Arhitectul Şef al judeţului reprezintă structura de specialitate din cadrul Consiliului Judeţean în contextul Legii 50/1991 şi are în subordine Serviciul urbanism, amenajarea teritoriului şi gestiunea localităţilor. Potrivit prevederilor legii, structurile de specialitate din cadrul aparatului de specialitate al emitenţilor certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire / desfiinţare, au următoarele atribuţii principale: - avizarea documentaţiilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului şi eliberarea certificatelor de urbanism;
- asigurarea temeiului tehnic necesar emiterii autorizaţiilor de construire / desfiinţare, respectiv avizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, potrivit prevederilor legii;
- organizarea activităţii de autorizare în vederea satisfacerii cerinţei de simplificare a accesului cetăţeanului la actul de autoritate al administraţiei publice, prin organizarea procedurii de emitere a autorizaţiilor, în vederea eliberării autorizaţiei de construire/desfiinţare;
- acordă asistenţă tehnică de specialitate primarilor de comune, oraşe sau municipii, după caz, la solicitarea acestora.
-
DOCUMENTAŢII DE URBANISM ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI
- au fost analizate 18 documentaţii de urbanism (P.U.G şi P.U.Z) şi regulamentele de urbanism aferente;
- prezentarea a 15 documentaţii P.U.G. şi PUZ în şedinţele Comisiei Tehnice de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului;
- s-au eliberat 32 de avize de oportunitate pentru elaborarea de PUZ-uri.
2. CERTIFICATE DE URBANISM ŞI AUTORIZAŢII DE CONSTRUIRE
În decursul anului 2012 au fost eliberate:
-
329 certificate de urbanism încasându-se taxe în valoare de 67.251 lei;
-
209 autorizaţii de construire + 40 autorizaţii de desfiinţare încasându-se taxe de 495.961 lei;
-
24 prelungiri certificate de urbanism;
-
11 prelungiri autorizaţii de construire.
3. VERIFICARE ŞI AVIZARE DOCUMENTAŢII
- au fost verificate în termen şi avizate un număr de 2 documentaţii întocmite de diferite societăţi comerciale în baza HG 834/1991- OMV PETROM şi SNCF CFR SA;
- au fost verificate pe teren 75 de amplasamente pentru care s-au eliberat certificate de urbanism sau autorizaţii de construire.
4. MANAGEMENT PROIECTE, DOCUMENTAŢII ŞI STUDII DE PROIECTARE, EVALUĂRI
Reprezentanti ai serviciului au făcut parte din echipa de implementare a proiectului „SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR ÎN JUD. GIURGIU”.
În contextul colaborării şi acordării de asistenţă tehnică de specialitate dintre
serviciul de urbanism şi disciplina în construcţii şi alte servicii descentralizate din subordinea consiliului judeţean sau administraţiei publice locale, în cursul anului 2012:
- s-a calculat necesarul şi s-au făcut solicitările de fonduri pentru anul 2012 în vederea reactualizării Planurilor Urbanistice Generale pentru 2 localităţi, în valoare de 80.000 lei.
5. REGULARIZĂRI DE TAXE LA AUTORIZAŢIILE DE CONSTRUIRE
Conform legislaţiei în domeniu,Consiliul Judeţean, prin serviciul său de specialitate are obligaţia de a face regularizarea taxei pentru autorizaţia de construire la terminarea lucrărilor autorizate în baza declarării valorii reale a lucrărilor de către investitor. Astfel în anul de referinţă au fost regularizate taxele pentru un număr de 32 de persoane fizice sau agenţi economici rezultând o valoare încasată de 56.069 lei. Pentru îndeplinirea acestei atribuţiuni s-au efectuat demersuri (scrise şi direct în teren la locul construirii obiectivului) pentru declararea valorii reale a lucrărilor.
6. DISCIPLINA ÎN CONSTRUCŢII
În baza programelor de deplasare în teren s-au efectuat 28 de controale în domeniul disciplinei în urbanism, amenajarea teritoriului şi construcţii. Au fost soluţionate 11 sesizări ale persoanelor fizice şi/sau juridice, prin verificarea aspectelor referitoare la disciplina în construcţii sau tulburarea domeniului public, întocmindu-se 2 procese-verbale de contravenţie.
7. COLABORARE, COORDONARE şi ASISTENŢĂ TEHNICĂ DE SPECIALITATE PENTRU CONSILIILE LOCALE
- în atribuţiile ce-i revin personalul serviciului asigură asistenţă tehnică de specialitate pentru compartimentele de urbanism din cadrul primăriilor; în acest scop periodic sau atunci când sunt publicate acte normative noi se face informarea serviciilor de specialitate ale primăriilor cu privire la prevederile acestora (legea nr.184/2001, Legea 350/2001, Legea 50/1991, adrese SNTGN-TRANSGAZ Mediaş, SC CONPET SA, SC PETROM SA, DRDP BUCUREŞTI, etc. - termen permanent
- periodic, prin grija arhitectului şef, s-au făcut deplasări în teren pentru analiza stadiului de proiectare sau de avizare a planurilor urbanistice generale;
- s-a colaborat cu toate consiliile locale pentru întocmirea situaţiilor statistice lunare sau trimestriale privind obiective de investiţii autorizate, construcţii neautorizate etc.
- s-au făcut atenţionări şi informări către primăriile comunelor în privinţa aplicării noii legislaţii pentru autorizarea lucrărilor de construcţii, Legea 50/1991 cu privire la competenţele de aprobare, de control la disciplina în construcţii etc.
- s-a întocmit materialul cuprinzând principalele atribuţii ale serviciului în vederea elaborării Regulamentului de organizare şi funcţionare a aparatului de specialiate.
8. RAPORTĂRI STATISTICE
În perioada cuprinzând anul 2012 au fost întocmite şi transmise celor interesaţi situaţii statistice după cum urmează:
- situaţii cu eliberarea autorizaţiilor de construire- Direcţia de statistică-lunar;
- situaţii cu eliberarea autorizaţiilor de construire/desfiinţare - Inspectoratul în construcţii-lunar;
- situaţii privind stadiul elaborării P.U.G-urilor - Inspectoratul în construcţii-trimestrial;
- situaţii privind încasarea taxei de timbru de arhitectură – compartiment financiar – bilunar;
- situaţii privind încasarea taxei pentru certificat de urbanism şi autorizaţii de construire – compartiment financiar – bilunar;
9. ARHIVĂ
- în registrul pentru predarea-primirea documentaţiilor de certificate de urbanism şi autorizaţii de construire, personalul cu atribuţii în acest domeniu a efectuat un număr de 32 operaţiuni;
- au fost eliberate un număr de 15 duplicate ale actelor administrative deţinute în arhiva Serviciului de urbanism.
10. COMISII DE RECEPTIE
Personalul din cadrul compartimentului „Arhitect Şef” a participat ca membru în comisiile de recepţie la terminarea lucrărilor a obiectivelor de investiţii de pe teritoriul judeţului.
-
COMPARTIMENTUL AUDIT INTERN
La nivelul Consiliului Judeţean Giurgiu, activitatea de audit se desfăşoară ca o activitate funcţional independentă şi obiectivă, care dă asigurări şi consiliere conducerii Consiliului judeţean şi unităţilor subordonate pentru buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice perfecţionând activităţile instituţiilor.
Activitatea se desfăşoară în baza Planului anual de audit aprobat de către preşedintele Consiliului Judeţean în baza referatului de justificare.
