Rapor t cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor proprii ale preşedintelui Consiliului Judeţean Giurgiu

Participare în calitate de partener (coorganizator, coiniţiator, invitat, participant etc.) la programe/proiecte europene/internaţionale

Muzeul giurgiuvean a participat la unele dintre cele mai prestigioase reuniuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale, ca urmare a unor colaborări naţionale (cu Universitatea Bucureşti, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul judeţean Teleorman, Muzeul „Dunării de Jos” Călăraşi, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa Olteniţa, Muzeul judeţean Olt, Muzeul Municipal Câmpulung Muscel, Complexul muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, Muzeul Brăilei, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Muzeul judeţean „Alexandru Ştefulescu” Gorj), dar şi internaţionale (Departamentul Eurasia al Institutului Arheologic German din Berlin, Muzeul Regional de Istorie din Ruse, Bulgaria,).

Secţia de arheologie se remarcă, dintre celelalte secţii ale muzeului, prin numeroase participări la sesiuni de rapoarte, de comunicări, desfăşurate la nivel naţional dintre care amintim:

- Sesiunea Anuală Naţională de Rapoarte Arheologice;

- Simpozionul organizat de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti;

- Simpozionul organizat de Muzeul „Dunării de Jos” Călăraşi;

- Simpozionul organizat de Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa Olteniţa;

- Simpozioanele organizate de Muzeul Naţional de Istorie a României;

- Simpozionul Internaţional „Pontica”, Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie

Constanţa, Constanţa;

Muzeografi de la secţiile istorie memorială, istorie şi arheologie au participat la diverse simpozioane, desfăşurate la nivel naţional, la muzeele din Alexandria, Craiova, Slatina, Călăraşi, Olteniţa, Cluj-Napoca, Sebeş, Iaşi, Bacău. Dintre acestea amintim:

- Conferinţa Naţională „Oltenia. Interferenţe culturale”;

- Festivalul Internaţional „Lucian Blaga” Sebeş;

- Simpozionul Internaţional „Românii din afara graniţelor ţării. Istorie, cultură, spiritualitate”, aflat la a XII-a ediţie, la Iaşi.

Muzeul judeţean „Teohari Antonescu” va încerca, în măsura posibilităţilor, accesarea fondurilor nerambursabile, având în vedere precedentul Program PHARE CBC intitulat „Pentru un viitor împreună”, derulat în parteneriat cu Muzeul Regional de Istorie din Ruse, Bulgaria, Consiliul judeţean Giurgiu şi organizaţia Khetanes din oraşul Giurgiu, încheiat în anul 2009. Proiectul a urmărit promovarea schimburilor culturale transfrontaliere prin crearea unui dialog intercultural între minoritatea romă şi populaţia majoritară, precum şi conservarea tradiţiilor culturale ale minorităţii rome.

Acţiuni de publicitate a proiectelor proprii

Muzeul judeţean „Teohari Antonescu” asigură promovarea tuturor evenimentelor ştiinţifice, expoziţionale, editoriale şi educative. Aceasta se realizează prin:

- comunicate de presă (5) cu articole de prezentare a fiecărei manifestări în parte – articole descriptive, însoţite de imagini elocvente şi de copia de pe afiş;

- organizarea de conferinţe de presă (5) cu participarea conducerii instituţiei şi ai coordonatorilor unor evenimente, urmate de ghidaje în expoziţii pentru reprezentanţii media;

- newsletter săptămânal, adresat reprezentanţilor mass-media, colaboratorilor şi către toate contactele din bazele de date ale muzeului;

- scurte comunicate prin intermediul reţelei de socializare Facebook;

- calendar de evenimente actualizat constant pe site-ul propriu

www.muzeulgiurgiu.ro;

- afişaj (13) actualizat permanent la afişierele proprii de la sediu şi de la secţia de etnografie, precum şi în alte locaţii cum ar fi: Centrul cultural local „Ion Vinea”, Teatrul „Tudor Vianu”, Biblioteca judeţeană „I.A. Bassarabescu”, Galeriile de artă „Silvia Grossu-Jelescu;

- afişarea de bannere (3) la sediile proprii şi în spaţii publice;

- realizarea de invitaţii personalizate şi expedierea acestora către colaboratorii fideli ai instituţiei şi către personalităţi publice importante;

