Psihologia exercită o anumită fascinaţie şi generează o puternică motivaţie a cunoaşterii dimensiunilor

Modelarea 
Modelarea se bazează pe studiile experimentale din sfera 
învăţării sociale (v.§.2.3), ca cele, ale lui Bandura (1965), şi s-a dovedit 
foarte eficientă în clinică (Bandura şi colab., 1969). Prin această 
tehnică, fobicilor li se permite să urmărească modele filmate sau reale, 
care fac faţă obiectelor sau situaţiilor fobice. Aceasta determină reducerea 
anxietăţii manifestate de subiect. O nouă abordare, iniţiată de 

---

220 Diferenţe interindividuale 
Melamed şi alţii (1975), utilizează modelarea cu scopul de a reduce 
teama copiilor faţă de dentist sau faţă de operaţiile chirurgicale. 
Lazarus
 (1971) a folosit demonstraţia terapeutului pentru a 
permite clienţilor să repete comportamentele adecvate într-o situaţie 
dificilă de relaţionare. Terapeutul îi demonstrează clientului cum 
poate face faţă unei situaţii dificile, demonstraţie pe care clientul o 
poate repeta în cursul şedinţelor terapeutice. Această metodă este 
frecvent utilizată în multe arii de consiliere, fiind şi o tehnică de 
succes în antrenamentul asertiv. 
Aprecieri asupra terapiilor comportamentale 
Terapiile comporamentale pun accentrul pe „aici şi acum". 
Comportamentul manifest este considerat un indicativ al problemei 
pacientului, fiind corectat prin terapie. Aceste terapii sunt criticate 
deoarece modifică doar comportamentele manifeste, fără a acţiona 
asupra originii lor. Astfel, problema pocientului continuă să existe, 
putând interveni substituirea simptomuilui (comportamentului corectat 
este înlocuit cu un alt comportament anormal). Biofeedback-ul are 
unele aplicaţii în medicina comportamentală, dar aplicabilitatea sa este 
mai restrânsă decât s-a crezut iniţial. Reamintim că şi biofeedback-ul 
poate „vindeca" comportamentul manifest, dar nu şi cauza lui. 
în legătură cu situaţiile din spital, s-a sugerat că întărirea reală, 
care a modificat modurile (pattern-urile) de comportament ale pacienţilor 
în urma introducerii programelor comportamentale, a fost îmbunătăţirea 
relaţiilor cu personalul (Fonagy şi Higgitt, 1984). 
Terapiile comportamentale au fost criticate şi din motive etice; 
scopul lor este înlocuirea unor comportamente inacceptabile cu altele 
acceptabile, dar decizia asupra acceptabilităţii îi aparţine terapeutului. 
Terapeutul are dreptul să ia decizii care afectează viaţa altor oameni? 
In situaţiile reale de viaţă, terapeutul trebuie să discute cu pacientul 
atent despre scopurile lui şi despre modul în care acestea pot fi atinse; 

---

Tratamente şi terapii 221 
în cazul în care pacientul este copil, terapeutul va discuta cu el, dar şi 
cu părinţii sau cel care-1 îngrijeşte. 
Autoevaluare 
1. Care sunt bazele teoretice ale terapiilor comportamentale? 
2. Descrieţi o tehnică bazată pe condiţionarea clasică. 
3. Descrieţi o tehnică bazată pe condiţionarea operantă. 
4. Care sunt criticile aduse terapiilor comportamentale?