Proiectul Reforma şi îmbunătăţirea eficienţei sectorului energetic din Moldova


d.10Transformarea, transportul, distribuţia energiei şi raspunsul la cerere



Yüklə 2,51 Mb.
səhifə125/139
tarix09.01.2022
ölçüsü2,51 Mb.
#96012
1   ...   121   122   123   124   125   126   127   128   ...   139

d.10Transformarea, transportul, distribuţia energiei şi raspunsul la cerere


  1. O trecere succintă în revistă a situaţiei privind transformarea energiei, precum şi transportul şi distribuţia de energie este inclusă în Articolul 42 din “Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030”:

  • pe lanţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare, creşterea eficienţei s-a manifestat prin reducerea nivelului pierderilor în reţelele de distribuţie şi de transport, însă eficienţa generării energiei electrice şi termice a rămas scăzută;

  • au fost lansate şi realizate investiţii în proiectele de eficienţă energetică în sectorul industrial şi în cel public, inclusiv cu suportul instituţiilor financiare internaţionale;

  • potenţialul existent de surse de energie regenerabilă în mixul energetic este încă insuficient valorificat;

  • a fost depolitizată activitatea de stabilire a tarifelor în sectorul sistemului centralizat de alimentare cu energie termică şi, ca rezultat imediat, au fost introduse tarife care reflectă integral costurile, astfel fiind stopată acumularea datoriilor, singurele datorii care rămân de recuperat fiind cele istorice;

  • în condiţiile cogenerării ineficiente şi a sistemului de încălzire centralizat învechit, noile tarife nu au putut îmbunătăţi abilitatea agenţilor economici de a investi ca singură posibilitate de a reduce costurile variabile, ci numai au redus accesibilitatea tarifelor pentru populaţie.

  1. În ceea ce priveşte domeniul specific al eficienţei energetice pe lanţul de producere/transformare, transport şi distribuţie, Strategia energetică prevede următoarele:

  • reducerea pierderilor în reţelele de transport şi de distribuţie:

    • cu până la 11% în 2020 (până la 13% în 2015) pentru energie electrică,

    • cu 39% în 2020 (cu 20% în 2015) pentru gaze naturale, şi

    • cu 5% în 2020 (cu 2 % în 2015) pentru energie termică;

  • crearea unei noi capacităţi în municipiul Chişinău, în baza tehnologiilor eficiente de generare a energiei electrice şi termice, inclusiv de tip „turbină cu gaz cu ciclu combinat”

  • reevaluarea, reconstruirea şi reabilitarea, acolo unde este fezabil, a sistemului de încălzire centralizată existent.

  1. PNAEE 2013-2015 include măsuri specifice în materie de eficienţă energetică în faza de transformare, transport şi distribuţie, cum ar fi programele proprii de eficienţă energetică pentru transportul şi distribuţia energiei electrice din Măsura 98 PNAEE 2013-2015. Până în prezent, nu am primit informaţii de confirmare potrivit cărora operatorii de distribuţie şi de sistem au elaborat astfel de programe sau nu:

  • RED Nord Vest a informat despre planificarea măsurilor necesare (modernizarea şi reabilitarea) cu scopul de a reduce pierderile până la 10.82% în 2016, până la 10.44% în 2017 şi până la 10.35% în 2018.

  • măsuri similare au raportat RED Nord fără cuantificarea economiilor.

  1. Referitor la formularele de raportare elaborate de Moldelectrica în 2014 şi prezentate AEE, nu au fost furnizate informaţii despre întocmirea Programului de promovare a eficienţei energetice şi energiei regenerabile. Nici Moldovagaz nu a prezentat informaţii Agenţiei pentru Eficienţă Energetică la acest capitol.

  2. Descrierea măsurilor care-şi propun să îmbunătăţească eficienţa energetică pe lanţul de transformare, transport şi distribuţie este inclusă în continuare.


d.10.1Criterii de eficienţă energetică în tarifele şi reglementările de reţea


  1. Energia electrică

  1. Legea cu privire la energia electrică din 2009 a fost adoptată în vederea asigurării conformităţii cadrului legislativ cu Acquis-ul comunitar, condiţionat de aderarea ţării la Comunitatea Energetică în anul 2010. Legea a fost ulterior modificată şi completată în 2011 şi 2014 (a se vedea Legea nr. 27 din 13.03.2014) în vederea punerii în aplicare integrală a pachetului legislativ secund privind energia.