- realizarea şi distribuirea de flyere prin abordarea directă a trecătorilor;

- realizarea de parteneriate media cu posturi de televiziune, cu ziarele locale şi naţionale, cu reviste de cultură etc.;

- programarea unor emisiuni, reportaje şi interviuri la posturi de radio (3) şi de televiziune locale şi naţionale (5);

- oferirea posibilităţii de vizitarea gratuită a unităţilor muzeale proprii;

- derularea programului de educaţie muzeală în sală şi în Muzeul în aer liber, având, pe lângă scopul educaţional propriu-zis, şi obiectivul formării unui public fidel;

- organizarea de vernisaje, lansări ale publicaţiilor proprii sau ale altor personalităţi;

- distribuirea de materiale publicitare cu prilejul participărilor la conferinţe şi sesiuni de comunicări din ţară şi din străinătate;

- actualizarea stocurilor de bilete;

- proiecte realizate cu organizaţii, fundaţii şi asociaţii culturale (Cenaclul literar „Luceafărul” din cadrul Asociaţiei de tineret „Ion Vinea”, ambele coordonate de d-na Dunia Pălăngeanu).

Acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării / activităţii de PR / strategii media

Relaţiile de comunicare internă şi de parteneriat cultural sunt elemente indispensabile pentru strategia de promovare a activităţilor muzeului.

În anul 2012 s-au propus programe pentru dezvoltarea strategiei de comunicare cu atât mai mult, cu cât instituţia dispune de personal competent în această privinţă. La nivelul instituţiei, strategia adoptată a fost, pe de o parte, elaborarea unor materiale de comunicare (comunicate de presă, prezentări, dosare de presă pentru expoziţii) cât mai complete şi atractive, şi, pe de altă parte, concentrarea eforturilor asupra comunicării în mediul online, care permite atingerea unui public numeros, cu resurse materiale minime. Adaptându-se noului tip de comunicare, muzeul foloseşte reţelele de socializare, care permit transmiterea informaţiilor rapid către diverse categorii de utilizatori, ce trimit la rândul lor conţinutul ştiinţific în reţea. Astfel, informaţiile despre evenimentele muzeului sunt postate, atât pe site-ul propriu, cât şi pe pagina de Facebook a instituţiei.

S-au realizat noi parteneriate cu entităţi din toate domeniile (social, economic, politic, cultural, media etc.) atât pe plan local, cât şi naţional, cu personalităţi, care prin apariţiile lor publice, pot promova imaginea instituţiei.

Brand-ul principal al muzeului este „Teohari Antonescu”, personalitate marcantă a arheologiei româneşti. Activitatea de branding a fost completată şi de crearea unui Logo de personalizare a muzeului.

Printre acţiunile de promovare a instituţiei se numără şi găzduirea unor evenimente culturale, altele decât cele ale muzeului. (muzică clasică, populară, uşoară, colinde, seri de literatură şi poezie, ateliere de desen, concursuri interşcolare).

Cu prilejul unor ocazii deosebite, accesul în muzeu este gratuit.

Reflectarea instituţiei în presa de specialitate

Activităţile culturale ale Muzeului judeţean „Teohari Antonescu” Giurgiu sunt promovate atât prin intermediul presei locale („Jurnal giurgiuvean”, „Informaţia”, „Giurgiu Express”, „Cuvântul liber”, „Giurgiuveanul”), cât şi în cadrul jurnalelor de ştiri ale posturilor locale şi naţionale de radio şi televiziune (Valahia TV, Muntenia TV, România Cultural, Radio Craiova). În aceleaşi publicaţii amintite mai sus apar articole de popularizare a activităţii ştiinţifice şi de cercetare, precum şi în revista de cultură „Valahia”.

Dinamica apariţiilor în presa locală, centrală, pe internet, precum şi la televiziune în anul 2012 se prezintă astfel:

- Articole, în presa locală şi, după caz, în presa centrală (15);

- reportaje TV, locale şi centrale (5), reportaje radio (3), apariţii pe internet (4).