Pentru selectarea misiunilor de audit public intern cuprinse în Planul anual pe 2012, s-a efectuat o identificare şi o inventariere a tuturor activităţilor desfăşurate de Consiliul Judeţean şi unităţile subordonate.
Misiunile de audit, cuprinse în Proiectul Planului de audit public intern pe anul 2012, au fost selectate, din numărul de instituţii şi structuri auditabile cuprinse în tabelul „calculul scorului total de risc pentru fiecare obiect auditabil”, în funcţie de rezultatul analizei riscului asociat, de obligativitatea efectuării misiunilor de audit cel puţin o dată la trei ani.
La analiza riscului asociat au fost luaţi în considerare următorii factori de risc:
-
aprecierea controlului intern;
-
aprecierea cantitativă;
-
aprecierea calitativă;
-
modificări legislative;
-
calitatea personalului.
Valoarea riscurilor este redată în tabelul „Stabilirea nivelului riscului şi determinarea punctajului total al riscului”.
S-a procedat la clasarea activităţilor pe baza analizei riscurilor realizată pe baza punctajelor totale obţinute anterior stabilite în ordinea efectului produs asupra domeniului auditabil şi departajate pe o scară cu trei nivele (mari, medii şi mici).
Pentru anul 2012 Planul de audit intern pentru Consiliul judeţean şi unităţile subordonate a cuprins un număr de 4 misiuni de audit.
Planul de audit intern a fost realizat în proporţie de 100%.
Misiunile de audit cuprinse în Planul de audit al anului 2012 au fost următoarele:
- 3 misiuni de audit privind activitatea financiar-contabilă la nivelul:
1. D.J.D.R.P.M. Giurgiu;
2. S.C. Euro Group Techno S.R.L. Giurgiu;
3. C.J.C.P.C.T. Giurgiu.
- o misiune de audit privind funcţiile specifice, şi anume: „Evaluarea procesului şi a stadiului de implementare a sistemului de control intern/managerial la nivelul Consiliului Judeţean Giurgiu şi instituţiilor subordonate.
În urma misiunilor de audit efectuate în anul 2012 au fost identificate riscuri, efectuate constatări, concluzii şi recomandări.
Prezentăm în continuare principalele riscuri şi recomandări rezultate în urma efectuării misiunilor de audit:
Misiuni de audit privind activitatea financiar-contabilă
Obiectivele celor 3 misiuni de audit au fost:
- evaluarea eficienţei şi eficacităţii controlului intern;
- organizarea registrelor de contabilitate;
- conducerea activităţii financiare;
- elaborarea bilanţului contabil;
- elaborarea contului de execuţie bugetară;
- organizarea şi efectuarea controlului financiar preventiv.
Pentru domeniul auditat în cursul anului 2011 (activitatea financiar-contabilă) au fost identificate riscuri, efectuate constatări şi recomandări astfel:
Riscul nr. 1: Lipsa documentelor justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate a cheltuielilor efectuate pe baza fondurilor publice ceea ce ar putea conduce la majorarea nelegală a cheltuielilor Direcţiei.
Constatare:
Din verificările efectuate asupra documentelor care stau la baza înregistrărilor în contabilitate a cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice, auditorul a constatat următoarele:
Direcţia Judeţeană de Dezvoltare Rurală şi Protecţie a Mediului Giurgiu achită contravaloarea energiei electrice în baza contractului nr. 811/16.11.2004 având ca obiect „folosinţa temporară şi gratuită a suprafeţelor din imobilul în care Direcţia îşi are sediul şi reglementarea prestării serviciilor în procente din valoarea facturilor emise de furnizor în funcţie de numărul de persoane şi suprafaţa ocupată”.
La data încheierii contractului administratorul imobilului era S.C. Rovic S.R.L. care ulterior s-a transformat în S.C. Euro Group Techno S.R.L. iar Direcţia Judeţeană de Dezvoltare Rurală şi Protecţie a Mediului nu era înfiinţată.
Decontarea cheltuielilor cu energia electrică se efectuează în baza unui act adiţional nr. 168/27.04.2012, act adiţional care nu are valabilitate deoarece la data încheierii contractului Direcţia Judeţeană de Dezvoltare Rurală şi Protecţie a Mediului nu exista.
Mai mult decât atât, cheltuielile cu energia electrică sunt decontate fără a avea la bază xero-copii după facturile emise de furnizor, astfel încât să poată fi verificate în orice moment realitatea facturilor emise de către SC Euro Group Techno SRL.
De asemenea a rezultat faptul că deşi organizată evidenţa tehnic-operativă şi contabilă, nu este condusă corespunzător în sensul că:
-
nu toate achiziţiile de materiale şi prestări servicii au la bază referate de necesitate care să justifice utilitatea şi oportunitatea achiziţiei;
-
nu sunt întocmite întotdeauna N.I.R.-uri şi bonuri de consum.
Cauze: Nerespectarea Legii nr. 82/1991 republicată, art. 6, al. 1; prevederii Legii nr. 571/2003 art. 48, al.4; prevederile O.M.E.F. nr. 3512/2008 lit. A, pct. 1 şi 2; prevederile Anexei nr. 2 din Ordinul 1858/2004.
Consecinţe: Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor efectuate pe baza fondurilor publice ar putea conduce la majorarea nelegală a cheltuielilor Direcţiei.
Recomandări:
-
Încheierea unui contract având ca obiect „folosinţa temporară şi gratuită a suprafeţelor din imobilul în care Direcţia îşi are sediul şi reglementarea prestării serviciilor în procente din valoarea facturilor emise de furnizori în funcţie de numărul de persoane şi suprafaţa ocupată”;
-
Efectuarea tuturor achiziţiilor de materiale şi prestări servicii în baza documentelor justificative (facturi, referate de necesitate, NIR-uri, bonuri de consum, etc.).
Riscul nr. 2: Nepreluarea pe semnătură a registrului de casă ceea ce ar putea conduce la imposibilitatea identificării înregistrărilor eronate în registrul de casă.
Constatări:
Registrul de casă este întocmit de persoana desemnată pentru această activitate, dar din verificarea efectuată a încasărilor şi plăţilor evidenţiate în registrul de casă, s-a constatat că până în luna septembrie 2011 nu au fost respectate prevederile Decretului nr. 209/1976, art. 41 cu privirea la verificarea zilnică a documentelor de încasări şi plăţi predate de casier Compartimentului financiar-contabil, care nu preia pe semnătură registrul de casă împreună cu documentele justificative aşa cum prevede art. 40 al aceluiaşi Decret.
Cauze:
-
Nerespectarea prevederilor Decretului 209/1976 - Regulamentul operaţiunilor de casă;
-
Nerespectarea prevederilor legale privind modul de întocmire şi utilizare a documentelor financiar-contabile conform prevederilor Ordinului nr. 1850/2004 privind registrele şi formularele financiar-contabile.
Consecinţe: Imposibilitatea identificării înregistrărilor eronate în registrul de casă.
Recomandări: Preluarea zilnică pe semnătură a registrului de casă împreună cu documentele justificative de încasări şi plăţi.
Riscul nr. 3: Inexistenţa dispoziţiei de numire în funcţia de gestionar a casierului şi neconstituirea şi nereţinerea garanţiilor materiale.
Constatări:
Auditorul a constatat că la nivelul societăţii nu există dispoziţie de numire în funcţia de gestionar pentru gestiunea casierie şi nici nu s-au constituit şi reţinut garanţii materiale aşa cum prevede Legea nr. 22/1969, art. 1, art. 10, art. 11, art. 13.
