| Calicul nu dă haina la spălat şi împrumută pentru el o alta, de la un cunoscut; o ţine la el, tot amânându-i înapoierea, până într-o zi, când îi este cerută. Şi mai pune la cale şi alte lucruri de felul acesta. Raţiile cuvenite sclavilor le măsoară cu zgârcenie şi se serveşte de o măsurătoare ruptă, având grijă să n-o umple bine. Când i se pare că un prieten vrea să-i vândă vreun obiect cu un preţ scăzut, îl cumpără, dar are grijă să-l dea mai scump. Când are de achitat o datorie de treizeci de mine, o restituie reţinând din ea patru drahme.
Dacă din întâmplare s-au îmbolnăvit copiii calicului şi nu se pot duce la şcoală, scade o sumă proproţională din taxa la care e obligat, iar în cursul lunii februarie când sunt multe sărbători, nu-i trimite la şcoală, numai ca să nu plătească. Atunci când pregăteşte un banchet prin contribuţia participanţilor, cere o parte pentru sclavii lui şi ţine cont de cele mai mici lucruri procurate de el, ca lemne, linte, sare şi chiar şi de undelemnul turnat în opaiţ. Dacă un prieten de-al lui este pe punctul de a se însura sau de a-şi căsători fiica, calicul are grijă să plece de acasă mai devreme, spre a nu fi obligat să-i facă dar de nuntă. Ia de la prieteni cu împrumut obiecte pe care nu numai că nu le mai cere nimeni înapoi, ci chiar dacă le înapoiază proprietarului, acesta refuză să le mai primească.
Dostları ilə paylaş: |
