Flecarul
Flecăreala este o înşirare lungă de vorbe fără rost. Flecar este omul care, stând alături de un necunoscut, începe să-şi laude nevasta, îi povesteşte ce-a visat, îi înşiră bunătăţile cu care s-a ospătat la cină. (Apoi, întinzându-se la vorbă, zice: „Oamenii din zilele noastre sunt mai vicleni ca cei de pe vremuri”: „Nu s-a ieftinit grâul de pe piaţă”; „E plăcut să călătoreşti pe mare”; „La anul îmi voi semăna singur ogorul”; „O povară mare este viaţa”. Flecarul vorbeşte apoi de numărul coloanelor Odeonului, mai spune că a avut vărsături, că nu ştie ce zi este.) Dacă se încumetă cineva să-l asculte, flecarului nu-i vine să plece de lângă el.
Dacă nu vrei să te apuce durerea de cap, e bine ca pe flecar să-l alungi din preajma ta, şi s-o iei la picior, căci este greu să faci pe plac unor oameni care nu ştiu cât preţuieşte munca, nici odihna!
Dostları ilə paylaş: |