  2. Pornind de la angajamentele asumate faţă de EnC, a fost realizat un progres semnificativ în transpunerea în legislaţia naţională a Acquis-ului EnC privind energia electrică. Legea cu privire la energia electrică din 2009 a fost modificată ultima dată în 2014. Cerinţele referitoare la eligibilitate au fost transpuse în textul legii, consumatorii non-casnicii fiind eligibili din 1 ianuarie 2013, iar cei casnici – din 1 ianuarie 2015. Tarifele de acces la reţelele de distribuţie adoptate în luna iulie 2015 asigură dreptul de eligibilitate pentru consumatorii conectaţi la reţelele de distribuţie.

  3. Modificări adiţionale au fost operate în textul legii pe baza dispoziţiilor Directivei 2009/72/CE, elaborate de Ministerul Economiei cu suportul TA-SPSP şi al Secretariatului Comunității Energetice şi USAID (elaborarea unui proiect de lege cu privire la energia electrică în redacţie nouă conform cu dispoziţiile pachetului legislativ privind energia al UE). Proiectul legii urma să fie coordonat şi aprobat de Guvern şi Parlament în trimestrele III-IV 2015.

  4. În anul 2014 au fost introduse amendamente majore în Legea cu privire la energia electrică. Acestea includ, inter alia, obligaţia de deschidere completă a pieţei de energie electrică începând din 01.01.2015 şi obligaţia pentru companiile de distribuţie să finalizeze până la 01.06.2014 separarea operaţională (şi decizională) a activităţii de distribuţie şi activitatea de furnizare la preţuri reglementate, precum şi separarea juridică a acestor activităţi până la 01.01.2015. Implementarea dispoziţiilor juridice privind deschiderea pieţei de energie electrică continuă până în prezent.

  5. În octombrie 2015, ANRE a aprobat o nouă versiune a regulilor de piaţă pentru energia electrică. Principalele caracteristici ale acestor reguli sunt după cum urmează:

  • încheierea de acorduri bilaterale pentru achiziţionarea şi furnizarea de energie electrică,

  • distribuţia energiei electrice produse prin cogenerare şi de centralele ESR,

  • procedura de achiziţie şi furnizare a energiei electrice de echilibrare la preţuri minime,

  • achiziţia energiei electrice pentru a acoperi consumul tehnologic în reţeaua de transport a energiei electrice de către operatorii sistemului de transport şi a energiei electrice necesare pentru a acoperi consumul tehnologic în reţeaua de distribuţie.

  1. Metodologiile de calcul al tarifelor stabilite de ANRE sunt cost-reflective. Tarifele calculate de companiile de transport, distribuţie şi furnizare au fost supuse auditului de companii internaţionale notorii de audit în toamna anului 2015, corectitudinea acestora fiind confirmată. Tarifele au fost majorate în 2015 din cauza creşterii costului de achiziţie a energiei electrice şi deprecierii monedei naţionale.

  2. Legea cu privire la energia electrică stipulează posibilitatea de a calcula tarifele de reglementare pentru a determina şi aplica:

  • tarife binom, tarife diferenţiate în funcţie de nivelul de tensiune în reţelele electrice şi de perioada/orele de consum.

  • pentru a susţine, intre altele, îmbunătăţirea eficienţei energetice, ambele decizii adoptate de ANRE: nr. 153 din 18.07.2015 (suspendată pentru perioada desfăşurării auditului care a confirmat valorile) şi nr. 470 din 11.05.2012 asigură posibilitatea pentru consumatorii non-casnici dotaţi cu dispozitive adecvate de contorizare şi în conformitate cu dispoziţiile contractuale, în cazul în care acestea există, să achite 1.6 din tariful reglementar în orele de vârf definit diferenţiat pe trimestre şi 0.6 din tariful reglementar în afara orelor de vârf definite în mod egal pe perioada anului întreg.

