| 2. Homosexualitatea – o patologie exclusiv psihică
Este definită homosexualitate atracţia afectivo-sexuală între persoane de acelaşi sex. Este o problemă extrem de veche, la care se fac referiri în Sfânta Scriptură a Vechiului Testament, şi mulţi occidentali preferă să nu o mai numească „inversiune” sexuală, întrucât termenul ar avea o semnificaţie rasistă, discriminatorie, de excludere, în timp ce femeile şi bărbaţii care aparţin acestei categorii, din punct de vedere biologic, aparţin fie sexului masculin, fie feminin.
Homosexualii sunt, aproape în totalitate, indivizi cu echilibrul hormonal perfect, iar din punct de vedere anatomic şi fiziologic normali. Perversiunea lor nu este aproape niciodată de origine ereditară şi nici măcar organică, ci în mod esenţial psihică. Înseamnă, de fapt, supravieţuirea în adult a unor elemente, chiar dacă elaborate şi rafinate, ale unor tendinţe sexuale infantile.57
Absolut cert este că orientarea psiho-afectivă a homosexualului, bărbat sau femeie, se decide în primii 6 ani ai vieţii.58 Homosexualitatea nu este, precum unii consideră, o problemă „intelectuală” sau „artistică” (dacă un homosexual este artist, este în ciuda perversiunii sale şi nicidecum homosexualitatea nu constituie originea talentului său), sau o depăşire a heterosexualităţii. O persoană care atinge o heterosexualitate matură nu caută nicidecum să se „vindece”, şi cu atât mai puţin să o depăşească, căutând homosexualitatea. În plus de aceasta, în timp ce există o evoluţie între heterosexualitatea unui adolescent şi aceea a unui adult, nu se constată această dinamică în homosexual, în care o constantă imaturitate psiho-afectivă supravieţuieşte în ciuda înaintării în viaţă.
Dostları ilə paylaş: |
