Project title goes here

3.4. Cota mică a producţiei autohtone comparativ cu importurile

66. Republica Moldova, fiind o ţară relativ mică, cu resurse limitate, este nevoită să importe o cantitate importantă de materii prime, resurse energetice, dar şi de produse finite. În ultimii ani, deficitul balanţei comerciale externe a atins nivelul de 275% faţă de exporturi, fapt care pune în pericol economia ţării.

67. Un factor negativ în acest sens este importul masiv de produse analogice celor care se produc în Moldova – îmbrăcăminte, încălţăminte, covoare şi alte produse ale industriei uşoare. O parte din aceste mărfuri sînt importate neoficial şi nu întotdeauna sînt evaluate în ceea ce priveşte calitatea sau sînt evaluate subiectiv, iar certificatul de conformitate nu corespunde realităţii.

68. Promovarea produsului naţional pe orice piaţă este dificilă şi necesită resurse. În ţară un număr redus de întreprinderi îşi desfac producţia pe piaţa locală, iar un număr şi mai mic îşi promovează marca proprie. Producătorii autohtoni nu întotdeauna pot să concureze pe piaţă din cauza lipsei de investiţii necesare pentru publicitate, spaţii de vînzare, înnoire permanentă a modelelor de produse etc.

3.5. Activitatea unor organe centrale de specialitate ale

administraţiei publice şi a autorităţilor administraţiei

publice locale

69. În procesul de conlucrare cu unele instituţii de stat, agenţii economici se confruntă cu diferite dificultăţi:

proceduri îndelungate de control al mărfurilor la import, ca urmare a procedurilor de control necoordonate, efectuate de către diferite servicii responsabile;

lipsa unui tarif vamal integrat care asigură aplicarea uniformă a cerinţelor de import de caracter tarifar şi netarifar; 

aplicarea taxelor la vămuirea bunurilor importate prin serviciile de curier, fiind de cîteva ori mai mari decît costul bunurilor importate;

achitarea de către întreprinderi a unor costuri exagerate la perfectarea procedurilor vamale cu brokerii vamali;

complexitatea sistemului de raportare la autorităţile fiscale şi statistice, care necesită un mare număr de angajaţi în contabilitate etc.;

complexitatea procedurii de includere în capitalul social a activelor materiale (echipamentului). Aceasta creează multe probleme şi plăţi exorbitante pentru companii, iar in cazul societăţilor pe acţiuni, este necesară decizia adunării generale;

lipsa de coerenţă în activitatea Inspecţiei Muncii privind efectuarea controalelor: întreprinderile nou-create nu sînt supuse controalelor la fel de minuţios ca şi întreprinderile mari. Unele întreprinderi mici, pe lîngă faptul că nu creează condiţii adecvate de lucru, nu oferă nici un fel de garanţii salariaţilor (concedii anuale plătite, concedii medicale plătite, contracte de muncă, carnete de muncă, salarii oficiale, defalcări în fondul social, pensii şi asigurări medicale etc.). Ele creează concurenţă neloială atît pe piaţa forţei de muncă, cît şi pe piaţa internă de confecţii.

3.6. Aspecte macroeconomice

Infrastructura

70. Un rol important în dezvoltarea industriei uşoare, inclusiv în atragerea investiţiilor, îl are existenţa unei infrastructuri adecvate, cum ar fi drumurile, apeductele, gazoductele etc. Majoritatea întreprinderilor mari care doresc să facă investiţii în industrie consideră necesară existenţa acesteia pentru activitatea întreprinderii.

71. În multe cazuri angajaţii sînt veniţi din alte localităţi şi devine foarte stringentă problema cazării lor. În oraşe chiria constituie jumătate din venitul unei persoane angajate. Dar aceştia sînt interesaţi, fie şi în perspectiva de lungă durată, de posibilitatea obţinerii sau procurării unui spaţiu locativ permanent, însă, la momentul actual, acest lucru nu poate fi oferit de nici o întreprindere din Moldova.

Standarde de management al calităţii

72. La majoritatea întreprinderilor nu sînt încă implementate standardele de management al calităţii ISO seria 9000. De asemenea, în ultimul timp, tot mai mulţi parteneri de colaborare solicită efectuarea unui audit social la întreprinderi. Implementarea standardelor şi auditul social ar spori veniturile întreprinderilor din industria uşoară şi competitivitatea acestora faţă de întreprinderile din alte ţări.

73. Statul urmează să furnizeze informaţiile necesare şi să acorde suportul cuvenit întreprinderilor pentru implementarea standardelor de management al calităţii ISO.

IV. Obiectivele Programului

74. Obiectivul general pe termen lung al prezentului Program este asigurarea unei dezvoltări durabile a industriei uşoare, astfel încît aceasta să devină către anul 2015 una din ramurile-cheie ale economiei naţionale, atît în termeni de cotă în PIB, exporturi, producţie industrială, număr de angajaţi, cît şi în termeni de inovare a producţiei, de integrare economică internaţională şi de poziţionare pe piaţa de consum locală şi mondială.

75. Obiectivele specifice pe termen mediu şi scurt, care vor contribui la atingerea obiectivului general, sînt:

majorarea ponderii industriei uşoare în volumul total al producţiei industriale şi în PIB în baza creşterii accelerate a volumului de producţie în mărime fizică şi valorică;

sporirea volumului de export al producţiei industriei uşoare a Republicii Moldova;

creşterea competitivităţii producţiei întreprinderilor din ramură;

reducerea cotei importului produselor industriei uşoare în Moldova în favoarea producţiei autohtone şi satisfacerea la maximum a cerinţelor pieţei interne cu mărfuri autohtone de calitate înaltă;

crearea noilor locuri de muncă înalt motivate în industria uşoară, ceea ce ar permite scăderea fluctuaţiei cadrelor şi creşterea atractivităţii muncii în ramură;

eficientizarea procesului de producţie în baza sporirii productivităţii muncii şi utilizării pe larg a metodelor avansate de organizare a muncii şi a proceselor tehnologice;

crearea unor condiţii atractive pentru investiţiile străine şi autohtone în capitalul fix al întreprinderilor din sector, inclusiv pentru investiţiile străine directe;

creşterea valorii adăugate a produsului global al industriei uşoare şi reducerea ponderii producţiei fabricate în regim vamal de perfecţionare activă, comparativ cu alte forme de cooperare internaţională a întreprinderilor din Moldova;

reabilitarea unor sectoare conexe ale industriei uşoare, care nu au avut suport în dezvoltare, ca, de exemplu, producerea de accesorii, materii prime de origine animală etc.