  1. De menţionat faptul că tarifele nu cresc în mod progresiv odată cu creşterea consumului; prin urmare, tarifele nu sunt în detrimentul sporirii consumului de energie electrică, în cazul utilizării pompelor de căldură.

  2. În pofida existenţei unor reguli de echilibrare stabilite de operatorul sistemului de transport şi a părţilor responsabile prevăzute de lege, suntem nevoiţi să menţionăm că piaţa de echilibrare nu este operaţională. În acest mod, este exclusă orice participare a cererii pe piaţa de echilibrare şi servicii auxiliare.

  3. Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030 menţionează crearea platformei de adaptare a cererii, însă, deocamdată, nimic nu s-a realizat în acest sens.



  1. Gazele naturale

  1. Toate activităţile, inclusiv cele de import, furnizare, transport transfrontalier şi intern, distribuţie şi vânzare cu amănuntul pe piaţa de gaze naturale sunt realizate de Moldovagaz – companie integrată vertical. Astfel, compania acţionează în calitate de importator, vânzător angro şi cu amănuntul (în Chișinău). Cadrul legislativ este stabilit de Legea privind gazele naturale adoptată în 2009 şi modificată în 2014. Legea transpune dispoziţiile Directivei 2003/55/CE şi ale Directivei 2004/67/CE. Legislaţia secundară include standarde tehnice pentru serviciile de transport şi distribuţie a gazelor naturale şi un regulament privind furnizarea şi utilizarea gazelor naturale. În 2014, Moldova a iniţiat elaborarea Legii privind gazele naturale în redacţie nouă cu scopul de a transpune Pachetul legislativ 3 şi de a rectifica discordanţele cu Acquis-ul Comunităţii Energetice identificate în legislaţia internă.

  2. Legea examinează utilizarea eficientă a activelor şi diferenţierea tarifelor în funcţie de nivelul de presiune. Deocamdată, legislaţia nu prevede stimulente pentru consumatori legate de economia de gaze naturale. Tarifele stabilite la gaze stimulează economiile, fiind aplicat un prag de 30 m3, preţul pentru depăşirea acestui prag fiind mai mare.


d.10.2Măsuri pentru facilitarea şi promovarea răspunsului la cerere


  1. Până în prezent, în Republica Moldova nu au fost introduse măsuri specifice pentru a promova răspunsul la cerere. Unica diferenţiere în tarifele la energia electrică se referă la orele de vârf în comparație cu celelalte ore, fapt ce contribuie la nivelarea profilului sarcinii, fără adaptarea reală a cererii, odată ce preţul nu variază de la o oră la alta sau de la o zi la alta. Nu sunt puse în aplicare preţuri dinamice la energia electrică sau gazele naturale, situaţia urmând să fie neschimbată în anii 2016-2018.


d.10.3Eficienţa energetică în proiectarea şi reglementarea de reţea


  1. Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 833 din 10 noiembrie 2011 stabileşte obiective naţionale de eficientizare a consumului global de energie primară cu 20% până în anul 2020 şi reducerea către anul 2020, cu cel puţin 25% a emisiilor de GES comparativ cu 1990.

Pentru reducerea pierderilor au fost stabilite obiective concrete:

  1. Pierderi în reţele de distribuţie a energiei electrice.

Conform PNEE 2011-2020, operatorii reţelei de distribuţie ar trebui să reducă pierderile de la 13% în 2011 până la 7-10% în 2020. Cele mai recente date furnizate de ANRE, la situaţia din aprilie 2015, indică un progres semnificativ înregistrat de toţi operatorii reţelei de distribuţie din 2011 în direcţia realizării acestui obiectiv. Pierderile in reţeaua de distribuţie se reduc treptat şi în 2014 nivelul acestora a atins 9.2% - 11.58% din energia electrică furnizată reţelelor de distribuţie.

Tabelul - Consumul de energie electrică şi pierderile de-facto.




Yüklə 2,51 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   121   122   123   124   125   126   127   128   ...   139




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin