s) să solicite documentele justificative care atestă calitatea de asigurat, documente stabilite în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în condiţiile prevăzute în prezentul contract-cadru şi în norme; (la art. 15).
s) să solicite documentele justificative care atestă calitatea de asigurat, documente stabilite în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în condiţiile prevăzute în prezentul cadru contractual şi în norme; (la art. 15).
Exp licaţia mai sus
w) să încaseze sumele reprezentând fie contribuţia personală pentru unele serviciile medicale, fie coplata pentru alte servicii medicale de care au beneficiat
asiguraţii, cu respectarea prevederilor legale în vigoare; (la art. 15)
De scos întreg paragraful
Nu are legătură cu relaţia contractuală dintre CASJ şi furnizori. Acest drept este un drept, nu o obligaţie şi este dat prin lege, nu are legătură cu o HGR ce reglementează relaţiile cu casa.
y) să recomande asiguraţilor tratamentul adecvat, cu respectarea condiţiilor privind modalităţile de prescriere a medicamentelor, conform unui buget orientativ, în condiţiile stabilite prin norme. (la art. 15).
Acest paragraf trebuie scos.
Asistenţa medicală, furnizarea serviciului este dependentă de boală nu de buget. Trebuie respectată calitatea serviciilor nu bugetul alocat casei. CNAS trebuie să creieze un cadru propice financiar ca nici un cabinet, spital etc să fie nevoit să se « conforme unui buget orientativ » !!
ART 16. c) să încaseze contravaloarea serviciilor medicale care nu se decontează de casele de asigurări de sănătate din Fond, conform prevederilor legale în vigoare;
Acest paragraf trebuie scos
Nu are legătură cu relaţia contractuală dintre CASJ şi furnizori. Oricum, prin lege există acest drept, care nu are legătura cu contractul cu CASJ !!
Art. 16 . d) să negocieze, în calitate de parte contractantă, clauzele suplimentare la contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate, conform şi în limita prevederilor legale în vigoare.
Prima formă, cea de eventuală admitere:
d) să negocieze, în calitate de parte contractantă, clauze [le] suplimentare la contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate, conform şi în limita prevederilor legale în vigoare.
Sau forma a doua :
Să fie eliminat.
Acest paragraf conţine nişte oximoroane2. Termenul « clauzele » este la nominativ, ceea ce sugerează că ele chiar există şi sînt undeva listate (eventual în Norme). În acest sens, « clauzele » nu există. Dar, chiar şi aşa, normle sînt atît de « cuprinzătoare » încît « clauze » suplimentare legale nu mai pot exista, pentru că acolo scrie că CAS nu poate negocia decît ceea ce este scris în Norme. De fapt, textul este ceea ce se defineşte ca « oximoron » : o ironie subtilă a Guvernanţilor care scriu că se negociază, dar de fapt principiul negacierilor colective şi locale este blocat.
De aceea cerem eliminarea acestui paragraf !!
ART.16. e) să încaseze sumele reprezentând fie contribuţia personală pentru unele servicii medicale, fie coplata pentru alte servicii medicale de care au beneficiat asiguraţii, conform prevederilor legale în vigoare;
f) să încaseze contravaloarea serviciilor medicale la cerere, inclusiv pentru situaţiile programabile, dacă asiguratul solicită efectuarea serviciilor respective
înaintea datei programate; în aceste situaţii furnizorii de servicii medicale nu eliberează bilete de trimitere sau prescripţii medicale utilizate în sistemul de asigurări sociale de sănătate si decontate de casele de asigurari de sanatate.
Aceste două paragrafe trebuie scoase
Nu au legătură cu relaţia contractuală dintre CASJ şi furnizori. Oricum, prin lege există acest drept, care nu are legătura cu contractul cu CASJ !!
Ori, dacă asiguratul este văzut în afara sistemului (căci nu se poate ataşa biletul prin care a ajuns la furnizor), ce treabă are furnizorul în relaţie cu CAS, aici !!
