofoliului.

Piesa 2 a portofoliului – referat/proiect

Fiecare dintre cei 8 studenţi selectaţi în faza anterioară va întocmi în termen de trei zile un referat/proiect pe tema „Pădurile la început de secol XXI”; între direcţiile de studiu recomandate:

• 
  rezervaţii şi parcuri naturale în România;
  
• 
  factorii care determină încălzirea globală a climei;
  
• 
  pădurile şi stratul de ozon;
  
• 
  pădurea amazoniană în echilibrul climateric global;
  
• 
  fauna şi flora din România;
  
• 
  Rapoartele Clubului de la Roma.
  

Profesorul/formatorul va nota fiecare dintre proiectele/referatele depuse de cursanţi cu note de la 1 la 10, nota minimă de acceptare fiind 5; în cazul în care unul sau mai mulţi cursanţi din cei 8 nu obţin nota minimă sunt excluşi din echipă; această a doua notă obţinută de fiecare student va fi considerată N2.

Piesa 3 a portofoliului – studiu privind estimarea gradului de infestare cu dăunători a zonei împădurite din judeţul Suceava

Pentru realizarea acestui studiu se concepe un formular de analiză ce urmează a fi distribuit tuturor Ocoalelor Silvice din judeţul Suceava. În esenţă, structurarea studiului efectuat de cele patru grupe de cursanţi, pentru a răspunde obiectivelor propuse includem următoarele etape:

Etapa 1: Cele patru grupe de cursanţi analizează datele privind suprafeţele împădurite din judeţul Suceava pe baza informaţiilor existente la Direcţia Silvică Suceava şi în alte documente privind istoria pădurilor în Bucovina; datele obţinute se structurează pentru trei momente(Giurgiu, 1998); se va întocmi câte o fişă pentru fiecare din cele 26 de Ocoale Silvice din judeţul Suceava; în esenţă fişa se structurează astfel:



Etapa 2: Se evaluează suprafaţa împădurită a judeţului Suceava, la momentul octombrie 2006, faţă de situaţia din 1900 şi 1950, pentru a înţelege dimensiunea studiului ce urmează a se efectua, respectiv:

• 
  necesar de persoane implicate;
  
• 
  resurse financiare necesare;
  
• 
  instituţii ce vor participa la studiu (Direcţia Silvică Suceava, cele 26 de Ocoale silvice din judeţul Suceava, Universitatea din Suceava prin cele 4 grupe de studenţi şi cadre didactice de la Facultatea de Silvicultură).
  

Etapa 3: Se concepe un formular de analiză a arboretelui, de dimensiune maxim 2 pagini.

Model orientativ de structurare a formularului de analiză:

Etapa 4: După conceperea formularului de analiză a arboretelui, acesta se multiplică şi urmează ca fiecare grupă de cursanţi să se deplaseze pentru completarea lui la cele 26 de Ocoale Silvice din judeţ:

• 
  o grupă - Ocolul silvic Gura Humorului, Stulpicani, Frasin, Moldoviţa, Vama, Pojorâta, , Breaza;
  
• 
  o grupă - Ocolul silvic Broşteni, Crucea, Dorna Candreni, Coşna, Vatra Dornei, Iacobeni, Cârlibaba;
  
• 
  o grupă - Ocolul silvic Solca, Marginea, Putna, Falcău, Brodina, Mălini, ;
  
• 
  o grupă - Ocolul silvic Râşca, Fălticeni, Dolhasca, Adâncata, Pătrăuţi, Tomnatec.
  

Pentru finalizarea studiului de teren o grupă de 2 studenţi se va deplasa la Ocoalele Silvice indicate, urmând a reveni cu datele rezultate din cercetarea făcută.

Etapa 5: Cele patru grupe de cursanţi prelucrează statistic informaţiile obţinute pe baza chestionarului/formularului de analiză distribuit şi sintetizează concluziile preliminare sub forma unui raport.

Etapa 6: Se formulează concluziile finale prin discuţii deschise între profesor şi cele patru grupe de cursanţi.

Concluzia finală se va orienta în două direcţii:

• 
  Ce măsuri trebuie să adopte RNP şi Direcţia Silvică Suceava pentru a preveni infestarea cu dăunători a arboretelui din judeţ?
  
• 
  În ce direcţie trebuie să acţioneze specialiştii din Silvicultură pentru a promova în societate conceptul de dezvoltare durabilă?
  

Evaluarea pentru Piesa 3 a portofoliului (Model):

Cele 4 grupe de cursanţi notează reciproc şi succesiv, pe o scală de la 1 la 10, calitatea lucrării întocmite de celelalte 3 grupe (Piesa 3 a portofoliului)	Rezultă o notă între 1 şi 10 pentru fiecare cursant/grupă.	Observaţii
Profesorul notează fiecare grupă/cursant din grupă pe o scală de la 1 la 10, pentru calitatea aceleaşi lucrări întocmite(Piesa 3 a portofoliului).	Rezultă o notă între 1 şi 10 pentru fiecare cursant/grupă.	Observaţii
Nota N3 la Piesa 3 a portofoliului	Medie între 1 – 10

Piesa 4 a portofoliului:
Fiecare cursant întocmeşte un Raport final (7-8 pagini) prin care îşi exprimă propria părere cu privire la concluziile rezultate din cercetarea făcută , urmând a răspunde la două cerinţe:

• 
  „Cum poate fi prevenită infestarea arboretelui cu dăunători?”
  
• 
  „Ce înseamnă a gândi global şi a acţiona local?”
  

Profesorul evaluează atent, separat, fiecare din cele 8 rapoarte întocmite de cursantă, urmând a acorda o notă de la 1 la 10, ceea ce reprezintă nota N 4.

EVALUARE FINALĂ PORTOFOLIU:

Nota N1 + Nota N 2+ Nota N 3 + Nota N 4  Medie