Pucioasa, DÂmbovița olimpiada de limbă, comunicare şi literatură româNĂ „ G. CĂLinescu

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 34.65 Kb.
tarix20.12.2017
ölçüsü34.65 Kb.

COLEGIUL NAȚIONAL „NICOLAE TITULESCU” – PUCIOASA, DÂMBOVIȚA


OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ „G. CĂLINESCU”

- etapa pe școală, 20 decembrie 2011 -

Clasa a IX-a
Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Citeşte cu atenţie fragmentele de mai jos.

A. Mi se întâmplă destul de des să spun „Mamă!”... Mai întâi pentru că am un vocabular păcătos, şi pe urmă pentru că uneori mă port ca un puşti. Pe atunci aveam şaisprezece ani, acum am şaptesprezece, şi uneori mă port de parcă aş avea treisprezece. Şi zău dacă nu-i caraghios, că doar am şase picioare şi doi ţoli juma'1 şi o grămadă de fire de păr alb. Zău că am. Într-o parte a capului în partea dreaptă am milioane de fire albe. Le am de când eram mic. Şi totuşi, câteodată mă port de parcă n-aş avea decât doisprezece ani. Toţi spun aşa, mai cu seamă tata. În parte-i adevărat, însă numai în parte. Dar oamenii îşi închipuie întotdeauna că lucrurile sunt sută la sută cum spun ei. Mie puţin îmi pasă, dar uneori mă cam plictiseşte când mi se spune să mă port ca un băiat mare. Uneori mă port de parc-aş fi mult mai mare decât sunt, zău că da, numai că de asta oamenii nu-şi dau seama niciodată. Dar ei nu-şi dau seama de nimic (...)

Citeam o carte pe care o luasem de la bibliotecă din greşeală. Mă pomenisem cu altceva decât cerusem, şi nu-mi dădusem seama de asta decât după ce mă Întorsesem în cameră. Cartea era Din adîncurile Africii de Isak Dinesen. Mi-am închipuit că trebuia să fie o porcărie. Dar nu era! Era o carte foarte bună. De fapt, sunt foarte incult, dar de citit, citesc mult. Autorul meu preferat e frate-meu D.B., şi după el, Ring Lardner2. Am o carte de Ring Lardner de la frate-meu. Mi-a dat-o de ziua mea, puţin înainte de a intra la Pencey. Era o carte cu piese, nişte piese foarte comice şi foarte trăsnite, şi cu o poveste despre un agent de circulaţie care se îndrăgosteşte de o fată frumoasă foc care depăşea mereu viteza legală. Numai că el poliţistul era însurat şi nu putea să se însoare cu ea şi aşa mai departe. Şi, pe urmă, fata moare într-un accident, fiindcă depăşea mereu viteza. Povestea asta îmi plăcea grozav.

Dar mie cel mai mult mi plac cărţile care, măcar din când n când, sunt comice. Citesc eu şi cărţi clasice, multe cărţi clasice, ca Întoarcerea pe meleagurile natale3 şi altele, şi-mi plac; citesc şi o grămadă de cărţi de război şi de romane poliţiste şi altele de genul ăsta, dar nu prea mă-nnebunesc după ele. Mie îmi plac cărţile care, după ce le isprăveşti, simţi c-ai vrea ca autorul să fie cel mai bun prieten al tău şi să-l poţi chema la telefon ori de câte ori ai chef. Dar asta nu prea se întâmplă. I-aş fi telefonat cu cea mai mare plăcere acestui lsak Dinesen. Şi lui Ring Lardner. numai că D.B. mi-a spus c-a murit.

Dar uite, să luăm, de pildă, o carte ca Robii de Somerset Maugham. Am citit-o vara trecută. Nu e o carte rea, nu e rea deloc, dar nu mi-ar da niciodată prin gând să-i telefonez lui Somerset Maugham. Nu ştiu de ce. Nu e genul de tip căruia să-ţi vină să-i dai telefon. Asta e tot! Mai degrabă i-aş telefona bătrînului Thomas Hardy. Îmi place Eustacia Vye4.

(J.D. Salinger, De veghe în lanul de secară)



1 Circa 2 metri

2 Ring Lardner (1885-1953), umorist american de seamă, autorul unor nuvele cu substrat satiric pe teme din lumea sportivă.

3 Unul dintre romanele marelui scriitor realist englez Thomas Hardy (1840-1928)

4 Eroina romanului Întoarcerea pe meleagurile natale, ale cărei năzuinţe spre fericire sunt zădărnicite de o soartă tragică.
B. Ce căutam eu? Sufletul meu. Unde? Şi cum se putea recunoaşte adevăratul meu suflet între miile de suflete pe care le purtam în mine?

Gândurile se risipeau. Mă deşteptam cugetând la alte lucruri. Începeam din nou. Încăpăţânat, închizând ochii, astupându-mi urechile, apăsând tâmplele. Acelaşi întuneric. Şi nu întâlneam, nicăieri, nicio lumină, niciun sprijin. Cum să ajung la mine însumi? Cum să-mi cunosc eu sufletul şi să vieţuiesc întocmai după nevoile lui?

Pentru că eu vreau să mă cunosc, pentru a înţelege calea pe care va trebui să păşesc.

Am pierdut, odată, o după-amiază întreagă. Am aflat un singur lucru. pe care-l bănuiam, însă, de mult: că eul meu din ceasul acesta nu e asemenea celui din ceasul trecut şi cu atât mai puţin celui din ziua trecută. Ceea ce m-a uluit. Nici nu mai înţelegeam acum rostul hotărârii mele de a-mi găsi sufletul. (...)

Sunt apoi ceasurile petrecute privind pe ferestruica mansardei mele sau păşind pe străzi necunoscute, pe sub castani. Ceasuri care mă tulbură, care mă neliniştesc. Ceasuri în care nu mă recunosc. Atunci un gând mă frământă şi eu, din toată puterea voinţei mele, îl izgonesc. Altminteri aş pierde curajul. Eu mă întreb: dacă voi regreta mai târziu adolescenţa pe care mi-ain petrecut-o, absurd, în marginea vieții? Dacă voi plânge mai târziu cei şaptesprezece ani pe care îi am acum şi pe care îi sfârşesc in mansardă. singur, privind la răstimpuri doi plopi?

Ştiu: nu sunt un băiat frumos, dar am şaptesprezece ani. Şi in ceasurile când ochii îmi alunecă de pe carte, iar voinţa îmi slăbeşte, mă gândesc mult la aceşti şaptesprezece ani.

De multe ori, izbândesc. Lucrez până noaptea şi adorm fericit că m-am învins pe mine. Adorm surâzând.

Alteori, însă, nu izbutesc să mă apăr. Sunt copleşit şi pornesc pe străzi.

Şi toate astea mă întristează. Trebuie să lupt mereu, trebuie să mă apăr împotriva sufletului meu, pe care nu-l cunosc şi care mi se dezvăluie la răstimpuri, contradictoriu. Niciodată nu mi-am găsit sufletul acelaşi. În fiecare zi, altul. Iar eu trebuie să lupt ca să duc mai departe ceea ce începusem cu o lună, cu o săptămână, cu o zi înainte.

Dacă m-aş cunoaşte ... Atunci aş fi atât de sigur de mine însumi şi de viaţă ... Aş spune: aşa mi-e sufletul, şi aşa vreau eu. Dar acum mi-e teamă de viitorul acela întunecat şi ameninţător către care mă îndrept călăuzit de un suflet orb. Dacă mai târziu se va face lumină şi voi înţelege că am aplicat pe o cale greşită? Dacă mă voi simţi străin în lumea pe care o socotesc acum prietenă? Voi mai avea curajul să mă întorc pe aceeaşi cale şi să încep o altă viaţă, nouă? Şi voi avea putere? ...

De multe ori, încercând să aflu cine sunt, m-a înspăimântat. Nu mă recunoșteam în multe fapte împlinite şi vorbe rostite. Mi se părea că a fost altcineva. Înainte de a adormi, mă gândeam la ziua care se scursese, fără veste. Mă întrebam: care a fost sufletul meu? Şi îmi apăreau suflete străine, şi mă înfioram.

(Mircea Eliade, Jurnalul adolescentului miop)


Subiectul I (12 puncte)

  1. Identifică în cele două texte o temă şi un motiv literar. (4 p.)

  2. Realizează, în 10-15 rânduri, portretul unuia dintre adolescenţii din textele-suport. (8 p.)

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Scrie un eseu argumentativ, de minimum 30 de rânduri, pornind de la afirmaţia: Dar oamenii îşi închipuie întotdeauna că lucrurile sunt sută la sută cum spun ei. Argumentarea ta (pro sau contra) trebuie să valorifice ambele fragmente.



Notă! În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând în formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cu 4 argumente/ raţionamente logice/ exemple concrete etc.) şi concluzia/ sinteza. Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.

Subiectul al III-lea (36 de puncte)

Pornind de la experienţa ta de viaţă, alcătuieşte un eseu de 1-2 pagini în care să prezinţi importanţa pe care o au cărţile în conturarea personalităţii fiecărui om.



Notă! În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând în formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cu 4 argumente/ raţionamente logice/ exemple concrete etc.) şi concluzia/ sinteza.

Redactare (26 de puncte)

În vederea acordării punctajului pentru redactare, lucrarea ta trebuie să aibă cel puţin 2 pagini.



Pentru redactarea întregii lucrări vei primi 26 de puncte (organizarea ideilor în scris – 4 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 6 puncte; utilizarea limbii literare – 4 puncte; ortografia – 3 puncte; punctuaţia – 3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 2 puncte, încadrarea în limita maximă de caractere indicată – 4 puncte).

Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə