Project title goes here



Yüklə 418.13 Kb.
səhifə1/11
tarix25.10.2017
ölçüsü418.13 Kb.
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11


Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr.223

din 19 martie 2009

Programul de dezvoltare

a industriei uşoare pînă în anul 2015


  1. Introducere

1. În Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada pînă în anul 2015 (în continuare – Strategia), aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1149 din 5 octombrie 2006, se menţionează că industria uşoară este una dintre ramurile prioritare ale sectorului industrial. La fundamentarea acestei priorităţi au fost luate în considerare multiplele avantaje sociale şi economice ale industriei uşoare, precum şi circumstanţele pe plan macroeconomic, cum ar fi:



    potenţialul înalt de creştere a volumului producţiei industriei uşoare, inclusiv a producţiei de export;

    perioada scurtă de rotaţie a capitalului circulant în ramură şi lipsa necesităţii în investiţii mari;

    un număr mare de locuri de muncă în ramură, pe de o parte, şi densitatea mare a populaţiei în Moldova, existenţa infrastructurii de instruire a cadrelor în domeniu, pe de altă parte.


Prin urmare, dezvoltarea acestei ramuri a industriei naţionale va fi asigurată în baza principiilor prezentului Program, care prevede acordarea susţinerii din partea statului.

2. Programul de dezvoltare a industriei uşoare pînă în anul 2015 (în continuare – Program) reprezintă un document care stabileşte instrumentele şi acţiunile concrete ce urmează a fi implementate în perioada indicată pentru asigurarea dezvoltării industriei uşoare. Programul este corelat cu strategiile şi concepţiile ramurale şi naţionale, în special cu:

Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada pînă în anul 2015;

Strategia Naţională privind politicile de ocupare a forţei de muncă pe anii 2007-2015;


Strategia de atragere a investiţiilor şi de promovare a exportului pentru anii 2006-2015;

Programul Naţional „Satul Moldovenesc” (2005-2015).

3. Programul prevede dezvoltarea industriei uşoare pentru perioada 2009-2015. În procesul de elaborare au fost distinse două etape de implementare a Programului: anii 2009-2010 şi anii 2011-2015. În acest sens, costurile şi efectele de la implementarea acţiunilor, precum şi planificarea indicatorilor de progres sînt evaluate cu un nivel diferit al marjei de eroare.

4. Ministerul Economiei şi Comerţului este principalul responsabil de implementarea integrală a prezentului Program. Concomitent, un şir de responsabilităţi vor fi distribuite şi altor organe centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţilor administraţiei publice locale. Un partener important la implementarea Programului va fi Asociaţia Patronală din Industria Uşoară (APIUS).



II. Evoluţia şi situaţia actuală a industriei uşoare


2.1. Caracteristica generală

5. Industria uşoară a Republicii Moldova a acumulat pe parcursul anilor o experienţă bogată. Restructurarea treptată a întreprinderilor a asigurat îmbunătăţirea situaţiei economico-financiare a ramurii, care actualmente cuprinde peste 330 de întreprinderi cu 26,0 mii de angajaţi, realizînd în anul 2007 o producţie în valoare de 1,83 miliarde lei şi asigurînd circa 26 % din exportul ţării. Principalele produse ale industriei uşoare sînt ţesăturile, covoarele, articolele tricotate, îmbrăcămintea şi încălţămintea, al căror volum de producţie este în permanentă creştere (anexa nr. 1).

6. Ponderea industriei uşoare în sectorul industrial şi în totalul exportului pe ţară are tendinţe durabile de creştere (vezi tabelul):

(%)


Anii

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Ponderea în producţia industrială

5,3

5,1

4,8

6,8

7,8

7,3

7,3

Ponderea în personalul industrial-productiv

13,3

14,4

16,4

16,4

16,2

20,2

21,6

Ponderea în totalul exportului

21,3

21,8

24,0

27,4

26,8

26,8

26,0


Surse:

1. Anuarul statistic al Republicii Moldova 2004. – Chişinău, 2004, p.378, 380 – 381.

2. Anuarul statistic al Republicii Moldova 2007. – Chişinău, 2007, p.279 – 280, 287, 455 – 457.

3. Indicatorii principali ai industriei Republicii Moldova în anul 2007 pe tipuri de activităţi conform categoriilor de agenţi economici. – Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, p.3,6,7.


Datele de mai sus demonstrează că industria uşoară din Republica Moldova se apropie de locul pe care îl ocupă această ramură în structura producţiei industriale mondiale (5,7%).

7. Industria uşoară este parte integrantă a industriei de prelucrare şi include trei diviziuni ale activităţilor economice (subramuri), prevăzute în Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei (CAEM), şi anume:



Codul CAEM

Subdiviziunea activităţilor economice (subramura)

17

Fabricarea produselor textile (industria textilă)

18

Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; prepararea şi vopsirea blănurilor (industria de confecţii)

19

Producţia de piei, de articole din piele şi fabricarea încălţămintei (industria de piele şi încălţăminte).

8. Lider în industria uşoară este sectorul de confecţii, a cărui pondere în anul 2007 a constituit 49,1% din volumul total al producţiei fabricate, 60,2% din numărul întreprinderilor mari din industria uşoară şi 73,1% din numărul mediu anual al personalului industrial-productiv. Industria de piele şi încălţăminte ocupă locul trei în structura industriei uşoare.

9. Ponderea vînzărilor produselor industriei uşoare autohtone pe piaţa internă a crescut de la 3,1% în 2005 pînă la 21 % în 2007. Comerţul cu mărfuri de import pe pieţele neorganizate şi la preţuri de dumping a căpătat proporţii mari, constituind o concurenţă neloială pentru producţia industriei uşoare autohtone. Profilul teritorial al pieţei interne este extrem de neuniform – aproape 2/3 din vînzările totale cu amănuntul se efectuează în municipiile Chişinău şi Bălţi.

10. Industria uşoară este orientată preponderent la export. Această tendinţă este reflectată detaliat în secţiunea 2.3 a prezentului Program. Evoluţia exportului pe grupe de produse ale industriei uşoare, conform Sistemului Armonizat Internaţional de Codificare şi Descriere a Mărfurilor, este expusă în anexa nr. 2 la prezentul Program.

11. Totodată, valoarea adăugată la majoritatea produselor şi serviciilor exportate de industria uşoară este joasă. Majoritatea întreprinderilor de confecţii, tricotaje, marochinărie şi încălţăminte folosesc materiile prime, accesoriile şi materialele auxiliare, designul, uneori şi unele echipamente de la clienţi, activînd în regim vamal de perfecţionare activă (lohn).

12. Doar unele întreprinderi, cum sînt S.A. „Floare-Carpet”, S.A. „Moldabela” şi S.A. „Filatura-Ungheni” – fosta S.A. „Covoare-Ungheni” (covoare şi articole de covor), S.A. „Piele” (piei tăbăcite), S.A. „Flautex” (articole flauşate), produc preponderent din materii prime procurate din propriile resurse financiare şi sub marca întreprinderilor.

13. În acest context, exportul de materii prime din Moldova reprezintă un fenomen negativ. Actualmente, peste 50% din pieile brute sînt exportate fără a fi tăbăcite. Concomitent, fabricarea în republică a articolelor din piele de box se micşorează permanent, iar importul acestor articole este în creştere.

14. Industria uşoară se bazează în special pe proprietatea privată. Există doar două întreprinderi cu capital mixt (public-privat): S.A. „Dar” (produse textile), S.A. „Floare-Carpet” (covoare şi articole de covor), în care statul deţine mai mult de 50% din acţiuni.

15. Întreprinderile cu capital mixt din industria uşoară nu sînt incluse în Lista întreprinderilor nepasibile privatizării, prevăzută de Legea nr.121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Astfel, după privatizarea acestor întreprinderi, industria uşoară se va baza în exclusivitate pe proprietatea privată.

16. Atît industria uşoară, cît şi sectorul industrial în ansamblu se caracterizează prin amplasare teritorială neuniformă. Conform situaţiei la 1 ianuarie 2007, peste jumătate (55%) din producţia acestui sector a fost fabricată în mun. Chişinău şi 12% – în mun. Bălţi. Drept urmare, creşte rapid şi salariul angajaţilor de la întreprinderile situate în aceste municipii. În acelaşi timp, în 14 raioane şi în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri) se fabrică mai puţin de 1% din producţia totală pe ramură.

17. Analiza demonstrează că salariile la întreprinderile din industria uşoară amplasate în centrele raionale şi în sate sînt de 1,5-2 ori mai mici decît la cele din oraşele mari. Concomitent, rata şomajului din localităţile rurale depăşeşte cu mult rata şomajului din oraşele mari. Drept urmare, multe întreprinderi mari din oraşe acoperă unele cheltuieli pentru chiria căminelor sau transportarea zilnică a muncitorilor din localităţile rurale.
2.2.Tendinţele actuale de dezvoltare a industriei uşoare
18. În anii 2001–2007 ritmurile de creştere a industriei uşoare au fost nu numai în permanentă creştere, dar şi mai mari decît cele din sectorul industrial în ansamblu: la fiecare 1% de creştere cumulativă a volumului producţiei industriale în preţuri medii, în anii 2002-2007, revin 1,8% de creştere a producţiei industriei uşoare (anexa nr. 3).

