Proiectul Reforma şi îmbunătăţirea eficienţei sectorului energetic din Moldova

a) consumul de bază de energie până la prestarea serviciilor care constituie subiectul contractului respectiv;

b) valoarea economiilor de energie garantate şi procedurile de atingere a lor;

c) modalităţile de finanţare a lucrărilor;

d) modul de recuperare a investiţiilor efectuate de compania de management respectivă sau, după caz , de terţi.”

135. 
     Articolul 173 din Strategia energetică a Republicii Moldova 2030 prevede “dezvoltarea pieţei contractelor bazate pe performanţă pentru serviciile energetice” ca una dintre măsuri pentru “facilitarea unei dezvoltări durabile ca obiectiv de bază, însemnând îmbunătăţirea eficienţei energetice care aduce bunăstare, confort pentru cetăţeni, precum şi economisirea energiei, contribuie la reducerea emisiilor de CO2”.
     
136. 
     Articolul 104 din PNAEE 2013-2015 include măsura “Dezvoltarea pieţei serviciilor energetice pentru sectorul industrial”, obiectivul căreia este “extinderea şi consolidarea calităţii serviciilor energetice oferite sectorului industrial şi altor sectoare pe piaţa Moldovei; susţinerea creşterii pieţei naţionale de servicii şi produse energetice pentru sectorul industrial”.
     
137. 
     Cu referire la companiile ESCO, Legea nr.142 din 02.07.2010 cu privire la eficienţa energetică prevede următoarele:
     

Articolul 4

“…societate de servicii energetice (ESCO) – persoană juridică furnizoare de servicii energetice şi/sau de alte măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice în instalaţiile sau la sediul unui utilizator şi care acceptă un anumit risc financiar făcând acest lucru. Plata serviciilor furnizate se bazează (integral sau parţial) pe îmbunătăţirea eficienţei energetice şi pe îndeplinirea celorlalte criterii de performanţă convenite”.

Articolul 5

“…promovarea iniţiativei private şi dezvoltarea societăţilor de servicii energetice care să contribuie la optimizarea exploatării sistemelor energetice, în bază de contracte de performanţă energetică”.

Articolul 21

“Societăţile de servicii energetice, precum şi terţii care participă la finanţarea proiectelor de eficienţă energetică pot beneficia de facilităţi fiscale în conformitate cu prevederile Codului fiscal”.

Articolul 24

(1) Societăţile de servicii energetice prestează servicii energetice în baza contractelor de performanţă energetică, în care sunt stipulate:

1. 
   consumul principal de energie până la prestarea serviciilor care constituie obiectul contractului respectiv;
   
2. 
   valoarea economiilor de energie garantate şi procedurile de atingere a lor;
   
3. 
   modalităţile de finanţare a lucrărilor;
   
4. 
   modul de recuperare a investiţiilor efectuate de compania de management respectivă sau, după caz, de terţi.
   

(2) Distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distribuţie a energiei, precum şi furnizorii de energie nu vor întreprinde nici o activitate care ar împiedica dezvoltarea pieţei de servicii energetice şi efectuarea altor măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice.

(3) Distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distribuţie a energiei, precum şi furnizorii de energie au obligaţia, în condiţiile legii, să ofere direct şi/sau indirect, prin alţi furnizori de servicii energetice, la solicitare, servicii energetice consumatorilor finali la preţuri competitive, să efectueze audite energetice la preţuri competitive în mod independent şi/sau măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, să promoveze aceste audite şi măsuri.

c.7.2Lista furnizorilor de servicii energetice disponibili şi calificările acestora

138. 
     Lista furnizorilor de servicii energetice disponibili poate fi acceastă în două surse:
     

• 
  pagina web a Agenției pentru Eficiență Energetică - ținută în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului Nr. 1093 din 31.12.2013 pentru aprobarea Regulamentului privind furnizarea serviciilor energetice;
  
• 
  pagina web a proiectului ESCO Moldova - Transformarea pieței pentru eficiența energetică urbană prin introducerea companiilor de servicii energetice”, inclusiv pe pagina oficială a PNUD²² (descriind situația la sfârșitul anului 2015).
  

c.7.3Examinarea pieţei naţionale pentru servicii energetice cu descrierea situaţiei actuale şi marcarea perspectivelor de dezvoltare ale pieţei²³

139. 
     Analiza pieţei naţionale actuale ESCO, precum şi descrierea de perspectivă se bazează pe constatările Proiectului „ESCO Moldova - Transformarea pieţei pentru eficienţa energetică urbană prin introducerea companiilor de servicii energetice”.
     
140. 
     Cadrul juridic şi regulatoriu necesar pentru dezvoltarea proiectelor de EE în sectorul public este deja existent. Actualmente, Ministerul Economiei redactează un nou regulament şi un proiect de lege cu privire la condominiu, asigurând implicarea ESCO pe baza utilizării contractelor de performanţă energetică (CPE). Cadrul regulatoriu este la prima vedere adecvat pentru dirijarea activităţilor ESCO. Nu au fost identificate obstacole de reglementare în sectorul municipal (nivelul local) pentru implementarea proiectelor de EE prin intermediul modelului de afaceri ESCO şi conform cerinţelor CPE definite de Ministerul Economiei.
     
141. 
     În Moldova încă nu există companii din sectorul privat care să utilizeze un model real de afaceri ESCO. Nu există experienţă de gestionare a modelului de afaceri ESCO. Furnizorii de servicii energetice doresc să pună în aplicare proiecte de EE în clădiri publice sau private în cazul în care consumatorul final are capacitatea să achite integral, printr-o singură tranşă, investiţia la etapa de dare în exploatare a proiectului de EE. În prezent aceşti furnizori nu se află în poziţia care să le permită să-şi asume riscul financiar prin investirea capitalului propriu şi să aştepte 5 ani pentru a-şi recupera investiţia. În cazul în care unii dintre ei pot face acest lucru, va fi posibil de realizat un singur proiect de EE din cauza lipsei de capital propriu. Modelul de afaceri ESCO este adecvat atunci când ESCO poate avea acces la finanţarea proiectului prin intermediul emiterii unei garantări a împrumutului de către un terţ (FGI – Fondul de garantare a împrumutului).