*) BU, rapoarte ale organismele de implementare către AEE / alte informaţii publice ale organismelor de implementare în ceea ce privește estimarea economiilor obţinute, fişele de proiect /alte informaţii din proiect şi alte asumări referitoare la previziunile de economii.
**) economii de energie primară;
***) parţial economii de energie finală.
c.4Sectorul public
c.4.1Rolul exemplar al sectorului public
Pentru a demonstra rolul de exemplu al sectorului public, PNAEE 2013 - 2015 include următoarele 3 măsuri:
“Managementul energetic la nivelul autorităţilor publice locale” (Articolul 107).
Introducerea managementului energetic la nivelul autorităţilor publice locale implică realizarea unei serii de măsuri, inclusiv:
elaborarea softului de monitorizare a consumurilor de energie pentru autorităţile publice locale (consiliile raionale, municipale şi UTA Găgăuzia) şi a manualului de utilizare a softului;
angajarea managerilor energetici în 32 de consilii raionale, UTA Găgăuzia şi 2 municipii;
instruirea a 35 de manageri energetici;
organizarea periodică a cursurilor de instruire şi perfecţionare a managerilor energetici angajaţi în cadrul consiliilor raionale, municipale şi UTA Găgăuzia;
elaborarea şi aprobarea structurii şi formularului-standard pentru programele locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi planurile locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice;
elaborarea şi aprobarea programele locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi planurile locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice;
elaborarea de către consiliile raionale, municipale şi UTA Găgăuzia a rapoartelor anuale în baza formularului elaborat de Agenţia pentru Eficienţa Energetică;;
elaborarea şi adoptarea planurilor de acţiuni pentru o energie durabilă pentru oraşele care au aderat la Convenţia primarilor.
Eficientizarea consumului de energie în sectorul public (Articolul 108)
Activităţile preconizate sunt următoarele:
implementarea proiectelor în domeniul eficienţei energetice;
finanţarea proiectelor în domeniul eficienţei energetice fezabile din punct de vedere economic, tehnic şi ecologic;
asigurarea consumului raţional de energie în ţară;
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Optimizarea sistemului public de iluminare stradală (Articolul 109)
Măsura presupune realizarea următoarelor acţiuni:
elaborarea propunerilor pentru restricţionarea lămpilor incandescente în sectorul public;
reflectarea acestei măsuri în programele locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi planurile locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice;
înlocuirea corpurilor de iluminare existente cu altele eficiente.
Rezultatele măsurilor listate mai sus sunt prezentate în detaliu în Secţiunea d.3 referitoare la clădirile Guvernului central.
Renovarea a 1% din blocurile administrative ale APC cu o suprafaţă mai mare de 500 m2
Renovarea a 1% din blocurile administrative ale APC cu o suprafaţă mai mare de 500 m2 (250 m2 începând din 1 ianuarie 2019), care nu se conformează cerinţelor naţionale minime de performanţă energetică implică realizarea câtorva acţiuni şi punerea în aplicare a câtorva componente legislative / administrative.
Moldova a întreprins măsuri pentru revizuirea tuturor actelor legislative/normative din domeniul construcţiilor. Aceste eforturi au fost susţinute în mare parte de BERD prin intermediul Proiectului Elaborarea Foii de parcurs/Planului de acţiune pentru transpunerea Directivei UE privind performanţa energetică a clădirilor în Republica Moldova şi implementarea Legii privind performanţa energetică a clădirilor.
Proiectul “Foaia de parcurs pentru implementarea DPEC în Republica Moldova” prevede acţiunile, calendarul şi livrabilele scontate, însă ar fi necesară aprobarea, finanţarea şi implementarea acestora. Implementarea conceptului privind rolul de exemplu al sectorului public a fost subiectul măsurii “Redactarea cadrului juridic privind performanţa energetică a clădirilor”, care este relevantă şi pentru PNAEE 2016 – 2018, măsura “Elaborarea cadrului legal cu privire la performanţa energetică a clădirilor”. Subiectul se suprapune, evident, cu conceptul de rol principal atribuit sectorului public prin DPEC, clădirile fiind cel mai mare consumator de energie din sectorul public.
