Proiectul Reforma şi îmbunătăţirea eficienţei sectorului energetic din Moldova

d.7Contorizarea şi facturarea

215. 
     Scopul urmărit prin instalarea tehnologiilor de ultimă oră pentru evidenţa consumului final de gaze naturale este de informa, măsura şi factura consumul real pe baza datelor înregistrate. De asemenea, în vederea informării consumatorului final despre consumul efectiv de gaze naturale se impune elaborarea şi implementarea unui plan de instalare a contoarelor performante pentru toate categoriile de utilizatori. Pe parcursul anilor 2013-2015, Moldovagaz a instalat contoare consumatorilor de gaze naturale. Cu toate acestea, în PNAEE această măsură nu este inclusă, la fel, lipsesc informaţiile sistematice privind statutul implementării Măsurii 99 din PNAEE 2013-2015.
     
216. 
     Contoarele inteligente şi facturarea informativă îi ajută pe consumatori să adopte decizii mai bune şi să-şi schimbe comportamentul. Foaia de parcurs a Guvernului pentru îmbunătăţirea competitivităţii Republicii Moldova include utilizarea unor contoare moderne pentru energia termică şi energia electrică. Strategia în domeniul eficienţei energetice a Termocom-ului pentru anii 2012-2020 cuprinde implementarea unor soluţii moderne pentru monitorizare, contorizare şi facturare, implementarea unor sisteme de monitorizare de tipul ‘LOVATI' şi ‘MONITOR', dar şi a GIS ‘HeatGraph'. Strategia stabileşte condiţia obligatorie de contorizare la nivel de bloc.
     

d.8Programe de informare pentru consumatori şi programe de instruire

217. 
     Informaţiile de raportare sunt incluse în Secţiunea c.5.
     

d.9Promovarea încălzirii şi răcirii/climatizării eficiente

d.9.1Evaluare cuprinzătoare

218. 
     În vederea efectuării unei evaluări cuprinzătoare a potențialului de punere în aplicare a cogenerării de randament sporit și a termoficării și răcirii centralizate eficiente menţionate la Articolul 14 alineatul (1), Ministerul Economiei este asistat de Echipa Economică Germană în Moldova (GET Moldova). Primul pas a fost publicarea în septembrie 2015 a studiului “Creşterea eficienţei energetice prin intermediul investiţiilor în CET-uri.”³²
     
219. 
     Studiul analizează:
     

• 
  Capacitatea centralelor CET existente şi a celor recent instalate;
  
• 
  Eficienţa energetică a capacităţii actuale a CET;
  
• 
  Legislaţia şi cadrul regulatoriu existent.
  

220. 
     Investiţiile în ambele tipuri de centrale se consideră necesare în Moldova, iar un cadru perfecţionat pentru investitori este esenţial în scopul atragerii acestor investiţii. Pentru îndeplinirea obiectivelor de eficienţă energetică sunt necesare 2 tipuri de politici:
     

• 
  Politici de îmbunătăţire a eficienţei energetice la CET existente;
  
• 
  Politici de asigurare a îndeplinirii standardelor înalte de eficienţă energetică de către CET-urile nou construite.
  

221. 
     Recomandările generale ale studiului realizat de GET sunt după cum urmează:
     

1. 
   “Ca o precondiţie pentru orice investiţie în sectorul CET, se recomandă în mod special Guvernului să urmeze propunerile Băncii Mondiale şi să consolideze rolul reglementatorului, precum şi să implementeze politici independente de stabilire a tarifelor”. (Proiectul de îmbunătăţire a eficienţei sectorului de alimentare centralizată cu energie termică”, Banca Mondială, 2014 p.23);
   
2. 
   “Guvernul ar trebui să considere asigurarea unui tarif fix simplu, transparent, reglementat pentru energia electrică produsă de centralele CET mici şi mijlocii. Un astfel de tarif ar trebui să fie stabilit la un nivel ce reflectă valoarea medie a tarifelor reglementate cost plus.”
   
3. 
   “În vederea asigurării unei cereri predictibile, în special, pentru investitori, luând în considerare crearea unor CET mici şi medii, Guvernul ar trebui să considere o obligaţie fixă, care să garanteze achiziţionarea de energie electrică produsă prin cogenerarea de o eficienţă energetică ridicată. Suplimentar, o astfel de obligaţie pentru energia electrică produsă de CET-uri este necesară în cazul în care Guvernul decide să reglementeze tarifele pentru CET-urile mici şi mijlocii.”
   
4. 
   “Proiectul de îmbunătăţire a eficienţei sectorului de alimentare centralizată cu energie termică al Băncii Mondiale şi alte proiecte finanţate de donatori oferă o cale viabilă de sporire a calităţii serviciului şi reduce costul, fiind rupt cercul vicios de reducere a numărului de utilizatori ce rezultă în costuri şi mai mari.”
   
5. 
   “Suplimentar, Guvernul ar trebui să examineze dacă drepturile consumatorilor sistemului centralizat de termoficare sunt suficiente. Consumatorii au nevoie să poată apela la un observator neutru în cazul în care calitatea agentului termic şi a apei calde nu întruneşte anumite standarde minime.”
   
6. 
   “În cazul în care se bazează pe reţeaua sistemului centralizat de termoficare, clădirile din sectorul public ar trebui reconectate la această reţea în scopul sporirii cererii pentru energia termică.”
   
7. 
   “Odată ce calitatea serviciului şi drepturile consumatorilor sunt asigurate, doar atunci pot fi garantate măsuri administrative care fac conectarea la reţeaua de termoficare centralizată obligatorie. Obligaţia de conectare la reţeaua de termoficare centralizată pare să nu fie suficient de obligatorie.“
   

222. 
     NEEAP 2016-2018 include măsura specifica E 6 - Evaluarea cuprinzătoare a potenţialului pentru aplicarea cogenerării de înaltă eficiență și a termoficării și răcirii centralizate eficiente, dedicata îndeplinirii cerințelor EED în ceea ce privește cogenerare :
     

d.9.2Alte măsuri de abordare a încălzirii şi răcirii eficiente (DEE, Articolul 14).

223. 
     În cadrul PNAEE 2013-2015 sunt incluse 2 măsuri specifice la acest capitol:
     

• 
  Măsura 114: Elaborarea cadrului normativ şi elaborarea sistemului de monitorizare pentru sectorul termoenergetic;
  
• 
  Măsura 101: Programe proprii de eficienţă energetică ale sectorului termoenergetic.
  

224. 
     Ca şi multe alte ţări cu active de cogenerare/ termoficare învechite, Republica Moldova se confruntă în ultimii ani cu probleme tehnice, financiare şi instituţionale în ceea ce priveşte furnizarea de energie termică centralizată atât în Chișinău, cât şi în Bălţi. Datele statistice privind debranşările în Chișinău sunt incluse în Tabelul . Debranşările se datorează introducerii în funcţiune a unor cazane individuale care asigură confort/calitate sporit/ă cetăţenilor mai înstăriţi din Chișinău, dar care afectează în mod progresiv calitatea şi costurile sistemului de furnizare centralizată a energiei termice şi, în cele din urmă, afectează bunăstarea consumatorilor nevoiaşi. Îmbunătăţirea condiţiilor sistemului de furnizare a energiei termice ar trebui abordat din perspectiva sărăciei energetice care afectează, preponderent, populaţia vulnerabilă.
     

Tabelul - Debranşări de la sistemul de încălzire centralizată din Chișinău.

Time period	2000-2002	2003-2005	2006-2008	2009-2011
Apartamentele debranşate	2,906	13,683	2,841	1,036
Sarcina de căldură deconectată (Gcal)	11,947	3,857	7,649	1,733

225. 
     Înrăutăţirea situaţiei financiare a Termocom care a determinat Moldovagaz să refuze în anul 2008 să mai furnizeze gaze naturale din cauza neachitării, a impus Guvernul să-şi asume responsabilitatea de a întreprinde măsuri ferme menite să stopeze acumularea datoriilor/plăţilor restante (HG nr.707 din 20.09.2011 cu privire la unele măsuri de eficientizare a funcţionării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică):
     

• 
  Tarifele au atins nivelul de recuperare a costurilor,
  
• 
  A fost semnat un Memorandum de înţelegere între Termocom, CET-uri, Moldovagaz, Primăria Chișinău şi Guvern,
  
• 
  Noile debranşări de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică au fost descurajate prin modificarea taxei pentru consumatorii deconectaţi şi pentru acei care intenţionează să se deconecteze (20% din costul calculat per m2). De asemenea, deconectările anterioare au fost penalizate prin plăţi retroactive în sumă de 10% din 1 octombrie 2011, 15% - din 1 octombrie 2012, şi 20% din 1 octombrie 2013³³.
  

226. 
     Termocom a fost lichidat în 2014, iar activele se află în posesia creditorilor, în care CET-urile deţin majoritatea. Proiectul de lege cu privire la aprobarea vânzării activelor Termocom către CET-2 a fost aprobat la 25 septembrie 2014.
     
227. 
     Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 833 din 10 noiembrie 2011 stabileşte obiective naţionale, inclusiv eficientizarea consumului global de energie primară cu 20% până în anul 2020 şi reducerea până în anul 2020, cu cel puţin 25%, a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), comparativ cu anul de referinţă 1990. O atenţie mai mare urmează să fie acordată sectorului de transformare energetică, pentru care sunt stabilite următoarele obiective specifice:
     

• 
  promovarea producerii energiei electrice în cogenerare,
  
• 
  dezvoltarea reţelelor de distribuţie a energiei termice în conformitate cu un plan elaborat de Guvern,
  
• 
  finalizarea, până în 2016, a instalării echipamentelor de măsurare a energiei termice pentru 100% de clădiri din Republica Moldova,
  
• 
  introducerea mecanismelor de finanţare a instalaţiilor de încălzire, răcire şi preparare a apei calde menajere pe baza energiei regenerabile.
  