La art. 16 litera g (NOU, propus de CFSMR)
Furnizorii de servicii au dreptul de a raporta caselor de asigurări toate serviciile efectuate pentru asiguraţi, realizate peste plafoanele de contractare. Aceste raportări se fac pe liste speciale.
Pentru ca CASJ /CNAS să aibă datele reale legate de asistenţa asiguraţilor, chiar dacă nu ele (casele) nu plătesc peste plafon.
Art. 17. g) să recupereze de la furnizorii care au acordat servicii medicale din pachetul de servicii medicale de bază persoanelor care nu îndeplineau calitatea de asigurat , sume reprezentând contravaloarea acestor servicii, contravaloarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală, a unor materiale sanitare şi dispozitive medicale, precum şi contravaloarea unor servicii medicale, medicamente cu şi fără contribuţie personală, materiale sanitare, precum şi a dispozitivelor medicale acordate de alţi furnizori aflaţi în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate, în baza biletelor de trimitere şi/sau a prescripţiilor medicale, formulare cu regim special, eliberate de către medici. Sumele astfel obţinute se utilizează conform prevederilor legale în vigoare.
g) să recupereze de la cetăţeanul căruia i s-au acordat servicii medicale din pachetul de servicii medicale de bază, dacă acesta nu îndeplinea calitatea de asigurat, sumele reprezentând contravaloarea acestor servicii, contravaloarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală, a unor materiale sanitare şi dispozitive medicale, precum şi contravaloarea unor servicii medicale, medicamente cu şi fără contribuţie personală, materiale sanitare, precum şi a dispozitivelor medicale acordate de alţi furnizori aflaţi în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate, în baza biletelor de trimitere şi/sau a prescripţiilor medicale, formulare cu regim special, eliberate de către medici. Sumele astfel obţinute se utilizează conform prevederilor legale în vigoare.
Calitatea de asigurat trebuie confirmată de Casa de asigurări, aşa cum apare ca obligaţie a CAS la art. 34 a, prin informarea furnizorului de servicii (eventual prin nomenclatoarele SIUI actualizate permanent).
Obligaţia medicului de familie este să solicite acte doveditoare ale calităţii de asigurat doar la înscrierea pe listă iar a medicului specialist sau spitalului să verifice doar dacă medicul trimiţător este în contract cu CAS.
Aici trebuie de fapt ca CAS să recupereze banii de la cetăţeanul căruia i s-a efectuat serviciul nu de la cel care a efectuat serviciul medical !!
Nu cabinetele şi spitalele trebuie să verifice autenticitatea unor acte ale unor presupuşi asiguraţi, ce sînt astfel, prin calitatea lor de cetăţeni români.
Aici infractorul nu este furnizorul de servicii, ci pacientul, cetăţean al României.
ART. 18 (1) Serviciile care nu sunt decontate din Fond, contravaloarea acestora fiind suportată de asigurat, de unităţile care le solicită, de la bugetul de stat sau din alte surse, după caz, sunt următoarele:
Acest articol trebuie eliminat din HGR care discută cadrul contractual dintre CAS şi furnizori.
El este adresat asiguraţilor. El trebuie scris în altă parte (lege, altă HGR adresată asiguraţilor şi nu ).
Art. 18. j) asistenţa medicală la cerere, inclusiv pentru serviciile solicitate în vederea expertizei capacităţii de muncă şi a încadrării şi reevaluării gradului de handicap;
De eliminat punctul j din art. 18
Discuţie specială pentru acest paragraf.Această prevedere a ridicat discuţii încă din 1993-4. Atunci, s-a convenit din partea ministeritaului Mincu (consilier dl. F. Jesenski) că expertizarea capacităţii de muncă este un drept al pacientului, ca parte a indicaţiilor terapeutice. Tot atunci s-a realizat un punctaj deosebit pentru un astfel de serviciu medical (20 puncte vs 5 obişnuite). Dacă se consideră că eliberarea concediilor medicale, plătite acum de FNUASS, şi nu de MM, este apanajul caselor, atunci şi expertizarea trebuie plătită din aceleaşi fonduri, pentru că este acelaşi tip de serviciu, un concediu medical mai prelungit – pensionarea de boală.