19. Potenţialul înalt de creştere a volumului producţiei industriei uşoare se datorează multiplelor condiţii macroeconomice şi demografice actuale, precum şi particularităţilor industriei uşoare. Una dintre cele mai importante condiţii macroeconomice constă în faptul că, sub presiunea concurenţei din partea liderilor noi în sectorul vizat (China, India etc.), industria uşoară europeană trece la o formă specifică de organizare a producţiei: comenzi mici cu o gamă diversificată de produse originale, care pot concura cu produsele în serie importate în UE din aceste ţări. Moldova este, de asemenea, capabilă să îndeplinească asemenea comenzi la costuri relativ mici, de calitate adecvată şi în termene reduse de livrare. Acest avantaj a obţinut o şi mai mare importanţă din anul 2007, cînd Moldova a devenit vecină cu UE.

20. Ritmul mediu de creştere a volumului exportului de produse ale industriei uşoare în anii 2001-2005 a depăşit ritmul de creştere a volumului producţiei fabricate (în preţuri curente): 1,2% contra 1% în medie pentru anii 2001-2005. În anii 2006-2007 situaţia s-a schimbat (anexa nr. 4). Această tendinţă conduce la creşterea cotei producţiei fabricate de industria uşoară pe piaţa internă.

21. Totodată, trezeşte îngrijorare tendinţa de creştere rapidă a importului în Republica Moldova de produse ale industriei uşoare din alte ţări. Drept rezultat, gradul de acoperire a importului de produse ale industriei uşoare cu exportul produselor acesteia s-a micşorat de la 120,4% în 2001 pînă la 115,7% în 2007 (anexa nr. 5).

22. Tendinţa specificată în pct.21 al prezentului Program este explicabilă prin mai mulţi factori, cum ar fi globalizarea în sfera economică, calitatea de membru a Republicii Moldova în Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), trecerea întreprinderilor industriei de confecţii la fabricarea produselor din materia primă, accesorii şi materiale auxiliare ale clientului şi exportul preponderent al serviciilor (cusut şi croit), precum şi competitivitatea slabă pe piaţa internă a produselor industriei uşoare locale fabricate din materii prime proprii, creşterea bunăstării populaţiei. În acest context, întreprinderile au sarcina de a spori competitivitatea produselor lor în scopul substituirii mărfurilor respective importate, prin majorarea ponderii produselor fabricate din materii prime proprii şi dezvoltarea infrastructurii industriei uşoare.

23. În ultimii ani, deficitul de forţă de muncă, pregătirea nesatisfăcătoare şi fluctuaţia de cadre au devenit cele mai acute probleme cu care se confruntă întreprinderile industriei uşoare. Deficitul în cauză se referă atît la cadrele inginereşti, cît şi la muncitorii calificaţi, manifestînd tendinţa clară de creştere.

24. Un alt aspect al problemei abordate este prevalarea ritmurilor de creştere a salariului mediu faţă de ritmul de creştere a productivităţii muncii. Analiza denotă că în anii 2004-2006 majorarea cu 1% a salariului mediu lunar pe industria uşoară a asigurat creşterea productivităţii muncii în medie cu 0,8% (anexa nr.6). Acest raport atrage după sine creşterea costului producţiei fabricate, îndeosebi în industria de confecţii, care, potrivit salariului mediu, ocupă unul dintre primele locuri în sectorul industrial în ansamblu.
25. Pentru creşterea productivităţii muncii este necesară efectuarea retehnologizării întreprinderilor. În momentul actual legislaţia fiscală şi cea vamală prevăd scutirea de TVA şi de taxa vamală a activelor materiale (utilajului) a căror valoare depăşeşte 3000 lei pentru o unitate şi al căror termen de exploatare depăşeşte un an, destinate includerii în capitalul statutar, procurarea utilajelor şi materialelor în leasing, cu achitarea plăţii în rate a utilajului, respectiv şi a TVA. Un factor important pentru dezvoltarea afacerilor în teritoriu sînt prevederile Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu pentru 2008-2010, care stipulează, începînd cu 1 ianuarie 2008, restituirea TVA la valorile materiale ce ţin de investiţii pentru toate întreprinderile, cu excepţia celor din municipiile Chişinău şi Bălţi.

