Pseudonimul literar al lui Henri Beyle (1783-1842), I i u r ui I i

ŞI NEGRU

61

Imitator grijuliu al obiceiurilor aristocraţilor, domnul

||i Renal se mută, o dată cu venirea primelor zile fru-

■loHNc ale primăverii, la Vergy, satul devenit celebru prin

■Vrntura tragică a Gabriellei . La cîteva sute de paşi

■jpflrtare de ruinele atît de pitoreşti ale străvechii biserici

HM icc, domnul de Renal avea un vechi castel cu patru tur-

Hlit i şi o grădină întocmită după modelul celei de la Tuile-

■k», cu numeroase tufe de merişor şi cu alei de castani

HWşi de două ori pe an. O livadă vecină, plantată cu meri,

■i locul de plimbare. La capătul livezii se aflau vreo opt

Bu /cec nuci măreţi; frunzişurile lor uriaşe se ridicau la

H)*k' douăzeci de metri înălţime.

Fiecare din blestemaţii ăştia de nuci, spunea dom-Bul de Renal de cîte ori soţia lui îi admira, mă costă recolta He |h; o jumătate de pogon. Griul nu poate creşte la um-H|t lor.

Priveliştea de la ţară i se păru cu totul nouă doamnei ■r KCnal. Admiraţia ei nu mai cunoştea margini. Bittiţamîntul care o însufleţea îi trezea iscusinţă şi ButArîre. Chiar a doua zi după sosirea la Vergy, domnul ■c Renal fiind plecat la oraş pentru treburile primăriei, ■lumina de R6nal tocmi nişte lucrători pe cheltuiala ei. I Juhrn îi dăduse ideea să croiască o mică alee aşternută cu ■IMp, care ar fi străbătut livada, ar fi trecut pe sub nucii fyiluşi şi le-ar fi îngăduit copiilor să se plimbe dimineaţa, ram ca rouă să le ude pantofii. Ideea aceasta fu dusă la I îndeplinire în mai puţin de douăzeci şi patru de ore după te fusese concepută. Doamna de R6nal petrecu o zi veselă împreună cu Julien, dîndu-le îndrumări lucrătorilor.

(înd primarul din Verrieres se întoarse de la oraş, liMic îi fu mirarea găsind aleea gata croită. Dar şi pe doamna de R6nal o miră sosirea lui: uitase că există. Timp de două luni el vorbi supărat despre îndrăzneala tir a face, fără să fie întrebat, o reparaţie atît de impor-