În plus, practica arată că pacienţii au fost învăţaţi să vină la medicul de familie să solicite investigaţiile cerute de comisiile de expertiză sau să solicite bilete de trimitere la specialistul care le eliberează fişa de expertizare.
De aceea, această prevedere trebuie scoasă de aici. Dar, la norme, trebuie trecut acest serviciu cu un cuantum de puncte mai multe decît o consultaţie obişnuită, aşa cum s-a propus încă din 1994.
Art. 18. m) serviciile medicale solicitate de asigurat;
Art. 18. 2
De eliminat punctul m din art. 18.
De eliminat. Contribuţia personală a unui angajat, în afara pachetului decontat nu poate fi impusă de un cadru contractual prin HGR, mai ales dacă furnizorii au dreptul de a cere cît consideră ei !
Discuţie specială pentru acest paragraf. Dacă se specifică care sînt serviciile ce intră în Norme (şi ele sînt specificate), atunci este clar că serviciile cerute de pacinet pentru ce există în norme nu trebuie plătite. Dacă ele nu există în norme, atunci nu are rost să fie trecute în Cadrul Contractual. De aceea, acest articol este redundant.
Art. 19. g) nerespectarea obligaţiilor contractuale prevăzute la art. 14 lit. a), c), j), l), m), n), r), ş), ţ), u) şi v), precum şi constatarea, în urma controlului efectuat de către serviciile specializate ale caselor de asigurări de sănătate că serviciile raportate conform
h) la a patra constatare a nerespectării oricăreia dintre obligaţiile prevăzute la art. 15 lit. b), e), f), g), h), i), k), o), p), q), s) şi t);
Literele de la art. 15 cu care nu sîntem de acord nu pot fi scrise nici în art. 19. Vezi mai sus comentarii art. 15.
ART 19. i) dacă se constată nerespectarea programului de lucru prevăzut în contract prin lipsa
nejustificată a medicului timp de 3 zile consecutive, în cazul cabinetelor medicale individuale;
în cazul celorlalte forme de organizare a cabinetelor medicale, inclusiv ambulatoriul integrat,
contractul se modifică în mod corespunzător prin excluderea [s.n.] medicului/medicilor în cazul
cărora s-a constatat nerespectarea nejustificată a programului de lucru timp de 3 zile
consecutive.
Termenul „exluderea” este extrem de neclar. De la ce se face excluderea. Din spital ? din ambulatoriu, unde este salariat ?
Sau se desface contractul ??
Aici un lucru este important: Guvernul, autorităţile statului doresc respectarea programului de lucru. Ori, acest fapt este un atribut al „contractelor de muncă”. De aici, faptul că titularii de cabinete, medicii, sînt de fapt „salariaqţi atipici”., De aceea, ei nu pot fi organizaţi în patronate sau aceste patronate nu au jurisprudenţă decît cu salariaţii lor (asistentele).
ART. 21 (1) Contractul de furnizare de servicii medicale se suspendă la data la
care a intervenit una dintre următoarele situaţii:
Şi la acest articol se aplică cele de mai sus.
Art. 23. (3) Necesarul de medici de familie cu liste, atât pentru mediul urban, cât şi pentru mediul rural, precum şi numărul minim de persoane beneficiare ale pachetului de servicii medicale de bază şi persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale de pe listele medicilor de familie din mediul rural, pentru care se încheie contractul de furnizare de servicii medicale din asistenţa medicală primară între furnizori şi casele de asigurări de sănătate, se stabilesc pe localităţi, avându-se în vedere populaţia aferentă acestora, de către o comisie, formată din reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate, ai direcţiilor de sănătate publică, ai colegiilor teritoriale ale medicilor, ai patronatului judeţean al medicilor de familieşi ai asociaţiei profesionale judeţene a medicilor de familie, cu excepţia cabinetelor medicale care funcţionează în structura sau în coordonarea unor unităţi sanitare aparţinând ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie, pe baza unor criterii stabilite de către aceasta, pe care le va face publice, prin afişare pe pagina web a casei de asigurări de sănătate. La întâlnirile comisiei poate participa şi un reprezentant al primăriei, după caz.
(3) Necesarul de medici de familie cu liste, atât pentru mediul urban, cât şi pentru mediul rural, precum şi numărul minim de persoane beneficiare ale pachetului de servicii medicale de bază şi persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale de pe listele medicilor de familie din mediul rural, pentru care se încheie contractul de furnizare de servicii medicale din asistenţa medicală primară între furnizori şi casele de asigurări de sănătate, se stabilesc pe localităţi, avându-se în vedere populaţia aferentă acestora, de către o comisie, formată din reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate, ai direcţiilor de sănătate publică, ai colegiilor teritoriale ale medicilor, ai patronatelor şi sindicatelor medicilor, reprezentative la nivelul unităţilor, cu excepţia cabinetelor medicale care funcţionează în structura sau în coordonarea unor unităţi sanitare aparţinând ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie, pe baza unor criterii stabilite de către aceasta, pe care le va face publice, prin afişare pe pagina web a casei de asigurări de sănătate. La întâlnirile comisiei poate participa şi un reprezentant al primăriei, după caz.
Dat fiind faptul că Contractul Colectiv de Muncă pe ramura sanitară este semnat atît de patronate cît şi de sindicate, alături de CNAS, acolo unde se enunţă dreptul patronatelor de a participa, trebuie enunţat şi dreptul sindicatelor de a participa.
Reprezentativitatea este asigurată prin efectul Legii 130/1996R. Acolo, reprezentativitatea este asigurată la nivel de ramură şi de unitate. Nu există reprezentativitate judeţeană. Textul legat de „reprezentativitatea” judeţeană trebuie să fie desfiinţat.
Asociaţiile profesionale sînt ONG şi sînt cu miile. Asociaţiile profesionale nu sînt înregistrate la nivel CCM, ele nu au nici un sistem de criterii pentru a deveni „reprezentative”. Nu există norme legale privind stabilirea reprezentativităţii unui ONG.
Atenţie a nu confunda Colegiul Medicilor sau alte colegii, ca organisme de drept public, aparţinînd Statului, cu asoiciaţii profesionale !
De aceea, textele ce propun în Cadrul Contractual şi Norme „asociaţiile profesionale” trebuie eliminate.
Subsecvent, trebuie modificate corelativ comisiile de specialişti, paraclinice, Normele, şi regulamentul comisiilor (OMS comun cu CNAS).
ART. 23. (10) Până la data de 31 decembrie 2011 furnizorii din asistenţa medicală primară trebuie să implementeze sistemul de management al calităţii în conformitate cu SR EN ISO 9001: 2008, dată după care acesta devine criteriu de eligibilitate pentru a putea intra în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate. Această prevedere se aplică furnizorilor cu mai mult de 5 persoane care desfăşoară activitate medico –sanitară într-o formă legală de exercitare a
profesiei la furnizor.
Acest paragraf poate avea două abordări:
1. Se elimină;
2. Plata de mii de euro pentru această acţiune este făcută din fondul FNUASS, partea de administraţie:
De aceea se introduce un nou text: după punct: „Plata acestei acţiuni se face din bugetul FNUASS, capitolul administraţia CAS.
1. Eliminarea este logică pentru că în UE nu există obligaţia ca cabinetele medicale ale medicilor să fie înregistrate cu ISO;
2. Dacă CNAS cere, conform spiritului legii 145/1997 (Legea asigurărilor) , tot CAS trebuie să plătească !
Spre deosebire de alte sisteme de servicii, în sistemul de îngrijiri de sănătate, asigurarea calităţii se face prin acreditarea persoanei în funcţie de criterii bine stabilite de organisme ale Statului, numite Colegii !!
Numărul de 5 este arbitrar fără nici o explicaţie logică !! Adică: care este diferenţa între un cabinet cu 5 angajaţi: 1 medic, 2 asistente, 1 informatician şi 2 femei de servici şi cel cu 6 angajaţi, în plus 1 secretară !!