26. În anii 2001-2006, volumul investiţiilor în capitalul fix din industria uşoară a avut o tendinţă ascendentă. Tot mai multe întreprinderi noi se creează cu participarea capitalului străin sau exclusiv în baza capitalului străin. Drept rezultat, principalul sau unicul participant al fiecărei a şasea întreprindere din industria uşoară („Bălţanca” S.A., „Euromarbe” S.R.L., Î.M. „Piele” S.A., „Tricon” S.A., „Moldabela” S.R.L., „Zukko Collecţie” S.R.L., Î.M. “Infinity Inc.” S.R.L. etc.) este un investitor străin (Germania, Italia, România, Austria, Turcia etc.).

27. În acelaşi timp, ritmul de creştere a investiţiilor în industria uşoară a fost mai scăzut decît ritmul de creştere a volumului investiţiilor în sectorul industrial în ansamblu. Investiţiile în capitalul fix din ramura de piele şi încălţăminte au fost cele mai mici (anexa nr.7).

28. Decalajul creat se explică, în mare măsură, prin faptul că, în perioada analizată, majoritatea investiţiilor în fondurile fixe din industria uşoară au fost efectuate preponderent de întreprinderile nou-create. Totodată, pasivitatea investiţională a întreprinderilor industriei uşoare este condiţionată de profitabilitatea modestă a acestei ramuri, de credite scumpe şi de dezvoltarea insuficientă a pieţei capitalului nebancar.

29. Nivelul nesatisfăcător al productivităţii muncii în industria uşoară şi utilajul depăşit de la majoritatea întreprinderilor create pînă în anii ’90 ai secolului trecut condiţionează necesitatea implementării tehnologiilor moderne care, la rîndul lor, necesită investiţii mai mari.

30. Soluţionarea problemei ce ţine de atragerea în ramură a investiţiilor va avea o importanţă şi mai mare în perioada vizată, ţinînd cont de faptul că deficitul de resurse de muncă creşte în permanenţă, iar competitivitatea regională a producţiei industriei uşoare, din cauza globalizării în sfera economică, nu se va baza pe preţuri (costuri), dar pe calitatea producţiei şi pe operativitatea executării comenzilor.

31. Activitatea întreprinderilor din ramură este reglementată de legislaţia de bază în vigoare. Totodată, în scopul susţinerii sectorului dat, a fost modificat articolul 104 al Codului fiscal şi, respectiv, a fost adoptată Hotărîrea Guvernului nr.519 din 20 mai 2004 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de elaborare şi aprobare a Listei agenţilor economici-întreprinderi ale industriei uşoare şi a tipurilor de servicii prestate de către aceştia pe teritoriul Republicii Moldova solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă, impozitate cu TVA la cota zero, şi despre modul de administrare a serviciilor prestate de aceste întreprinderi”. Extinderea dreptului la impozitare cu TVA la cota zero a întreprinderilor autohtone subcontractate, care nu efectuează de sine stătător exportul şi importul materiilor prime în regim vamal de perfecţionare activă, a dat un impuls nou pentru fondarea întreprinderilor mici şi mijlocii în industria uşoară.
32. Îndeosebi, numărul întreprinderilor mici şi mijlocii se măreşte în ramura de confecţii. Drept urmare a acestei tendinţe, la începutul anului 2007, întreprinderile cu un număr de angajaţi mai mic de 49 (de regulă, întreprinderile mici şi cele mijlocii) constituiau mai mult de jumătate (54%) din totalul întreprinderilor din industria uşoară. Această tendinţă este condiţionată de multipli factori, cum ar fi diversificarea sortimentului din lot şi necesitatea flexibilităţii înalte a producţiei, precum şi de riscuri investiţionale relativ joase, cerinţe tehnologice medii, simplificarea procedurilor de înregistrare a întreprinderilor noi etc.

33. În ultimii ani (2003-2007), toate întreprinderile nou-create din industria uşoară oferă anual peste o mie de locuri de muncă. Aceste întreprinderi sînt amplasate tot mai frecvent în afara municipiilor Chişinău şi Bălţi (52% – în centre raionale şi 48% – în sate).

34. De menţionat că densitatea amplasării agenţilor economici din ramură în sudul Moldovei este cea mai joasă: în această regiune este situată doar fiecare a zecea întreprindere, pe cînd în nordul ţării – fiecare a cincea.

35. Totuşi, din toate ramurile sectorului industrial, industria uşoară a devenit cea mai mobilă în ceea ce priveşte amplasarea geografică şi, drept rezultat, cea mai dezvoltată în teritoriul ţării.





Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə