| b. Adaptarea la situaţie
Cel care activează în domeniul pastoral ştie că dacă doreşte să-şi expună şi înregistreze minuţios comportamentul din timpul unui dialog pastoral, nu va reuşi să-l traducă în termeni de „tehnică” sau să-i facă o descriere analitică exhaustivă. El e conştient de faptul că la baza propriului comportament stă un factor greu de înregistrat, care se situează în punctul de întâlnire dintre modul de a percepe situaţia şi aparatul tehnic din care el se inspiră. El ştie că propriile intervenţii verbale sau nonverbale sunt caracterizate de o continuă mişcare, pentru a se adapta la situaţia fluidă concretă. Acest mod concret de a acţiona este analizat din exterior. Numai cel care conduce colocviul hrănindu-se din propria experienţă interioară poate să perceapă forţele şi orientările care se trezesc în el şi care-l fac să asume atitudini care însoţesc, urmează şi sunt determinate clipă de clipă de starea sufletească a interlocutorului.
Dostları ilə paylaş: |