Prezenţa muzeului în sectorul ştiinţific este confirmată într-o serie de reviste şi volume de specialitate din ţară şi străinătate:

- „Buletinul” Muzeului judeţean „Teohari Antonescu” Giurgiu

- „Buletinul” Muzeului judeţean Teleorman

- „Traco-getica”

- „Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos”, Călăraşi

- „Drobeta”, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier

- „Istros”, Muzeul Brăilei

- Buridava”, Muzeul judeţean Vâlcea

- „Pontica”, Anuarul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa

- „Peuce”, Muzeul de Istorie şi Arheologie Tulcea

- Anuarul „Muzeul Oltului” Craiova

- „Tells at the lower Danube” Giurgiu

- „Balcanii şi Europa”, director general Carol Roman

- „Bucureştiul literar şi artistic” Bucureşti

- „Dimensiunea europeană a civilizaţiei eneolitice est-carpatice”, Universitatea „Alexandru I. Cuza” Iaşi

- „Studia Antiqua et Archaeologica”, Universitatea „Alexandru I. Cuza” Iaşi

- „Archaeologia Bulgarica”, Sofia

- „La Sapienza”, Roma.

Profilul beneficiarului actual

Publicul ţintă, stipulat prin politicile culturale internaţionale şi europene, precum Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, Pactul Internaţional privind Drepturile Economice, Sociale şi Culturale, Convenţia Europeană privind Protecţia Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, se împarte în mai multe categorii de vizitatori, cu trăsăturile lor specifice:

- vizitatorii locali – individuali sau în grup – care vin cu regularitate la muzeu pentru a vedea noile expoziţii temporare; grupurile se referă la copii preşcolari, elevi din ciclurile primare, gimnaziale şi liceale, însoţiţi de cadre didactice, care preferă – de obicei – tururi ghidate sau trasee prestabilite pentru vizitare; aceste vizite iau – de cele mai multe ori aspectul unor lecţii cu caracter practic-aplicativ;

- studenţii, care vin în grupuri sau individual, sunt interesaţi de teme individuale în vederea pregătirii unor tematici documentare;

- familiile cu copii de vârste diferite vin în grupuri mici de câte 2-6 persoane, preferând să se destindă într-o ambianţă plăcută şi să acumuleze cunoştinţe pentru copii şi pentru ei înşişi;

- pensionarii sunt o categorie importantă de vizitatori; ei au mai mult timp la dispoziţie, căutând să petreacă în mod plăcut timpul liber, alături de alte persoane de vârstă apropiată;

- turiştii – români sau străini – care vin la muzeu în mod special sau ocazional, doresc să primească informaţii cât mai multe într-un timp cât mai scurt.

S-au avut în vedere strategii noi de găsire a mijloacelor practice pentru obţinerea unor expoziţii, atât educative, cât şi distractive, fără a înlătura componenta ştiinţifică, strategii cu ajutorul cărora muzeul să redefinească experienţa publicului vizitator în faţa unei expoziţii. Faţă de anul precedent nu s-a înregistrat o scădere a numărului de vizitatori, cel mai numeros public înregistrându-se la implementarea proiectului „Şcoala altfel”, la „Noaptea Muzeelor” şi cu ocazia unor expoziţii temporare.

Realizarea unor studii vizând cunoaşterea categoriilor de beneficiari - măsurători cantitative şi calitative efectuate în perioada raportată

Măsurători calitative şi cantitative:

În anul 2012, principalii beneficiari ai produsului cultural au fost elevi din ciclurile primare, gimnaziale şi liceale din oraşul şi judeţul Giurgiu. Principalii beneficiari ai gratuităţilor au aparţinut – în majoritate – publicului adult: participanţi la evenimentele muzeului sau la cele organizate în muzeu, persoane oficiale, parteneri media, copii până la vârsta de 7 ani şi persoane cu handicap.

Din dorinţa de a veni în întâmpinarea nevoii publicului fidel, dar mai ales din dorinţa expresă de mărire a numărului acestuia şi din nevoia unui public cât mai diversificat atât din punctul de vedere al vârstei, cât şi al nivelului de pregătire profesională, în decursul anului 2012, calendarul evenimentelor a cuprins o paletă largă de tematici, prezentate într-o manieră clară, cu explicaţii detaliate.

Strategii pe termen scurt:

- Valorificarea potenţialului de vizitare a Muzeului judeţean „Teohari Antonescu” prin intermediul actorilor de audienţă locală (site, media, publicaţii de specialitate) şi naţională (site, media, publicaţii de specialitate). În acest sens a demarat, la începutul anului 2012, un proiect de reconstrucţie a site-ului oficial al Muzeului, în cadrul căruia sunt accesibile informaţii şi imagini privind oferta culturală a instituţiei;

- Atragerea publicului local prin evenimente de anvergură;

- Proiecte educative cu programe tematice de vizitare.

Strategii pe termen lung:

- Creşterea numărului de acţiuni, simpozioane, publicaţii de specialitate;

- Creşterea numărului de proiecte şi acţiuni de pedagogie muzeală cu desfăşurare la sediul Muzeului, la secţia de etnografie, la Galeriile de artă „Silvia Grossu-Jelescu”, la Ateneul „Nicolae Bălănescu”;

- Intensificarea campaniei de promovare a Muzeului.

Analiza utilizării spaţiilor instituţiei

Din punct de vedere organizatoric, Muzeul judeţean „Teohari Antonescu” este divizat în patru secţii: arheologie, istorie, istorie memorială, etnografie şi artă. Calitatea de muzeu judeţean este reflectată şi de obiectivele de interes cultural subordonate amenajate atât în oraş, cât şi pe teritoriul judeţului. O dată cu renovarea muzeului, spaţiul a fost remodelat în funcţie de necesităţile funcţionale de expunere a concepţiei tematice.

În ceea ce priveşte amenajarea muzeală, aceasta este împărţită în trei categorii:

a) spaţii destinate publicului (de prezentare şi expoziţionale);

b) spaţii administrative;

c) spaţii de producţie (laboratoare restaurare, conservare, depozite).

Spaţii de prezentare:

La parterul imobilului este amenajat în hol un spaţiu de primire şi prezentare, locaţie unde există un stand cu publicaţiile de specialitate şi produsele Muzeului.

Spaţiile expoziţionale:

La sediul din strada C.D. Gherea, spaţiul expoziţional, ce ocupă o suprafaţă de cca 180 m² (8 săli şi 2 holuri), a fost extins în comparaţie cu ceea ce a fost în vechiul muzeu, astfel încât să se asigure o continuitate a circuitului de vizitare, prin deschideri care să facă posibilă comunicarea dintr-o încăpere în alta. Noua formă de expunere vine să sublinieze specificul local, unicitatea şi pitorescul acestuia, în încercarea de a obţine un plus de originalitate şi atractivitate atât pentru comunitatea locală, cât şi pentru turiştii interesaţi în cunoaşterea trecutului regiunii.

Sălile de la parter reunesc expoziţia permanentă de arheologie, realizată în 1999 după criterii moderne şi reorganizată în perioada 2009-2012, în care sunt ilustrate aspecte ale vieţii materiale şi spirituale, aparţinând mai multor epoci preistorice şi istorice, începând din Paleolitic până în Evul Mediu.

Etajul găzduieşte secţia de istorie, unde sunt expuse diverse obiecte şi documente aparţinând perioadelor medievală, modernă şi începutul epocii contemporane, precum şi un hol de cca 20 m², destinat în prezent activităţilor de pedagogie muzeală care însoţesc expoziţiile temporare.

Expoziţia Secţiei de etnografie, localizată în incinta Prefecturii Giurgiu, a fost reorganizată astfel încât să constituie un perimetru simbolic al gospodăriei rurale tradiţionale vlăşcene. La Casa Memorială „Petre Ghelmez” din localitatea Gogoşari, ce ocupă un spaţiu de cca 40 m², sunt expuse câteva obiecte şi documente care au aparţinut scriitorului Petre Ghelmez.

Spaţii administrative:

La sediu, la etaj, sunt amenajate spaţii destinate sectorului administrativ: biroul directorului, secretariatul, biroul resurse umane – contabilitate, un cabinet IT şi arhiva. Şi în cadrul Secţiei de istorie memorială funcţionează un cabinet IT, dotat cu aparatură modernă. Secţiile de arheologie şi etnografie au, la rândul lor, spaţii de birouri pentru personalul de specialitate.

Spaţii de producţie:

la sediu, la parterul clădirii, funcţionează laboratorul de restaurare ceramică-metal, cel de consevare şi un cabinet de desen. În subsolul aceleiaşi clădiri sunt amenajate o parte din depozitele secţiei de arheologie. Spaţiul închiriat de instituţie pe str. V. Alecsandri, nr. 7 (Casa Al. Vianu), cu o suprafaţă de cca 100 m², este folosit şi ca depozit pentru piesele de arheologie. La Secţia de istorie memorială, situată pe str. George Coşbuc, nr. 14, pe lângă spaţiile amenajate pentru depozitare carte, ilustrate, ş.a., funcţionează şi laboratorul de restaurare carte. Secţia de etnografie beneficiază şi de spaţii destinate restaurării textilelor şi depozitării obiectelor specifice.

Îmbunătăţiri aduse spaţiilor în perioada raportată: modificări, extinderi, reparaţii, reabilitări

- repararea şi zugrăvirea pereţilor deterioraţi de la sediu;

- lucrări de înlăturare a umidităţii (în spaţiile expoziţionale şi administrative);

- renovarea spaţiului expoziţional de la Casa memorială „Petre Ghelmez” de la Gogoşari;

- refacerea integrală a gardului deteriorat din aceeaşi locaţie;

- reparaţii curente a sistemelor de încălzire şi iluminat;

- reabilitare parţială a reţelei de apă şi canalizare;

- amenajare peisagistică (completarea spaţiilor interioare din curtea muzeului cu pomi fructiferi şi flori; toaletarea anuală a pomilor din curtea muzeului şi alte lucrări de grădinărit);

- ambientarea cu flori şi alte lucrări de grădinărit la secţia de istorie memorială;

- amenajarea intrării (renovare scări) de la secţia de istorie memorială;

- finalizarea expoziţiei permanente de arheologie (repoziţionarea artefactelor şi adăugarea textelor şi etichetelor bilingve);

- refacerea semnalisticii în muzeu;

- reamenajarea depozitului de arheologie de la Casa „Al. Vianu”.

ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢII PROFESIONALE A INSTITUŢIEI:

Proiectele proprii realizate în cadrul programelor la sediul instituţiei

Muzeul judeţean „Teohari Antonescu” a realizat proiectele propuse pe anul 2012.

Principalele programe derulate de Muzeu în anul 2012 au fost:

• 
  Proiecte expoziţionale
  

- Unirea Principatelor Române, vernisaj – 24 ianuarie 2012 la sediul muzeului;

- Centenar Emil Turdeanu, vernisaj – 3 februarie 2012 la sediul muzeului;

- Mucenicii Domnului (în colaborare cu Centrul judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale), vernisaj – 9 martie 2012 la sediul muzeului;

- Basarabia - lacrima neamului meu, vernisaj – 19 mai 2012 la sediul muzeului; expoziţia aniversează 200 de ani de la răpirea Basarabiei;

- Universul magic în viaţa ţăranului român, vernisaj – 19 mai 2012 la sediul Muzeului;

- Caragiale. O carte de publicat, expoziţie vernisată la sediul Muzeului la data de 19 septembrie 2012;

- Tezaure pierdute, tezaure regăsite (II), vernisaj – 22 septembrie 2012 la sediul

Muzeului;

- Monede antice din colecţia Muzeului din Giurgiu, vernisaj – 24 septembrie 2012 la sediul muzeului. Simpozionul şi expoziţia-atelier de numismatică s-au desfăşurat în colaborare cu Institutul de arheologie „Vasile Pârvan” în cadrul Zilelor Muzeului.

- Mihai Ionescu. Muzeograf şi restaurator; vernisajul, care a avut loc în memoria lui Mihai Ionescu la 24 septembrie 2012, s-a desfăşurat în cadrul Zilelor Muzeului;

- Omagiu lui Mihai Ionescu, simpozion de numismatică desfăşurat la 24 septembrie 2012 în colaborare cu Institutul de arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti;

- Din istoria presei politice româneşti (1940-1947), vernisaj – 24 septembrie 2012 la sediul muzeului;

- „Chipuri şi semne”, vernisajul expoziţiei itinerante, deschisă joi, 9 noiembrie

2012, la sediul muzeului în memoria pictorului Ion Sălişteanu.

• 
  Proiecte editoriale
  

- „Archaeological debates”, nr. 2, 2012, Proceedings of the II Archaeological Symposium, Giurgiu, October 23rd-26th, 2011, Survey in archaeology, often a neglected science); coordonatori Raluca Kogălniceanu şi Alexandru S. Morintz;

- Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu”, anul XVII, nr. 13, 2011; volum coordonat de Emilian Alexandrescu;

- Cristian Schuster, Traian Popa, Mironeşti II. Locuri, cercetări arheologice, monumente şi personaje istorice, în Bibliotheca Musei Giurgiuvensis, Monografii VII, Editura Pelican, Bucureşti, 2012;

- Mircea Alexa (ed.), „Restituiri”, Editura Pelican, 2012;

- Ionuţ Gheorghe, Arme albe din colecţia Muzeului judeţean „Teohari Antonescu” – catalog;

- Mariana Vida, Florentin Breazu, Giurgiu în grafica secolului al XIX-lea, album;

- Gelu Brîncoveanu et al., Ateneul „Nicolae Bălănescu”;

- Emil Păunescu, Scrieri politice uitate.

- „Caietele Dumitru Berciu”, nr. 2, coord. Emil Păunescu şi Bogdan Tănăsescu.

• 
  Proiecte ştiinţifice
  

- Colocviu „50 de ani de la încheierea colectivizării” (în colaborare cu secţia de istorie – 26 aprilie 2012) – responsabil Florentin Breazu;

- Simpozionul de numismatică, Monede antice din colecţia Muzeului din Giurgiu, vernisat la 24 septembrie 2012, s-a desfăşurat la sediu, în cadrul Zilelor Muzeului, în colaborare cu Institutul de arheologie „Vasile Pârvan” – responsabil Emil Păunescu;

- Sesiunea de comunicări „Vlaşca – istorie şi cultură”, ediţia a IV-a, s-a desfăşurat la data de 9 noiembrie 2012, fiind moderată de prof.univ. dr. Cristian Schuster. La eveniment au luat parte, pe lângă specialiştii muzeului, şi parteneri din afara lui (arhivişti, profesori, alte categorii). În pauza evenimentului a fost vernisată expoziţia de pictură „Chipuri şi semne”. In memoriam Ion Sălişteanu coordonată de Petra Şerbănescu;

- Masă rotundă de istoriografie „Giurgiu – de la izvoare la studii monografice” (100 de ani de la apariţia monografiei lui Ioan Boldescu) s-a desfăşurat la data de 10 noiembrie 2012 în cadrul sesiunii de comunicări „Vlaşca – istorie şi cultură” – responsabil Gelu Brîncoveanu;

- Simpozionul de arheologie „Teminologia siturilor şi structurilor arheologice”, organizat de dr. Raluca Kogălniceanu, s-a desfăşurat la data de 28 noiembrie 2012 la sediul muzeului, la care au participat mai mulţi cercetători de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti şi Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte. Cu această ocazie a fost prezentată şi o expoziţie de fotografie intitulată „Paşi în trecut”, realizată de Gheorghe Chelmec de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti, care cuprinde fotografii făcute la situri arheologice din Europa şi Asia. De asemenea au fost lansate volumul de comunicări ştiinţifice „Homines, Funera, Astra”, Proceedings of the International Symposium on Funerary Anthropology 5-8 June 2011 „1 Decembrie 1918” University (Alba Iulia, Romania), (eds.) Raluca Kogălniceanu, Roxana-Gabriela Curcă, Mihai Gligor, Susane Stratton (BAR International Series 2410, 2012) şi lucrarea d-lui Ion Bălan intitulată „Colectivizarea în regiunea Bucureşti în perioada 1950-1962”.

• 
  Evenimente speciale
  

- Noaptea Muzeelor 2012. Cu ocazia celei de-a şaptea ediţii a Nopţii europene a muzeelor, Muzeul judeţean „Teohari Antonescu” a organizat sâmbătă, 19 mai 2012, o serie de manifestări culturale, derulate în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Centrul cultural local „Ion Vinea”, Teatrul „Tudor Vianu”, Şcoala de Muzică şi Arte Plastice „Victor Karpis, Colegiul Naţional „Ion Maiorescu”. Programul special a cuprins o paradă retro intitulată „Să fiu o zi dac sau roman”, expoziţiile „Război şi pace” (1812), „Basarabia – lacrima neamului meu” şi „Universul magic în viaţa ţăranului român”, precum şi o prezentare multimedia intitulată „Imagini rare din Giurgiul de altădată”. Vis-à-vis de muzeu, în Parcul Alei, s-a desfăşurat un spectacol în aer liber organizat de muzeu în colaborare cu instituţiile menţionate mai sus.

- Mucenicii Domnului. Evenimentul, ocazionat de pomenirea celor 40 de mucenici din Sevasta, s-a desfăşurat la 9 martie 2012 în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale cuprinzând două secţiuni: lansare de carte Cercetări arheologice pe Valea Argeşului (autori: Cristian Schuster, Traian Popa şi Vasile Barbu), „Expoziţie de icoane” (au expus icoane Iulian Buduru şi Gheorghe Dascălu) şi „Prezentarea bradoşilor” de către gospodine pricepute din localităţile Gostinu, Frăteşti, Dăiţa, Ghimpaţi şi Remuş. Reprezentantul Episcopiei Giurgiului, pr. Tudor Georgian, consilier Sectorul învăţământ şi activităţi cu tineretul, a transmis mesajul Preasfinţitului Părinte Ambrozie.

- Zilele Muzeului giurgiuvean, ediţia a V-a, s-a desfăşurat între 18 şi 25 septembrie 2012. Sub egida acestui program au fost reunite nu mai puţin de 12 manifestări culturale, organizate cu colaborarea unor instituţii din Giurgiu şi din Bucureşti.

- Târgul meşterilor populari „De Moşi”, ediţia a V-a, s-a desfăşurat între 31 mai – 4 iunie 2012 în cadrul festivalului judeţean „Căluşul, ca pe Vlaşca” organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Giurgiu.

Proiecte proprii realizate în cadrul programelor în afara sediului instituţiei (în proximitate: judeţ, judeţe limitrofe, alte judeţe, alte ţări etc.)

- Cercetări arheologice sistematice – Şantierul arheologic de la Iepureşti „La Islaz”;

- Cercetări arheologice preventive – Şantierul arheologic de la Putineiu „Vişana”;

- Cercetările arheologice de suprafaţă (periegheze), întreprinse în mai multe localităţi de pe raza judeţului Giurgiu, au – în primul rând - ca obiectiv realizarea unui Repertoriu arheologic al judeţului Giurgiu şi, în al doilea rând, au fost generate de necesitatea întocmirii unor referate de specialitate, solicitate de diverşi beneficiari;

- Vernisajul expoziţiei Femeia în pictură, poezie şi muzică s-a desfăşurat la Centrul cultural local „Ion Vinea” la 7 martie 2012;

- Concursul interşcolar „Repere giurgiuvene”, ediţia a II-a, s-a desfăşurat la 20 aprilie 2012 la Centrul cultural local „Ion Vinea”;

- Sesiunea naţională a Comisiei de Istorie a Oraşelor din România, 23-24 aprilie 2012. Evenimentul s-a desfăşurat la Ateneul „Nicolae Bălănescu” din Giurgiu;

- Târgul meşterilor populari „De Moşi”, ediţia a XVI-a, desfăşurată în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturi Tradiţionale din Giurgiu, a avut loc în perioada 31 mai – 4 iunie 2012, în cadrul Festivalului judeţean „Căluşul, ca pe Vlaşca”;

- Centenar Emil Turdeanu (variantă itinerată la Cluj-Napoca, Brăila, Bucureşti şi Craiova); Emil Turdeanu. 1911-2001, fotoexpoziţie itinerată între 18 septembrie – 12 octombrie 2012 la Biblioteca Metropolitană Bucureşti, ce prezintă valori bibliofile şi documentare din colecţiile Muzeului;

- Dramaturgi români şi giurgiuveni, expoziţie vernisată în foaierul Teatrului „Tudor Vianu” la data de 19 septembrie 2012 cu ocazia deschiderii stagiunii teatrale 2012-2013;

- Carte veche silvică şi personalităţi giurgiuvene, desfăşurată ladata de 20 septembrie 2012 la sediul Direcţiei silvice din Giurgiu, unde a avut loc şi conferinţa de presă Muzeul şi Pădurea, prezentată de muzeograful Emil Păunescu;

- Repere titulesciene din colecţia Muzeului din Giurgiu, expoziţie vernisată vineri, 21 septembrie 2012 la sediul Bibliotecii I.A. Bassarabescu din Giurgiu; tot acolo s-a desfăşurat şi simpozionul 130 de ani de la naşterea lui Nicolae Titulescu;

- Generaţia 1887, expoziţie realizată în noiembrie 2012 în holul Teatrului „Tudor Vianu”.