Cauze: Nerespectarea prevederilor Legii nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor.
Consecinţe: Neemiterea deciziei de numire în funcţia de gestionar, neconstituirea şi nereţinerea garanţiilor materiale determină imposibilitatea recuperării eventualelor pagube materiale.
Recomandări:
-
Emiterea dispoziţiei de numire în funcţia de gestionar;
-
Constituirea şi reţinerea garanţiilor materiale în conformitate cu prevederile Legii nr. 22/1969, art. 10 – 16.
Riscul nr. 4: Inexistenţa documentelor justificative în baza cărora se ridică numerarul din casieria societăţii, ceea ce ar putea conduce la:
-
nu se poate verifica în orice moment realitatea datelor înscrise în registrul de casă;
-
nu se poate justifica lipsa din casieria societăţii a sumelor ridicate pentru achiziţia carburantului la eventualele controale ce ar putea să apară inopinat.
Constatări:
Din verificările efectuate s-a constatat că societatea achiziţionează carburant auto pentru autovehiculele din dotare în baza bonurilor fiscale emise de furnizori fără a exista documente justificative în baza cărora se ridică numerar din casierie în vederea achiziţionării carburantului (dispoziţii de plată), încălcându-se astfel prevederile Decretului nr. 209/1976 cap. III.
Cauze: Nerespectarea prevederilor Decretului nr. 209/1976.
Consecinţe:
-
nu se poate verifica în orice moment realitatea datelor înscrise în registrul de casă;
-
nu se poate justifica lipsa din casieria societăţii a sumelor ridicate pentru achiziţia carburantului la eventualele controale ce ar putea să apară inopinat.
Recomandări: Întocmirea documentelor justificative (dispoziţii de plată) în vederea acordării avansurilor spre decontare.
Riscul nr. 5: Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor care nu au la bază documente justificative, ceea ce ar putea conduce la majorarea nelegală a cheltuielilor societăţii şi în acelaşi timp reducerea profitului.
Constatări:
Din verificarea efectuată asupra documentelor care stau la baza înregistrărilor în contabilitate a cheltuielilor efectuate cu carburanţii, a rezultat că la nivelul societăţii sunt întocmite FAZ-uri lunare pe fiecare autovehicul în parte în baza documentelor justificative „foi parcurs”, documente care nu furnizează toate informaţiile cerute de actele normative care le reglementează (nu sunt înscrise cursele, traseele, kilometrii efectuaţi pe fiecare traseu) din care să rezulte consumul de carburanţi în interesul societăţii.
Foile de parcurs nu sunt confirmate prin semnare şi ştampilare în cazul deplasărilor în judeţ.
De asemenea, a rezultat faptul că deşi organizată evidenţa tehnic-operativă şi contabilă, nu este condusă în mod corespunzător, în sensul că nu sunt întocmite note de intrare-recepţie şi nici bonuri de consum pentru achiziţiile de carburant.
Cauze: Nerespectarea Legii nr. 82/1991 republicată, art. 6, al. 1; prevederii Legii nr. 571/2003 art. 48, al.4; prevederile O.M.E.F. nr. 3512/2008 lit. A, pct. 1 şi 2; prevederile Anexei nr. 2 din Ordinul 1858/2004.
Consecinţe: Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu combustibilul care nu au la bază documente justificative ar putea conduce la majorarea nelegală a cheltuielilor şi în acelaşi timp reducerea profitului.
Recomandări: Întocmirea corespunzătoare şi avizarea de către persoanele în drept a documentelor care stau la baza înregistrării în contabilitate a cheltuielilor cu combustibilul (foi parcurs, FAZ-uri) precum şi alte documente care stau la baza operaţiunilor financiar-contabile (bonuri de consum, note de intrare – recepţie, proces verbal de recepţie, etc.).
Riscul nr. 6: Lipsa documentelor justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate a cheltuielilor efectuate pe baza fondurilor publice ceea ce ar putea conduce la majorarea nelegală a cheltuielilor Centrului de conservare.
Necuprinderea în structura contractelor a unor clauze contractuale clare ar putea da naştere la interpretări uneori în favoarea operatorului economic.
Constatări:
Din verificările efectuate asupra documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate a cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice, auditorul a constatat următoarele:
- Nu toate ordinele de deplasare poartă viza CFP şi nici semnătura conducătorului instituţiei;
- Nu toate recepţiile de materiale sunt semnate de Comisia de recepţie;
Referitor la contractele de achiziţii publice:
- Nu în toate cazurile clauzele contractuale referitoare la valoarea contractului sunt foarte clare (ex: contract de publicitate nr. 6 din 10.02.2011 având ca obiect „reclamă fixă activitate instituţie”; contract nr. 372 din 19.08.2011 având ca obiect închiriere autoturism);
- nu toate contractele poartă viza CFP şi nici a oficiului juridic;
Cauze: Neaprofundarea Legii nr. 82/1991 republicată.
Consecinţe: Lipsa documentelor justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate a cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice ar putea conduce la majorarea nelegală a cheltuielilor.
Necuprinderea în structura contractelor a unor clauze contractuale clare ar putea da naştere la interpretări uneori în favoarea operatorului economic.
Recomandări:
-
Toate ordinele de deplasare să poarte viza CFP şi semnătura conducătorului instituţiei;
-
Toate recepţiile de materiale să fie semnate de către Comisia de recepţie;
Cuprinderea în structura contractelor a unor clauze contractuale clare referitor la: obiectul contractului, preţul, durata în funcţie de livrare sau prestare.
Riscul nr. 7: Neadaptarea cadrului general al operaţiunilor supuse CFP prevăzută în anexa nr. 1 la OMF nr. 522/2003, la specificul Centrului, ceea ce ar putea conduce la creşterea riscului de neatingere a scopului pentru care se organizează CFP, şi anume acela de a identifica proiectele de operaţiuni care nu respectă condiţiile de regularitate şi legalitate.
Nu pot fi identificate operaţiunile care nu respectă condiţiile de legalitate şi regularitate şi/sau, după caz, încadrarea în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi de angajament şi prin a căror efectuare s-ar prejudicia patrimoniul şi/sau fondurile publice.
Constatări:
La nivelul C.J.C.P.C.T. Giurgiu nu există proceduri scrise şi formalizate, pentru exercitarea controlului financiar preventiv, în conformitate cu prevederile OMFP nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv.
Decizia de numire a persoanei împuternicite să exercite CFP nu cuprinde perioadele de efectuare a controlului, documentele, operaţiunile;
Documentele prezentate la viza de CFP nu se înscriu în Registrul privind operaţiunile prezentate la viza de control financiar preventiv conform prevederilor Anexei nr. 3 la O.M.F.P. nr.522/2003.
Cauze: Neaprofundarea prevederilor OMFP nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea CFP.
Consecinţe: Exercitarea parţială a CFP datorită dezvoltării incomplete a procedurilor pe specificul CJCPCT Giurgiu.
Nu pot fi identificate operaţiunile care nu respectă condiţiile de legalitate şi regularitate şi/sau, după caz, de încadrare în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi de angajament şi prin a căror efectuare s-ar prejudicia patrimoniul şi/sau fondurile publice.
Recomandări:
Centralizarea la nivelul C.J.C.P.C.T. Giurgiu a tuturor operaţiilor supuse controlului financiar preventiv propriu, în scopul elaborării unor proceduri privind exercitarea controlului financiar preventiv propriu, în conformitate cu prevederile OMFP nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv.
Elaborarea procedurilor scrise şi formalizate pentru exercitarea CFP în conformitate cu OMFP nr. 522/2003;
Întocmirea Registrului privind operaţiunile prezentate la viza CFP.
Misiuni de audit privind funcţiile specifice
Obiectivele misiunii de audit au fost:
- organizarea procesului privind implementarea SCM;
- analiza elaborării şi dezvoltării Programului de dezvoltare SCM;
- implementarea SCM;
- implementarea standardelor de control intern/managerial;
- întocmirea raportărilor trimestriale şi anuale cu privire la implementarea SCM.
Riscul nr. 1: Neasumarea răspunderii de către membrii comisiei de monitorizare.
Constatări: Din analiza fişelor posturilor membrilor Comisiilor de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică la nivelul Consiliului Judeţean Giurgiu; Biblioteca Judeţeană „I.A. Bassarabescu” Giurgiu; Şcoala Specială nr. 1 Giurgiu; Direcţia Judeţeană de Transport, Administrarea Drumurilor Judeţene şi Control Trafic Giurgiu şi Direcţia Judeţeană de Dezvoltare Rurală şi Protecţie a Mediului Giurgiu nu cuprind atribuţii privind controlul intern stabilite prin actele de decizie internă emise de conducerile fiecărei instituţii.
Cauze: Nerespectarea în totalitate a Ordinului nr. 946/2005 republicată.
Consecinţe: Apariţia unor evenimente nedorite care pot crea disfuncţionalităţi în activitatea Comisiilor de monitorizare.
Recomandări: Preşedinţii Comisiilor de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică a implementării SCM vor solicita compartimentelor resurse umane completarea fişelor de post cu atribuţiile referitoare la implementarea şi dezvoltarea SCM pentru toţi membrii comisiilor.
Riscul nr. 2: Nerealizarea tuturor obiectivelor stabilite de comisie.
Cauze: Neaprofundarea prevederilor OMFP nr. 946/2005, republicat de către membrii Comisiei de monitorizare.
Consecinţe: Modul de lucru deficitar al CM se reflectă în stadiul de implementare al SCM.
Recomandări: Întocmirea corectă şi completă a proceselor verbale la nivelul fiecărei CM şi analizarea acestora în şedinţele de lucru.
Riscul nr. 3: Neimplementarea activităţilor cuprinse în Programul SCM.
Constatare: în urma întâlnirilor de lucru desfăşurate de CM nu sunt făcute recomandări, nu sunt stabiliţi responsabili, nu sunt stabilite termene de realizare, nu este organizată urmărirea realizării recomandărilor la nivelul Consiliului Judeţean şi instituţiilor publice subordonate luate în eşantion.
Cauze: Neaprofundarea prevederilor OMFP nr. 946/2005, republicat şi acordarea unei mai mici importanţe a implementării SCM.
Consecinţe: Modul deficitar de lucru al CM se reflectă în stadiul de implementare al SCM.
Recomandări: Îmbunătăţirea modului de lucru al CM.
Preşedintele CM va elabora un chestionar de autoevaluare a membrilor comisiei, în scopul evaluării nivelului de cunoaştere al OMFP nr. 946/2005, republicat.
Riscul nr. 4: Necuprinderea în Programele de dezvoltare SCM a acţiunilor de perfecţionare profesională pentru personalul de conducere cât şi pentru cel de execuţie.
Constatare: Din analiza Programelor de dezvoltare SCM elaborate de structurile auditate a rezultat faptul că acestea nu cuprind distinct acţiuni de perfecţionare profesională pentru personalul de conducere cât şi cel de execuţie.
Cauze: Comisia de monitorizare a considerat că nu este necesară cuprinderea în Programul de dezvoltare distinct acţiunile de pregătire profesională întrucât la nivelul instituţiilor este elaborat Programul anual de pregătire profesională a personalului.
Consecinţe: Neacordarea atenţiei cuvenite prevederilor legale în vigoare.
Implementarea necorespunzătoare a Programului de dezvoltare SCM.
Recomandări: Toate structurile auditate vor actualiza Programul de dezvoltare a SCM prin cuprinderea activităţilor de pregătire profesională atât pentru personalul de conducere cât şi cel de execuţie, distinct în Program.
Riscul nr. 5: Netransmiterea în termen a Programului SCM de către entităţile subordonate.
Constatare: Nu toate structurile subordonate au transmis în termen Programul SCM, în vederea informării şi armonizării, conform prevederilor din OMFP nr.946/2005, republicat, gradul de transmitere fiind de 35% - Anexa A
Cauze: Necomunicarea cu entitatea publică superioară, nerespectând buna practică a unui sistem eficient de comunicare flexibil si rapid.
Consecinţe: Necunoaşterea progreselor înregistrate cu privire la dezvoltarea sistemului de control intern/managerial şi armonizarea acestora cu structura ierarhic superioară.
Recomandări: Transmiterea la termen a programului de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial în vederea informării şi armonizării, la entitatea publică superioară.
Riscul nr. 6: Inexistenţa unui document formalizat pentru definirea misiunii entităţii publice (Plan strategic).
Constatare: Auditorul a constatat că la nivelul Consiliului Judeţean şi instituţiilor subordonate luate în eşantion nu există un document formalizat pentru definirea misiunii fiecărei instituţii (Plan strategic pe termen mediu sau lung).
La nivelul CJG este în curs de elaborare P.O. „Planificare strategică” urmând ca după aprobarea acesteia să fie elaborat Planul de dezvoltare instituţională pe termen mediu.
Cauze:
- Neelaborarea PO „planificare strategică”.
- La nivelul CJG şi a instituţiilor subordonate luate în eşantion nu a fost constituit prin act de decizie internă un grup de lucru cu atribuţii referitoare la elaborarea unui Plan strategic de dezvoltare a instituţiei pe termen mediu sau lung.
Consecinţe:
- Nu pot fi identificate obiectivele generale ale instituţiei.
- Nu pot fi identificate acţiunile în vederea atingerii obiectivelor generale şi specifice.
- Nu pot fi identificaţi responsabilii şi termenele de realizare a acţiunilor în vederea atingerii obiectivelor.
Recomandări:
- Elaborarea şi aprobarea PO „planificare strategică”;
- Emiterea unui act de decizie internă în vederea constituirii grupului de lucru;
- Elaborarea Planului strategic de dezvoltare pe termen mediu sau lung;
- Planul strategic va avea la bază toate componentele metodologiei de planificare strategică.
Riscul nr. 7: Nedefinirea obiectivelor astfel încât să răspundă pachetului de cerinţe SMART.
Constatare: La instituţiile subordonate, auditorul a constatat că obiectivele nu răspund în totalitate pachetului de cerinţe SMART, respectiv să fie specifice scopului şi domeniului de activitate, să indice exact ceea ce se doreşte a se obţine, să poată fi măsurate, să poată fi cuantificate fie cantitativ fie calitativ, să poată fi înţelese de salariaţi şi atinse în procesul de realizare, cu termene de implementare.
Cauze: Control intern managerial deficitar.
Consecinţe: Nerealizarea scopului structurii, rezultatele activităţilor fiind altele decât cele aşteptate.
Recomandări: Stabilirea obiectivelor generale, astfel încât acestea să răspundă pachetului de cerinţe SMART.
Riscul nr. 8: Inexistenţa unui inventar al activităţilor şi acţiunilor.
Constatare: La nivelul Consiliului Judeţean Giurgiu şi a instituţiilor subordonate auditate, a fost realizată o inventariere a activităţilor dar nu au fost identificate toate activităţile care concură la realizarea obiectivelor specifice.
De asemenea, Comisia de monitorizare din cadrul CJG nu au realizat o inventariere a obiectivelor specifice, activităţilor elaborate de către fiecare structură în parte şi nu au elaborat Lista obiectivelor, activităţilor la nivelul Consiliului Judeţean Giurgiu.
Cauze:
- Superficialitatea conducătorilor de compartimente în aprofundarea prevederilor Ordinului nr. 946/2005;
- Îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu de către responsabilii procedurali numiţi în cadrul fiecărui compartiment;
Consecinţe:
Neidentificarea tuturor activităţilor ataşate obiectivelor conduce la neidentificarea tuturor riscurilor ataşate acestora şi la o implementare necorespunzătoare a SCM.
Recomandări:
- Comisiile de monitorizare vor solicita tuturor şefilor structurilor funcţionale identificarea tuturor activităţilor ataşate obiectivelor specifice şi transmiterea acestora Comisiei de monitorizare în vederea centralizării;
- Comisiile de monitorizare vor efectua o inventariere a obiectivelor specifice, activităţilor elaborate de fiecare structură în parte şi vor întocmi Lista obiectivelor generale, obiectivelor specifice activităţilor ataşate acestora la nivelul fiecărei instituţii în parte.
- Comisiile de monitorizare vor actualiza Registrele de riscuri în funcţie de activităţile noi identificate.
Riscul nr. 9: Incoerenţa activităţilor ataşate obiectivelor şi gradul în care activităţile asigură atingerea obiectivelor stabilite.
Constatare: La nivelul CJG şi instituţiilor subordonate luate în eşantion s-a constatat că nu există o coerenţă a activităţilor ataşate obiectivelor deoarece nu au fost identificate toate activităţile ataşate obiectivelor specifice fiecărei structuri auditate.
Cauze:
- Superficialitatea conducătorilor de compartimente în aprofundarea prevederilor Ordinului nr. 946/2005;
- Îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu de către responsabilii procedurali numiţi în cadrul fiecărui compartiment;
Consecinţe: Neidentificarea tuturor activităţilor ataşate obiectivelor conduce la neîndeplinirea obiectivelor stabilite.
Recomandări:
- Comisiile de monitorizare vor solicita tuturor şefilor structurilor funcţionale identificarea tuturor activităţilor ataşate obiectivelor specifice şi transmiterea acestora Comisiei de monitorizare în vederea centralizării;
- Comisiile de monitorizare vor efectua o inventariere a obiectivelor specifice, activităţilor elaborate de fiecare structură în parte şi vor întocmi Lista obiectivelor generale, obiectivelor specifice activităţilor ataşate acestora la nivelul fiecărei instituţii în parte.
- Comisiile de monitorizare vor actualiza Registrele de riscuri în funcţie de activităţile noi identificate.
Riscul nr. 10: Nestabilirea şi nedefinirea indicatorilor de performanţă asociaţi obiectivelor şi activităţilor.
Constatări: La nivelul Consiliului Judeţean Giurgiu şi instituţiilor subordonate auditate nu au fost stabiliţi indicatori de performanţă asociaţi obiectivelor generale şi specifice.
Cauze: Neaprofundarea prevederilor Ordinului nr. 946/2005 republicat.
Consecinţe: Nu poate fi evaluat stadiul de îndeplinire a obiectivelor generale şi specifice.
Recomandări: Comisiile de monitorizare înfiinţate la nivelul Consiliului Judeţean Giurgiu şi instituţiilor subordonate auditate vor solicita tuturor compartimentelor funcţionale stabilirea indicatorilor de performanţă ataşaţi obiectivelor specifice fiecărui compartiment. Pentru fiecare obiectiv specific se va stabili cel puţin câte un indicator de performanţă relevant.
Riscul nr. 11: Nestabilirea responsabililor EGR şi a activităţii EGR.
Constatare: Nu au fost constituite echipe de gestionare a riscurilor (EGR).
Cauze: Neaprofundarea prevederilor Ordinului nr. 946/2005.
Consecinţe: Nu pot fi analizate noile riscuri raportate de către responsabilii cu riscurile, nu pot fi analizate resursele care pot fi alocate acţiunilor propuse pentru contracararea riscului.
Recomandări:
- Constituirea EGR la nivelul fiecărei structuri auditate;
- Întocmirea Registrului proceselor verbale ale EGR în urma analizelor efectuate în cadrul şedinţelor de lucru asupra modului în care au fost identificate, evaluate, tratate riscurile în vederea menţinerii riscurilor în limitele acceptabile.
Riscul nr. 12: Neconducerea Registrului riscurilor pe baza analizei proceselor verbale ale şedinţelor EGR
Constatări: La nivelul Consiliului Judeţean Giurgiu şi instituţiilor subordonate auditate, nu sunt iniţiate registre de procese verbale EGR, deci nu se poate pune în discuţie analiza sau actualizarea lor.
Cauze: - Organizarea necorespunzătoare la nivel de comisii de monitorizare.
- Control intern insuficient,
Consecinţe: Există posibilitatea producerii de riscuri neprevăzute.
Recomandări: La nivelul Comisiei de monitorizare şi la toate compartimentele funcţionale se vor înfiinţa Registre de procese verbale (EGR), pentru a putea fi făcută analiza sau actualizarea lor.
Riscul nr. 13: Neelaborarea procedurilor operaţionale pentru toate activităţile.
Constatări: Nu au fost elaborate proceduri pentru toate activităţile identificate
Cauze: Iniţierea cu întârziere a organizării şi dezvoltării SCM conduce la realizarea tot cu efect întârziat a formalizării, avizării şi aprobării procedurilor operaţionale, elaborate.
Consecinţe: Control intern deficitar, greoi, fără posibilitatea atingerii efectelor preconizate prin respectarea prevederilor OMFP 946/2005, republicat.
Recomandări: Elaborarea procedurilor pentru toate activităţile procedurabile
Riscul nr. 14: Neelaborarea Raportului asupra sistemului de control intern/managerial la situaţiile financiare anuale, cu respectarea formatului standard – Anexa 4.3. din OMFP nr. 945/2006, republicat.
Constatare: În perioada auditată, auditorul a constatat că Raportul asupra sistemului de control intern/managerial nu a fost ataşat la situaţia financiară anuală.
Cauze: Neaprofundarea actului normativ în vigoare privind sistemul de control intern/managerial.
Consecinţe: Neinformarea organului ierarhic superior de asumarea responsabilităţii manageriale de către conducătorul entităţii publice cu privire la sistemul de control intern/managerial.
Recomandări: Ataşarea Raportului asupra sistemului de control intern/managerial la situaţiile financiare anuale viitoare.
În urma efectuării misiunilor de audit au fost constatate aspecte pozitive şi negative, au fost identificate riscuri, formulate constatări, concluzii şi recomandări materializate prin rapoartele de audit elaborate pentru fiecare misiune în parte, rapoarte ce au fost aprobate de către Preşedintele Consiliului Judeţean.
Structurile auditate şi-au însuşit în totalitate constatările şi recomandările şi au elaborat Planul de acţiune şi Calendarul implementării recomandărilor care cuprinde data limită de implementare şi persoanele responsabile.
Responsabilii structurilor auditate asigură monitorizarea implementării Planului de acţiune şi-l informează periodic pe auditor.
Auditorul implementează şi actualizează procesul de urmărire al recomandărilor (elaborarea Fişei de urmărire a recomandărilor) care permite supravegherea şi se asigură că măsurile au fost efectiv implementate de către management la termenele stabilite prin Planul de acţiune.
Nu au existat cazuri de fraudă.
Periodic conducerea Consiliului Judeţean este informată despre activitatea de audit.
La nivelul Consiliului Judeţean Giurgiu activitatea de audit este apreciată ca fiind o activitate funcţional – independentă şi obiectivă, care dă asigurări şi consiliere conducerii Consiliului Judeţean şi unităţilor subordonate pentru buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice perfecţionând activităţile instituţiei.
Prin implementarea recomandărilor rezultate în urma efectuării misiunilor de audit reprezentanţii structurilor auditate consideră că s-a contribuit la obţinerea de rezultate sau la îmbunătăţirea unora deja existente.
Activitatea compartimentului a funcţionat potrivit regulilor procedurale cu aplicabilitate generală, introduse prin Constituţia României, republicată, Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001, aprobate prin H.G. nr. 123/2002, Legea 176/2010, privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea si funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.
În domeniul relaţiilor publice:
-
În ceea ce priveşte transparenţa decizională (Legea nr.52/2003, privind transparenţa decizională în administraţia publică):
- Compartimentul Relaţii Publice şi Mass –media a asigurat punerea la dispoziţie a informaţiilor publice, necesar a fi comunicate din oficiu, într-o formă accesibilă şi concisă, prin consultarea lor la sediul instituţiei, cât şi a informaţiilor solicitate,
- În vederea facilitării redactării solicitărilor, precum şi pentru depunerea unor eventuale reclamaţii administrative, au fost puse la dispoziţie formulare – tip de cerere şi reclamaţie, inclusiv pe site-ul instituţiei, în conformitate cu modelele publicate în Anexele nr.1, 2a) şi 2b) ale Normelor metodologice.
- S-au înregistrat în registrul special conform Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cererile formulate în scris, pe suport de hârtie sau pe suport electronic (e-mail), şi s-a eliberat solicitantului o confirmare scrisă conţinând data şi numărul de înregistrare a cererii, s-a ţinut evidenţa răspunsurilor şi a chitanţelor remise de solicitanţi privind plata costurilor de copiere a materialelor solicitate.
- S-au actualizat informaţiile de interes public, potrivit legii.
- S-a întocmit şi publicat pe site-ul propriu şi la avizierul instituţiei raportul privind transparenţa decizională în administraţia publică pe anul 2012, precum şi toate informaţiile de interes public.
- Persoana desemnata din cadrul Comartimentul Relaţii Publice şi mass- media a răspuns de buna desfăşurare a activităţii de depunere a declaraţiilor de avere şi interese pentru anul fiscal 2011, a oferit consultanţă pentru completarea corectă a acestora, asigurând publicarea lor pe site-ul instituţiei, dar şi transmiterea către Agenţia Naţională de Integritate în termenul prevazut de lege.
- Au fost publicate pe site un număr de 218 de acte administrative adoptate de Consiliul Judeţean Giurgiu în această perioadă astfel:
-
Ianuarie 2012- iunie 2012 - 92 acte
-
Iunie 2012-decembrie 2012- 126 acte
În anul 2012 au fost 23 de sedinte ale Consiliului Judeţean Giurgiu , 8 ordinare şi 14 extraordinare şi 1 şedinţă de constituire a Consiliului Judeţean Giurgiu, toate au fost publice iar accesul în sală nu a fost restricţionat sub nici un motiv. Nu au existat situaţii în care instituţia Consiliului Judetean Giurgiu să fie acţionată în justiţie pentru nerespectarea prevederilor Legii 52/2003 privind transparenţa în administratia publica locală sau în ceea ce priveşte liberul acces la informaţiile de interes public.
-
În ceea ce priveşte liberul acces la informaţiile de interes public (Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public) a fost întocmit şi publicat pe site-ul propriu şi la avizierul instituţiei :
- raportul de activitate privind liberul acces la informaţiile de interes public pe anul 2012 ,
- raportul de activitate privind transparenţa decizională în administraţia publică pe anul 2012,
În anul 2012 la acest compartiment s-au primit un număr de 14 solicitări de informaţii de interes public, toate cele 14 de solicitări au fost soluţionate favorabil şi în termenele prevăzute de lege.
Solicitările cetăţenilor adresate instituţiei în scris, prin e-mail sau fax au vizat cu precădere următoarele domenii: buget finanţe, contracte, administrativ, resurse umane, urbanism, investiţii , achiziţii, arhivă.
În vederea creşterii gradului de transparenţă şi a unei mai bune comunicări între autorităţile statului şi cetăţean, în spiritul Legii nr. 544/2001, s-a urmărit soluţionarea problemelor enunţate, prin furnizarea promptă şi facilă a datelor şi informaţiilor de interes public solicitate, în măsura în care natura solicitării a putut permite acest lucru.
Totodată, Compartimentul Relaţii publice şi Mass-media, potrivit prevederilor Legii nr. 544/2001 şi H.G. nr. 123/2002, a asigurat punerea la dispoziţia tuturor persoanelor interesate a informaţiilor de interes public solicitate, necesar a fi comunicate din oficiu, într-o formă accesibilă şi concisă, prin consultarea lor la sediul instituţiei, într-un spaţiu special amenajat în acest scop la intrarea în sediul insitituţiei (poarta 2).
Evenimentele şi acţiunile desfăşurate la nivelul instituţiei pe parcursul anului 2012 au fost mediatizate în presa locală şi pe site-ul oficial al Consiliului Judeţean Giurgiu.
Demararea procedurii şi încheierea unor contracte de servicii de publicitate media :
-
transmiterea înregistrarilor şedinţelor Consiliului Judeţean Giurgiu şi servicii de realizare şi difuzare de materiale audiovizuale de promovare a proiectelor şi a activităţilor de larg interes judeţean.
-
În domeniul relaţiilor cu presa:
S-a asigurat periodic sau de fiecare dată când activitatea instituţiei a prezentat un interes public imediat, difuzarea de comunicate şi informări de presă.
S-au primit şi soluţionat cererile de acreditare depuse de reprezentanţii mass-media locală, fără discriminare, în termen de douã zile de la înregistrare.
Prin grija acestui compartiment presa a fost anunţată de fiecare dată în termenul legal şi în timp util asupra locului de desfăşurare, datei şi programului de desfăşurare a şedinţelor de consiliu, precum şi la toate activităţile şi acţiunile de interes public organizate de Consiliul Judeţean Giurgiu.
-
Teatrul “Tudor Vianu” Giurgiu
-
Evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi în raport cu sistemul instituţional existent.
Teatrul „Tudor Vianu” şi evoluţia lui ca instituţie în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi în raport cu sistemul instituţional existent depind de starea societăţii şi a evoluţiei sale în timp real, dar şi a microgrupului social în care există. Făurirea unei imagini de ecou naţional şi, chiar, internaţional a reprezentat un obiectiv influenţat de criza profundă în care se zbate societatea românească, de sărăcia judeţului şi oraşului Giurgiu, ceea ce, logic, afectează şi spectatorii. Datorită susţinerii efective din partea Consiliului Judeţean Giurgiu şi a tuturor prietenilor Thaliei, în 2012 reuşitele au fost surprinzătoare pentru mulţi, dar aşteptate de noi . La mersul ascendent al teatrului nostru au contat pasiunea întregului colectiv, renăscut dintr-o lungă letargie a nimicului, şi diversitatea metodelor de atragere a publicului spre sala de spectacole, mai ales în aceste vremuri grele. Ca şi colaborarea cu factorii de susţinere a culturii în judeţ şi oraş (Centrul cultural local „Ion Vinea”, Biblioteca Judeţeană “I.A.Bassarabescu”, Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu”, Centrul de conservarea şi promovarea culturii tradiţionale etc.), dar şi din ţară (parteneriate cu teatrele din Galaţi, Brăila, Clubul dramaturgilor al Uniunii Scriitorilor) şi străinătate (Viena, Ruse, Silistra, Vidin, Chişinău). Totodată, redescoperirea pasiunii pentru teatru a spectatorilor de toate vârstele prin invitarea în spectacolele produse de teatrul nostru sau în recitaluri proprii a unor actori şi regizori de prim-plan, participarea la Festivaluri internaţionale de la seria de spectacole prezentată în Sofia, Ruse, Bacău, Brăila, Galaţi, Bucureşti la cele din localităţi din judeţul nostru şi cele limitrofe au avut un ecou benefic, atât în presa centrală cât şi cea locală.
În aceeaşi strategie s-a situat şi legătura permanentă cu:
-presa locală (conferinţe de presă la sediul teatrului în fiecare zi de luni şi cu ocazia marilor evenimente);
-mass-media naţională: TVR, TVR Cultural, Antena 1, 3, Realitatea TV, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Craiova, ziarele Adevărul, Jurnalul Naţional, Gazeta Sporturilor, România liberă, revistele Teatrul-azi, Luceafărul, Flacăra, Contemporanul, Scrisul Românesc etc.
-
presa din Austria, Bulgaria, Serbia, Republica Moldova, SUA (ziarul New York Magazin).
În ceea ce priveşte profilul beneficiarului-Măria Sa Spectatorul, ţelul întregii noastre activităţi, consider că el este unul variat, ca vârstă şi pregătire profesională, cu apetit spre comedie, cu un neaşteptat rafinament artistic, îmbucurător fiind afluxul de elevi, „nişa public juvenil” începând pentru noi de la preşcolari, pe care încercăm să îi captăm pentru fenomenul teatral şi prin spectacole de păpuşi-ceea ce a reprezentat o premieră absolută la Teatrul „Tudor Vianu” . O frumoasă, chiar neaşteptată (având în vedere criza financiară galopantă!) surpriză a reprezentat-o şi sporirea numărului de spectatori, privitorii ca la teatru depăşind cifra de 5.000 la spectacole cu bilet de intrare, plus peste 1.500 la acţiuni gratuite.
-
Îmbunătăţirea activităţii profesionale a instituţiei
Îmbunătăţirea activităţii profesionale la Teatrul „Tudor Vianu” a început în iulie 2010, cu demontarea acelui nociv tic verbal-stare de spirit: „Nu se poate! ”. Şi totuşi s-au realizat performanţe notabile, după cum a scris şi vorbit mass-media. Fie şi cu efectiv redus, şi cu bani puţini, şi în timp record, dar cu un plus de entuziasm (pierdut prematur), cu o armonie a colectivului, cu redescoperirea dragostei de performanţă în teatru şi mândrie pentru faţă de propria instituţie.
Activitatea din anul 2012 a Teatrului „Tudor Vianu” s-a canalizat în continuare pe Proiectul „Giurgiu-Cetatea Dramaturgiei Româneşti”, care a susţinut ecoul din presă, din lumea teatrului şi a scriitorilor, odată cu asumarea acestui Proiect (numai piese româneşti în repertoriu!) UNIC în ţară. Ecou care a redescoperit încrederea în propriile forţe a mai tuturor salariaţilor.
Pe aceeaşi linie a ecoului Teatrului Tudor Vianu Giurgiu în ţară şi străinătate s-a înscris şi Concursului „Dramaturgie în doi” (aflat la a III - a ediţie), la care au ajuns texte spre jurizare nu doar din întreaga Românie, ci şi din Anglia, Elveţia, Franţa, Germania. Locuri unde s-a vorbit, poate în premieră, nu doar despre Teatrul „Tudor Vianu”, ci şi despre Giurgiu!
Proiectul nostru unic în lumea teatrală din România (numai piese autohtone, pentru toate vârstele) a ţinut cont şi de calitate, el fiind susţinut, în cele trei săli (Mare, Studio, Cafeneaua Artiştilor), la cote artistice ridicate, datorită participării în spectacolele noastre a unor actori de prestigiu din Bucureşti, cu mare priză la public. Element prin care am căutat şi atragerea unui număr sporit de spectatori, de toate vârstele şi profesiile, pe care să-l formăm, pe termen scurt şi termen lung, printr-o discretă psihosociologie culturală. Capitol în care punctul de sprijin l-au reprezentat prezenţa la conferinţele de presă cu mare audienţă a unor actori de top (Radu Beligan, Mircea Albulescu, Florin Piersic, Dorel Vişan, Adriana Trandafir, Magda Catone, Anca Sigartău, Marius Bodochi, Ioan Isaiu, Ionela Nedelea, Claudia Motea, Gelu Niţu, Tudorel Filimon etc.), după spectacolele susţinute, în Cafeneaua Artiştilor. Este locul magic unde spectatorul de rând a putut da mâna cu idoli şi legende ale Teastrului românesc, ceea ce reprezintă un cec în alb pentru un viitor prieten fervent al Teatrului „Tudor Vianu”.
Marele handicap în acest important capitol al îmbunătăţirii permanente a activităţii profesionale a oamenilor din teatrul nostru îl reprezintă, în special, deficitul de personal, ceea ce obligă la sarcini duble, chiar triple, şi desfiinţează, practic, timpul unor eventuale cursuri de perfecţionare.
Conştienţi că la baza activităţii profesionale stă dragostea faţă de teatru şi de spectatori, aşteptăm un aport mai mare din partea tuturor factorilor implicaţi în dezvoltarea culturii în judeţul Giurgiu, de la Inspectoratul Judeţean Şcolar la oamenii de afaceri.
-
Organizarea. Sistemul orgaziţional al instituţiei.
Cu deficit de personal, fără posibilitatea de a răsplăti material, sacrificiile majorităţii angajaţilor, nu s-a făcut rabat responsabilităţii sporite a fiecărui membru al colectivului. Reglementarea internă în noul regim al Teatrului de proiecte (cu sector tehnic, administrativ, dar fără compartiment artistic!) s-a făcut din mers, Consiliul administrativ şi şedinţele de lucru din fiecare zi de luni încercând să asigure cunoaşterea imediată a problemelor şi să se caute rezolvarea lor fără întârziere. Măsurile de securitatea muncii, PSI, au reprezentat priorităţi, iar controalele organismelor de control au atestat o activitate atentă, fireşte cu posibilităţi de îmbunătăţire legate de aspectul financiar precar (cazul Atelierelor de producţie).
Refăcând fişele de post, în funcţie de noul statut al Teatrului (de proiecte), delegarea responsabilităţilor duble sau triple s-a impus din mers, fără probleme, semn că în cazul Teatrului Tudor Vianu nu mai există o criză morală.
-
Situaţia economico-financiară a instituţiei.
Criza financiară profundă, galopantă, s-a simţit din plin în execuţia bugetară a perioadei la care ne referim. S-a încercat echilibrarea scăderii puterii de cumpărare a giurgiuvenilor prin reducerea preţului biletelor de la 12-15-20 lei la 10-12 lei, pentru majoritatea spectacolelor de adulţi, costul la piesele de copii fiind 7,5 lei. Cea mai importantă realizare în acest sens a fost Intrarea liberă a spectatorilor la cele mai multe piese şi în anul 2012 în Fetivalul Teatrelor Dunărene (ediţia a XV-a, octombrie 2012). Sălile au fost arhipline, sute de oameni rămânînd pe afară, semn că există un minunat public de teatru şi la Giurgiu, numai că sărăcia interzice această nobilă bucurie de suflet şi minte. Experimentul cu Intrerea liberă a fost posibil numai eforturilor Consiliului Judeţean, şi a unor oameni de suflet din oraş, pe care îi aşteptăm în număr sporit lângă Teatrul Tudor Vianu.
Criza financiară a atras, logic, şi reducerea numărului sponsorilor, fapt pentru care veniturile proprii s-au situat sub estimări. Din fericire, închirierile celor trei săli (Mare, Studio şi Cafeneaua Artiştilor) au contribuit, cât de cât, la reducerea cheltuielilor, dar trebuie desfiinţată gratuitatea pentru anumite persoane.
Întreaga activitate ar putea fi sintetizată în următorele capitole:
Premiere.
-
„Iubire cu gust de otravă” după Teodor Mazilu, Ion Băieşu, Cehov şi Shakespeare.
-
„Conu Leonida faţă cu reacţiunea” de Ion Luca Caragial, coupe româno-bulgar.
-
„Barbă roşie” de Mircea Dem Rădulescu, spectacol pentru copii. Primul text al cunoscutului scriitor giurgiuvean montat la...Giurgiu!
-
„Cum să scapi de sentimente” de Paul Ioachim.
-
„Plaja cu amanţi”, comedie de Puşi Dinulescu.
-
„Făt Frumos şi prinţesa bulgară” spectacol de păpuşi realizat împreună cu Teatrul din Silistra (Bulgaria)
-
„Luna abţibild” de Carmen Dominte, câştigătoarea Premiului I la Concursul „Dramaturgie în doi”, ediţia a III-a, organizat de teatrul nostru.
Participare la Festivaluri internaţionale.
-
Gala Star, Bacău, cu „Puşlamaua de la etajul 13” de Mircea M. Ionescu.
-
Atelierul de teatru european, Ruse. Premiera spectacolului „Conu Leonida faţă cu reacţiunea” de I.L. Caragiale, in „Anul Caragiale”; spectacol-lectură „Nu mor pescăruşii când vor porcii mistreţi” de Mircea M. Ionescu.
-
Festivalul Teatrelor de proiecte, Câmpina, cu spectacolul-eveniment în limbile română şi bulgară ”Conu Leonida faţă cu reacţiunea”.
-
Festivalul Zile şi nopţi de teatru european, Brăila, cu „Puşlamaua de la etajul 13”.
-
Festivalul de Comedie, Galaţi, cu spectacolul „Conu Leonida faţă cu reacţiunea”.
-
Festivalul Teratrelor Dunărene, Giurgiu, cu primele cinci premiere ale stagiunii giurgiuvene.
-
Zilele Teatrului Sofia, cu spectacolul „Conu Leonida faţă cu reacţiunea”.
Premii.
-
Premiul pentru regie la Festivalul teatrelor de proiecte de la Câmpina pentru spectacolul „Conu Leonida faţă cu reacţiunea” montat la Teatrul ,,Tudor Vianu” Giurgiu.
-
Diploma de excelenţă acordată de Uniunea Scriitorilor din România „Domnului Mircea M. Ionescu şi Teatrului ,,Tudor Vianu” din Giurgiu pentru promovarea consecventă a dramaturgiei româneşti contemporane”.
-
„Premiul pentru activitate plurivalentă (dramaturgie, management, jurnalism) în teatrul românesc” acordat lui Mircea M. Ionescu, directorul Teatrului „Tudor Vianu” Giurgiu, de către Teatrul Dramatic ,,Fani Tardini” Galaţi.
Dincolo de toate, reuşite şi neîmpliniri, obiectivul permanent rămâne realizarea unor premiere care să încânte publicul giurgiuvean, din ţară şi străinătate, să se ridice activitatea noastră spre cota uriaşă a eminentului om de cultură Tudor Vianu, nobil patron spiritual al Teatrului din Giurgiu iar conceptul de ,, teatru dunărean” să fie o realitate, nu o metaforă.
Giurgiu a devenit în lumea teatrului autohton o “Cetate a dramaturgiei româneşti”. Ceea ce ne onorează şi ne obligă!
-
MUZEUL JUDEŢEAN „TEOHARI ANTONESCU”
Muzeul judeţean „Teohari Antonescu” (MJTA) constituie o prezenţă importantă pe scena culturală românească. Muzeul judeţean „Teohari Antonescu”, reamenajat nu demult într-o formă atractivă, modernă, se prezintă publicului cu secţiile de arheologie, istorie, istorie memorială, etnografie şi artă, având sub autoritate Casa memorială „Petre Ghelmez”, aflată în localitatea Gogoşari, clădirea-monument din strada George Coşbuc nr. 14, care adăposteşte secţia de istorie memorială şi Casa Dr. Alexandru Vianu din strada Vasile Alecsandri nr. 7, unde se află secţia de arheologie. Secţia de etnografie şi artă funcţionează în spaţiul alocat de Consiliul Judetean Giurgiu. Instituţia îşi desfăşoară activitatea în mediul cultural giurgiuvean din ce în ce mai dinamic, în care oferta de produse culturale şi de divertisment pentru toate categoriile de public se diversifică rapid. În mod direct, muzeul se defineşte atât prin diversitatea structurii sale patrimoniale, cât şi prin expoziţiile temporare organizate la sediul său sau în afara graniţelor, al căror specific este dat de calitatea, varietatea şi reprezentativitatea colecţiilor, în consens cu tendinţele cererii publicului vizitator. Dacă expunerea permanentă se adresează în principal vizitatorilor din mediul local urban, expoziţiile temporare vizează atragerea de noi vizitatori, în timp ce diversitatea tematică a programelor educative vizează în primul rând publicul şcolar giurgiuvean de diferite vârste.
În virtutea acestor date contextuale, MJTA a colaborat cu alte muzee din ţară şi străinătate la realizarea unor expoziţii temporare, care se adresează propriei lor comunităţi, dar şi a celor din străinătate (în calitate de promotor al valorilor culturale româneşti).
Astfel, Muzeul din Giurgiu a devenit o prezenţă activă în contextul cultural giurgiuvean, colaborând cu o multitudine de instituţii şi organizaţii culturale, începând de la învăţământul primar, gimnazial şi universitar, muzee, biblioteci, teatre, asociaţii, fundaţii şi alte societăţi cu caracter economic şi social, programele Muzeului adresându-se aceleiaşi comunităţi, fie prin realizarea de proiecte comune, fie prin încheierea de parteneriate sau colaborări având drept scop implicarea instituţiei în viaţa cotidiană a cetăţenilor.
Dostları ilə paylaş: |