Principalele acţiuni în conformitate cu “PLANUL DE ACŢIUNI privind armonizarea reglementărilor tehnice şi a standardelor naţionale în domeniul construcţiilor cu standardele europene pentru anii 2014-2020” (Hotărârea Guvernului 933/12.11.2014):
Elaborarea Conceptului sistemului național de reglementare tehnică a construcțiilor în conformitate cu cele mai bune practici internaționale;
Transpunerea în dreptul naţional a actelor europene în domeniul construcţiilor şi al domeniilor conexe;
Întocmirea unui program multianual de elaborare/ revizuire a reglementărilor tehnice în construcţii şi de armonizare a acestora cu standardele europene;
Implementarea foilor de parcurs pentru adoptarea și implementarea standardelor europene în domenii specifice (Eurocoduri - standarde europene pentru proiectarea structurilor; performanța energetică a clădirilor; securitate și sănătate pe șantiere);
Colaborarea cu Institutul Naţional de Standardizare în scopul adoptării standardelor europene în domeniul construcţiilor în calitate de standarde moldovene.
PROGRAMUL DE ACTIVITATE AL GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA 2015-2018 prevede promovarea cerinţelor minime referitoare la performanţa energetică a clădirilor şi elaborarea unui program naţional pentru reabilitarea termică a blocurilor locative.
Principalele acte de reglementare care vor pava calea în direcţia implementării Articolului 5 sunt următoarele:
Metodologia de calcul PEC pe baza performanţei energetice deplin evaluate (trimestrul IV 2016 conform Proiectul “Foaia de parcurs” propus de BERD);
Stabilirea cerinţelor minime pentru toate categoriile de construcţii şi pentru toate serviciile din clădiri pe baza rezultatelor obţinute din calculul nivelului optim de cost al performanţei energetice (trimestrul III 2017 conform Proiectul “Foaia de parcurs” propus de BERD).
c.4.2Rolul principal atribuit sectorului public prin DPEC
Actualmente se conturează următoarea situaţie:
Legea nr. 128 privind performanţa energetică a clădirilor a fost adoptată la 11.07.2014 şi a intrat în vigoare la 01.01.2015; În conformitate cu Legea nr. 128 din 11.07.2014 privind performanţa energetică a clădirilor: ‘…după 30.06.2019, clădirile publice noi trebuie să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, şi după 30.06.2021, toate clădirile noi trebuie să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.’ (art. 15(1)-(2)).
Legea nr. 75 cu privire la locuinţe a fost adoptată la 30.04.2015 şi a intrat în vigoare la 29.11.2015;
Hotărârea Guvernului RM nr. 933 din 12.11.2014 a adoptat Planul de acţiuni privind armonizarea reglementărilor tehnice și a standardelor naționale în domeniul construcțiilor cu legislația și standardele europene pentru anii 2014-2020. Autorităţile naţionale responsabile cu realizarea acestui Plan sunt MDRC, Ministerul Economiei, organismele de reglementare şi altele. Raportarea despre implementarea Planului se efectuează de 2 ori pe an.
Planul defineşte principalele obiective şi acţiuni, termenele-limită, responsabilităţile şi rezultatele scontate. Planul include, printre altele:
Armonizarea legislației naționale în domeniul construcțiilor cu legislaţia europeană:
elaborarea foilor de parcurs pentru implementarea în legislaţia naţională a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii (2016);
elaborarea Codului urbanismului și construcțiilor (2014);
implementarea în legislaţia naţională a actelor Uniunii Europene din domeniul construcţiilor (2018);
elaborarea foilor de parcurs pentru adoptarea și implementarea standardelor europene în domenii specifice (Eurocoduri – standarde europene pentru proiectarea structurilor; performanța energetică a clădirilor; securitate și sănătate pe șantiere etc.) (2015);
implementarea foilor de parcurs pentru adoptarea și implementarea standardelor europene în domenii specifice (2016),
colaborarea cu Institutul Naţional de Standardizare în scopul adoptării standardelor europene în domeniul construcţiilor în calitate de standarde moldovene. 100% din standardele UE vor fi adoptate până în anul 2018;
colaborarea cu Institutul Naţional de Standardizare în scopul înlocuirii tuturor standardelor naționale GOST în vigoare cu standardele europene identice/similare. 100% din Gost-uri vor fi înlocuite până în anul 2020,