ART. 25 Pentru realizarea unor servicii adiţionale care necesită dotări speciale, medicii de familie pot încheia contracte cu furnizori de servicii medicale organizaţi conform prevederilor legale în vigoare, în condiţiile prevăzute în norme.
De eliminat.
Acest articol nu are nici o logică în capitolul III (condiţii pentru furnizorii cabinete medicale de MF, evident în relaţie cu CAS). Orice furnizor, cabinet, poater încheia contracte cu oricine vrea. Ce doreşte de fapt CAS prin acest articol ?
ART. 26 (1) Asiguraţii în vârstă de peste 18 ani au dreptul de a efectua un control medical pentru prevenirea bolilor cu consecinţe majore în ceea ce priveşte morbiditatea şi mortalitatea, în condiţiile prevăzute în norme.
(2) Ca urmare a controlului medical medicul de familie va încadra asiguratul într-o grupă de risc şi va consemna acest lucru în fişa medicală.
Acesta articol trebuie eliminat.
Acest articol nu are nici o logică în capitolul III (condiţii pentru furnizorii cabinete medicale de MF, evident în relaţie cu CAS). Dacă se doreşte ca CAS să deconteze în mod special acest tip de consultaţii, atunci articolul trebuie reformulat. Nu are nici o legătura contractul cu fişele medicale !!
ART. 27 Cabinetele medicale vor funcţiona cu minimum un asistent medical, indiferent de numărul de asiguraţi înscrişi pe listă.
ART. 27 Cabinetele medicale în contract cu casele de asigurări vor funcţiona cu minimum un asistent medical, indiferent de numărul de asiguraţi înscrişi pe listă.
Fraza trebuie completată pentru a face mai clar enunţul.
ART. 33. a) să acorde servicii medicale de profilaxie, prevenţie, curative, de urgenţă şi de
suport în limita competenţei profesionale;
Trebuie eliminat, prin lisă de substanţă legislativă
Acest paragraf nu este de natura relaţiilor contractuale cu CAS, ci derivă din Codul Deontologic al medicilor.
Art. 33. g) să prescrie medicamente cu sau fără contribuţie personală şi după caz, unele materiale sanitare, precum şi investigaţii paraclinice numai ca o consecinţă a actului medical propriu.
Excepţie fac situaţiile în care pacientul urmează o schemă de tratament stabilită pentru o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice, iniţiată de către medicul de specialitate aflat în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate, prin prescrierea primei reţete pentru medicamente cu sau fără contribuţie personală şi, după caz, pentru unele materiale sanitare, precum şi situaţiile în care medicul de familie prescrie medicamente la recomandarea medicului de medicina muncii. Pentru aceste cazuri, medicul de specialitate din ambulatoriu sau la externarea din spital, precum şi medicul de medicina muncii. este obligat sa comunice recomandarile formulate, folosind exclusiv formularul tipizat de scrisoare medicală, al cărui model este stabilit prin norme.
Pentru persoanele care se încadreaza în "Programul pentru compensarea în procent de 90% a preţului de referinţă al medicamentelor acordate pensionarilor cu venituri realizatenumai din pensii de până la 700 lei/lună", medicul de familie prescrie medicamentele recomandate de catre alţi medici aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, numai dacă acestea au fost comunicate pe baza scrisorii medicale; în situaţia în care medicul de familie prescrie medicamente cu şi fără contribuţie personală la recomandarea altor medici, conform celor de mai sus, responsabilitatea prescrierii revine exclusiv medicului/ medicilor care a/ au indicat tratamentul.
Art. 33. g) să prescrie medicamente cu sau fără contribuţie personală şi după caz, unele materiale sanitare, precum şi investigaţii paraclinice numai ca o consecinţă a actului medical propriu.
Tot acest paragraf este scris fără logica independenţei medicului de a prescrie (L95/2006)3. Evident că fiecare medic prescrie în baza actului medical. Dar, un medic nu poate fi obligat să prescrie ceea ce a stabilit un alt medic !!!!!. De aceea, acest paragraf trebuie refăcut, ca logică şi filozofie.
