ROŞU ŞI NEGRU
385
lucrurile petrecute aici! Atac onoarea unei femei! Ah, e de o mie de ori mai bine să mă las înşelat!" Seara aceea a fost îngrozitoare.
CAPITOLUL XVI Ora unu după miezul nopţii
Grădina era foarte mare şi amenajată, abia de cîţiva ani, cu un gust desăvîrşit. Dar copacii erau bătrîni, de peste un veac. Avea ceva cîmpenesc.
MASSINGER1
Julien se pregătea tocmai să-i scrie un contraordin lui I <>uqu6, cînd bătu ora unsprezece. Răsuci cu zgomot l ii> ia în broasca uşii, ca şi cum s-ar fi încuiat în odaie. Aj>ol plecă, tiptil, să vadă ce se petrece în toată casa, mai tles la etajul patru, unde erau camerele servitorilor. Nu Obicrvă nimic deosebit. Una din cameristele doamnei de I i Mole avea musafiri; servitorii, foarte veseli, petreceau bînd punş. „Cei ce rîd aşa, gîndi Julien, nu vor lua parte la ■ 11 (ediţia nocturnă; altfel, ar fi mult mai serioşi."
fn cele din urmă, se aşeză într-un colţ întunecos al grădinii. „Dacă plănuiesc să se ascundă de servitorii casei, Munci îi vor pune să sară peste zidul grădinii pe cei aduşi »fl mă surprindă. Dacă domnul de Croisenois îşi va păstra dl de cît sîngele rece în toată treaba asta, atunci va socoti tfl c mult mai puţin compromiţător pentru fata cu care vira să se însoare, punîndu-i să tabere asupra mea înainte
ii să pătrund în odaia domnişoarei de La Mole."
Julien făcu o recunoaştere militară, foarte precisă. „E mu ha de onoarea mea, gîndi el; dacă mi se întîmplă una
l'hili/) Massinger (1583-1640), poet şi dramaturg englez.
Dostları ilə paylaş: |