întocmirea unui program multianual de elaborare/ revizuire a reglementărilor tehnice în construcţii şi de armonizare a acestora cu standardele europene (2015). Implementarea acestui Program până în anul 2018,
alinierea abordării în domeniul reglementării tehnice a construcțiilor la tendințele mondiale:
elaborarea Conceptului sistemului național de reglementare tehnică a construcțiilor în conformitate cu cele mai bune practici internaționale (2015),
elaborarea unui ghid privind abordarea bazată pe performanţă în reglementările tehnice din domeniul construcţiilor (2015),
perfecționarea metodologiei de elaborare a reglementărilor tehnice în construcții (2016),
consolidarea cadrului instituțional în domeniul reglementării tehnice a construcțiilor:
iniţierea colaborării cu autoritățile din domeniul construcțiilor din ţările dezvoltate în scopul preluării experienței privind reglementarea tehnică și implementarea standardelor europene în domeniul construcțiilor (2015),
aderarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor la Comitetul de colaborare inter-jurisdicţională în domeniul reglementării (Inter-Jurisdictional Regulatory Collaboration Committee – IRCC), la Consorţiul european pentru control în construcţii (Consortium of European Building Control – CEBC) (2015) etc.,
dezvoltarea infrastructurii de evaluare a conformității în domeniul construcțiilor,
dezvoltarea resurselor umane în domeniul reglementării tehnice a construcțiilor,
sporirea gradului de informare și a transparenței în domeniul reglementării tehnice a construcțiilor etc.
c.4.3Măsuri specifice pentru achiziţii publice
Legea privind achiziţiile publice (nr. 131 din 03.07.2015) nu indică direct cerinţele prezentate în Anexa VI la DSE. Pentru a corecta această lacună, PNAEE 2016-2018 prevede acţiunea “Amendamente operate Legii privind achiziţiile publice care asigură conformitatea cu cerinţele DEE” în cadrul măsurii H2-Actualizarea şi adoptarea cadrului juridic în vederea asigurării punerii în aplicare a Directivei privind eficienţa energetică şi a Legii cu privire la eficienţa energetică.
Cu toate acestea, trebuie menţionat că HG RM nr.401/12.06.2012 cu privire la Fondul pentru Eficienţă Energetică stipulează următoarele:
II.5. Fondul va realiza obiectivul său prin promovarea şi finanţarea proiectelor fezabile din punct de vedere economic, tehnic şi al mediului, care asigură sustenabilitatea consumului de energie, precum şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
III.16. Fondul va utiliza următoarele instrumente financiare pentru finanţarea proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor regenerabile de energie: grant, garanţie, împrumut şi leasing.
V.50. Resursele financiare ale Fondului sunt utilizate pentru finanţarea proiectelor ce au ca scop valorificarea resurselor regenerabile de energie şi/sau implementarea măsurilor de eficienţă energetică.
V.53. Proiectele propuse spre finanţare trebuie să întrunească următoarele criterii de eligibilitate:
a) cel puţin o treime din beneficiile proiectului să provină din economiile de energie măsurabile;
b) proiectul să implice tehnologii de eficientizare a consumului de energie;
VI.61. Auditul energetic este obligatoriu pentru proiectele de eficienţă energetică realizate cu sprijinul financiar al Fondului.
b) tehnologiile utilizate, tipurile de echipamente sau procese şi relevanţa acestora pentru necesităţile proiectului;
d) posibilitatea asigurării eficienţei prognozate a consumului de energie şi volumului reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi evitarea riscurilor potenţiale;
Aceste dispoziţii sunt conforme cu cel puţin 2 articole din lista măsurilor admisibile în domeniul achizițiilor publice care vizează eficiența energetică din Anexa VI la DSE.
(a) cerinţele ce vizează utilizarea de instrumente financiare pentru economiile de energie, inclusiv performanţa energetică; inclusiv contractele de performanță energetică (CPE) care prevăd generarea de economii de energie măsurabile și predeterminate (inclusiv atunci când administrațiile publice au responsabilități pe care le externalizează);
e) cerințe privind folosirea auditurilor energetice și punerea în aplicare a recomandărilor rezultate în materie de rentabilitate;
Până în prezent, Fondul pentru Eficienţă Energetică este cel mai proactiv şi eficient instrument al politicii Guvernului pentru implementarea prevederilor DEE, preponderent în domeniul organismelor publice.