Filozofia este că, dacă un pacient are un tratament de la un spital sau specialist, atunci specialistul sau spitalul prescrie şi nu îl obligă pe MF să facă aceasta. Numai dacă există un contact direct între medici şi nu prin „scrisoare” se poate înţelege necesitatea unei prescrieri !!
În plus, la acest articol, se observă diferenţa între medicii de familie şi alţi specialişti, care nu au dreptul de a prescrie diferenţiat celor cu <700 lei, adică nu au dreptul de a prescrie pentru 3 luni, ceea ce este aberant. Această diferenţă nu trebuie să existe.
Dacă însă se doreşte păstrarea acestui paragraf, aşa cum este el, deşi noi nu sîntem de acord, atunci logica lui este că medicul de specialitate (alta decît MF) este mai instruit faţă de MF. De aici, pleacă ideea (care există în toată UE) că medicii specilişti trebuie plătiţi mai bine decît MF.
i) să recomande dispozitive medicale de protezare stomii şi incontinenţă urinară numai ca urmare a scrisorii medicale comunicate de către medicul de specialitate aflat în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate; (la art. 33)
Aceeaşi observaţie ca mai sus. De eliminat sau de pus în acord cu logica rambursării serviciilor !!
l) să întocmească liste de prioritate pentru serviciile medicale programabile, dacă este cazul. (la art. 33)
De eliminat.
Nu poate exista o obligaţie de a prioritiza serviciile medicale, care sînt de fapt consultaţii. Cum nu poate exista nici obligaţia de a face programări. Aceasta este o opţiune a cabinetului medical, nu o obligaţie trasată de un cadrul contractual !
ART. 36. 2. b) 50% pentru plata per capita şi 50% pentru plata pe serviciu-consultaţie, după reţinerea sumelor prevăzute la lit. a). (la art. 36)
b) 70% pentru plata per capita şi 30% pentru plata pe serviciu-consultaţie, după reţinerea sumelor prevăzute la lit. a). (la art. 36)
Constatăm că în urma modificării raportului în 2010, de la 85% la 15%, veniturile cabinetelor au scăzut cu aproximativ 15%. Apare astfel evident că raportul 60-40 va conduce la o şi mai importantă scădere a veniturilor, ceea ce ni se pare inacceptabil !
Art. 38.
La art. 38 se precizează sancţiuni conform art. 15. Nu sîntem de acord cu acele sancţiuni care apar ca urmare a faptului că nu sîntem de acord cu unele prevederi din art. 15. De revizuit (vezi mai sus)
Atenţie numerotare. S-a scos art. 39, astfel că de la 38 se sare direct la 40.
Atenţie numerotare. S-a scos art. 39, astfel că de la 38 se sare direct la 40.
Atenţie numerotare. S-a scos art. 39, astfel că de la 38 se sare direct la 40.
ART. 44. (4) Numărul necesar de medici de specialitate şi numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică şi pentru medicina dentară, pe judeţe, pentru care se încheie contractul, se stabileşte, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al
presedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, de către comisia formată din
reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate, direcţiilor de sănătate publică, respectiv ai direcţiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele şi instituţiile centrale cu reţea sanitară proprie, ai colegiilor teritoriale ale medicilor, ai colegiilor
teritoriale ale medicilor dentişti, ai organizaţiilor patronale şi sindicale şi societăţilor profesionale ale medicilor de specialitate din asistenţa medicală ambulatorie pentru specialităţile clinice, reprezentative la nivel judeţean, respectiv pentru medicina dentară, după caz. Comisia stabileşte numărul necesar de medici şi numărul necesar
de norme. Prin normă se înţelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi şi, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Criteriile se publică pe pagina web a CNAS si a caselor de asigurări de sănătate.
(4) Numărul necesar de medici de specialitate şi numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică şi pentru medicina dentară, pe judeţe, pentru care se încheie contractul, se stabileşte, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al presedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, de către comisia formată din
reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate, direcţiilor de sănătate publică, respectiv ai direcţiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele şi instituţiile centrale cu reţea sanitară proprie, ai colegiilor teritoriale ale medicilor, ai colegiilor teritoriale ale medicilor dentişti,
