Percepţia corectă asupra lumii
De obicei, oamenii ştiu ce se petrece în jurul lor, sunt conştienţi
de acţiunile şi intenţiile celorlalţi şi sunt interesaţi de evenimentele din
afară spaţiului personal. Pentru o persoană anormală din acest punct
de vedere, singura arie de interes este propria lume interioară; pentru
această persoană, mediul extern nu are nici o relevanţă sau are doar
intenţii de pedepsire.
Relaţionarea şi dăruirea afecţiunii
Sensibilitatea şi capacitatea de a recunoaşte sentimentele
celorlalţi formează baza necesară relaţionării. Capacitatea de dăruire a
afecţiunii este normală, nu doar în sensul de a căuta în mod constant
dragostea, afecţiunea şi siguranţa sentimentală, ci şi în sensul de a
răspunde prin sentimente profunde.
144 Diferenţe interindividuale '
Autodirecţionarea şi productivitatea
Majoritatea oamenilor încearcă să-şi organizeze viaţa cât mai
bine şi într-un stil propriu, în diferitele sale aspecte: cariera, familia,
proprietăţile, hobby-urile. Dar o depresie, chiar uşoară, poate provoca
sentimente de lipsă de scop, oboseală sau letargie. Nu se poate afirma
că o tulburare psihică restrânge, întotdeauna activitatea individului, de
exemplu, Van Gogh, Munch, Dali ş.a. au dat dovadă de productivitate
şi energie uimitoare, fiind recunoscuţi ca genii, deşi tulburările lor
psihice au fost dovedite. Tulburările psihice nu cunosc, întotdeauna,
aceeaşi evoluţie; perioadele de normalitate pot alterna cu episoade de
anormalitate, crescând sursele de energie şi productivitate.
Aprecierea punctelor de vedere asupra normalităţii şi
anormalităţii
Nici una dintre definiţiile anormalităţii, redate aici, nu este
suficientă în sine: frecvenţa statistică, normele sociale, comportamentele
dezadaptative, suferinţa persoanlă trebuie luate, toate, în considerare
pentru a defini şi descrie comportamentul anormal. Diferenţele
abordării din psihologie au atribuit apariţia şi evoluţia anormalităţii
unei game variate de- cauze. în plus, trebuie recunoscut faptul că în
orice individ există un potenţial de anormalitate şi că mulţi oameni
manifestă comportamente anormale în unele momente ale vieţii lor,
din motive externe (precum un mediu stresant) sau ca urmare a unor
modificări interne. Definiţia legală a anormalităţii, este şi mai puţin
satisfăcătoare, o persoană este declarată „nebună" sau „dementă" într-
un mod vag, pe baza incapacităţii sale de a discerne între bine şi rău
sau de a exercita control asupra propriilor acţiuni Reamintim că aceşti
termeni nu sunt folosiţi în psihiatrie.
Cu privire la caracteristicile enumerate pentru o persoană
normală, trebuie remarcat faptul că majoritatea oamenilor, ar putea
recunoaşte că cel puţin una dintre acestea a înregistrat scăderi sau
Psihopatologie: un continuum normalitatelanormalitate 145
lipsuri, în unele momente ale vieţii lor. Poate că cel mai simplu ar fi să
admitem că suntem oameni şi putem anticipa comportamentele
celorlalţi doar cu o relativă acurateţe, în caz contrar, dacă nu putem
face faţă circumstanţelor, suntem îngrijoraţi şi ne temem de ceea ce ar
putea fi un comportament anormal. Aceste aprecieri lasă deschisă
întrebarea dacă actorul sau observatorul au o percepţie anormală. In
concluzie, o persoană care se comportă conform expectanţelor
celorlalţi într-o serie de circumstanţe particulare este acceptată ca
fiind normală.
Dostları ilə paylaş: |