228. 
     Fără modernizarea şi reabilitarea reală a activelor, există riscul că situaţia se va înrăutăţi în continuare. La 21 noiembrie 2014, Consiliul Băncii Mondiale a aprobat un proiect important “de a contribui la îmbunătăţirea eficienţei şi a viabilităţii financiare a companiei de alimentare centralizată cu energie termică, de a îmbunătăţi calitatea şi fezabilitatea serviciilor de încălzire oferite populaţiei din Chișinău”³⁴. Banca Mondială a convenit să acorde Republicii Moldova un împrumut în sumă de 40,500,000 dolari SUA conform termenilor şi condiţiilor stipulate în acord, în vederea susţinerii finanţării Proiectului “Moldova – îmbunătăţirea eficienţei sectorului de alimentare centralizată cu energie termică”: P132443. La 30.07.2015, prin Legea nr.148, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat acordul de finanţare.
     
229. 
     Proiectul include 3 componente:
     

• 
  Componenta 1: Investiţii în sistemul de încălzire centralizată; costuri: 33.3 milioane dolari SUA;
  
• 
  Componenta 2: Suport pentru simplificarea/raţionalizarea operaţiilor; costuri: 5.6 milioane dolari SUA;
  
• 
  Componenta 3: Managementul proiectelor; costuri: 1.5 milioane dolari SUA.
  

230. 
     Termenul-limită al Proiectului este 30 iunie 2020, iar obiectivele acestuia sunt după cum urmează:
     

• 
  reducerea pierderilor de căldură în reţea de la 360,000.00 Gcal (februarie 2015) până la 330,000 Gcal (iunie 2020);
  
• 
  economii cumulative de energie (din 2015 până în 2020): 2,849,208.00 MWh (245 ktep).
  

231. 
     Proiectul prevede îmbunătăţirea eficienţei operaţionale şi a viabilităţii financiare a sectorului. Scopul va fi realizat prin investiţii menite să îmbunătăţească fiabilitatea şi eficienţa, precum şi să susţină simplificarea/raţionalizarea/optimizarea operaţiilor şi a structurii corporative a companiei. Investiţiile vor asigura prestarea continuă şi sporirea eficienţei serviciilor de livrare a energiei termice în Chișinău. Simplificarea operaţiilor va include încetarea exploatării CET-1, raţionalizarea numărului de personal şi realizarea unui audit de mediu la CET-1 pentru a iniţia procesul de lichidare sau de reutilizare a activelor.
     
232. 
     Rezultatele specifice care generează economii eventuale de energie sunt următoarele:
     

• 
  modernizarea staţiilor de pompare selectate pentru a reduce consumul de energie electrică şi asigura exploatarea eficientă în mod variabil a sistemului centralizat de livrare a energiei termice;
  
• 
  reabilitarea segmentelor selectate din reţeaua de distribuţie pentru a asigura continuitatea furnizării serviciilor de termoficare şi reducerea pierderilor de energie termică şi apă calcă;
  
• 
  înlocuirea substaţiilor vechi şi ineficiente de încălzire centralizată (CHS) cu substaţii moderne deplin automatizate individuale la nivel de bloc (IHS) în scopul furnizării mai eficiente şi sigure a energiei termice consumatorilor finali;
  
• 
  reconectarea la sistemul de încălzire centralizată a circa 40 de instituţii publice, care au fost debranşate anterior, astfel încât să fie îmbunătăţită utilizarea sistemului.
  

233. 
     Economiile preconizate de Proiect sunt indicate în Rezumatul evaluării:
     

Articolul 33:

“Economiile totale ce rezultă din investiţiile propuse în cadrul Proiectului însumează circa 6.5 milioane dolari SUA pe an, începând din Anul 3 de implementare a Proiectului. Economiile estimate vizează gazele naturale, energia electrică, apă, costurile de exploatare şi întreţinere şi altele, inclusiv economii în valoare de 619,000 dolari SUA pe an, începând din sezonul de încălzire 2015/2016 datorită achiziţionării de agent termic mai ieftin ca urmare a închiderii CET-1 în 2015. Economiile de energie constitute circa 40% din beneficiile Proiectului. Înlocuirea CHS cu IHS va rezulta în economii energetice de circa 20% din consumul energetic la nivel de apartament, după cum a fost demonstrat de Termocom în condiţii investiţionale similare.”