| 5. Masochismul – auto-distructivitatea demonică
Termenul de masochism derivă de la numele romancierului austriac Leopold Sacher-Masoch (1836-1895) care privilegia în naraţiunile sale multe aspecte ale acestei perversiuni. Această constă în dobândirea plăcerii sexuale prin intermediul căutării formelor de suferinţă fizică şi morală.
Masochistul îşi orientează propriul instinct agresiv nesublimat înspre sine însuşi, dirijând adică impulsurile sadice împotriva propriului „eu”, într-o combinaţie de durere şi plăcere, de plăcere în durere. Această auto-distructivitate inconştientă este consecinţa unui Super-„eu” hipertrofiat, sever şi tiranic, care împiedică atingerea plăcerii altfel decât prin suferinţă. Masochistul trebuie să sufere o „daună”, pentru a-şi linişti exigenţele auto-punitive; urmăreşte plăcerea, dar nu poate să se bucure de ea din cauza angoasei care s-ar naşte din experimentarea ei, şi doar suferinţa pare să estompeze această angoasă, eliberându-l de sentimentele de culpă care-l pândesc şi-l inundă.
Dostları ilə paylaş: |
