Rapor t cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor proprii ale preşedintelui consiliului judeţean giurgiu pe anul 2013

CENTRUL DE ASISTENŢĂ MEDICO – SOCIALĂ MOGOŞEŞTI
Centrul de Asistenţă Medico- Socială Mogoşesti activează din ianuarie 2004 în baza HG 412 /2003 .

A funcţionat până în 2013 cu 80 paturi, procentul de ocupare fiind în 2013 de 65% .

În cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, axa prioritară 3 ,,Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, ,, Reabilitare , modernizare , dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale ‘’, CAMS Mogoşeşti a fost potenţial beneficiar al proiectului ,, Reabilitare, modernizare , extindere si dotare”, proiect finanţat prin fonduri europene.

Beneficiarii direcţi ai proiectului sunt 55 persoane asistate (conform standardelor europene de 6 mc., suprafaţă locuibilă pe persoană asistată ), angajaţi ai Centrului care beneficiază de condiţii mai bune, Consiliul Judeţean Giurgiu, în calitate de proprietar al infrastructurii reabilitate şi modernizate.

Situaţia statistică în CAMS Mogoşesti, în anul 2013 :

existenţi la 01.01.2013 – 57 persoane asistate;

internaţi în 2013 – 100 persoane asistate;

externaţi în 2013 – 99 persoane asistate;

rămaţi la 31.12.2013 – 58 persoane asistate;

decedaţ i- 19 persoane asistate.

Activitatea unităţii a fost asigurată de :

- un medic primar specialist angajat permanent;

- 6 medici din ambulatoriu ce asigură linia de gardă;

- 13 asistenţi medicali;

- 20 infirmiere;

- 5 personal TESA;

- 8 personal deservire.

Personalul existent asigură permanenţa 24 din 24 ore .

Beneficiarii serviciilor acordate în CAMS Mogoşeşti sunt persoane cu afecţiuni cronice care necesită permanent sau temporar asistare, îngrijire, tratament.

Din cauza unor motive de natură economică, fizică, pshică, socială, nu au posibilitatea să-şi asigure nevoile sociale, să-şi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru integrarea în societate.

Cazuistica medicală este variată: demenţă Alzheimer, sechele AVC cu bolnavi imobilizaţi la pat, bolnavi cu handicap ,în caruţ cu rotile , bolnavi cu dizabilităţi, bolnavi cu afecţiuni cardiovasculare, digestive, boli de nutriţie ( diabet zaharat cu complicaţii ), boli psihice, etc.

Datorită bolilor cronice complicate şi a vârstei înaintate ( peste 80 ani ), nu au fost cazuri soluţionate în totalitate din punct de vedere medical, ci doar ameliorate.

Serviciile medicale şi de îngrijire care s-au acordat sunt urmatoarele :

acordarea primului ajutor;

evaluare la internare în unitate;

monitorizarea parametrilor fiziologici ( temperatură, puls , respiraţie TA, diureză , scaun );

administrarea medicamentelor (per os , intravenos , intramuscular, subcutanat, intradermic, în perfuzie );

măsurarea glicemiei cu glucometru;

recoltarea de produse biologice;

măsurarea activităţii inimii cu electrocardiograf;

clismă cu scop evacuator;

alimentarea artificială pe sonda gastrică sau nazogastrică;

măsurarea presiunii venoase periferice (membrele pelvine ) cu oscilometru;

mobilizare , masaj, utilizarea colacilor de cauciuc a rulourilor pentru evitarea escarelor de decubit;

schimbarea poziţiei pentru evitarea complicaţiilor pulmonare;

tapotaj toracic pentru mobilizarea secreţiilor pulmonare;

îngrijirea plăgilor simple şi suprainfectate;

îngrijirea escarelor multiple;

sondaj vezical;

îngrijirea tubului de dren;

îngrijirea canulei traheale;

îngrijirea ochilor , mucoasei nazale şi a mucoasei bucale;

aplicarea sau suprimarea firelor de sutură;

îngrijirea stomelor şi fistulelor;

aplicarea de pampers, ploscă;

aplicarea de prişniţe şi cataplasme, etc;

oximetria.

Serviciile sociale care s-au acordat au constat în :

asigurarea unui nivel maxim posibil de autonomie şi sigurantă;

asigurarea unor condiţii de îngrijire care să respecte identitatea, integritatea şi demnitatea;

asigurarea menţinerii capacitătilor fizice şi intelectuale : vizionarea de emisiuni la TV, lecturarea unor cărţi, ziare, reviste donate de vizitatori, personalul centrului;

asigurarea consilierii şi informării atât a asistaţilor cât şi a familiilor acestora privind problematica socială (probleme familiale, psihologice şi altele );

stimularea participării la viaţa social;

facilitatea şi încurajarea legăturilor interumane, inclusiv cu famiile proprii.

Achiziţiile publice s-au făcut în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), conform OUG 34/2006 şi HG 925/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

În anul 2013, CAMS Mogoşeşti s-a încadrat în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat de Consiliul Judeţean Giurgiu şi în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat de Direcţia de sănătate publică Giurgiu.

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALA
În anul şcolar 2012-2013, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională - unitate conexă de învăţământ a organizat, coordonat şi monitorizat activităţile desfăşurate de:

Centrul logopedic Giurgiu (CL) ;

Centrul judeţean de asistenţă psihopedagogică Giurgiu (CJAP);

Cabinetele şcolare de asistenţă psihopedagogică: 8 cabinete aflate în 8 unităţi şcolare liceale şi gimnaziale din judeţ: 3 cabinete interşcolare şi 5 cabinete şcolare, din care 3 cabinete în şcoli generale, 2 cabinete în 2 licee teoretice şi 3 cabinete în 3 licee tehnologice ai căror elevi beneficiază de serviciile cabinetelor de consiliere psihopedagogică.

La Centrul judeţean de asistenţă psihopedagogică(CJAP) sunt solicitări venite de la toate şcolile şi grădiniţele din municipiu şi localităţile limitrofe, care nu beneficiază de serviciile unui profesor consilier.

Obiective prioritare

evaluarea psihosomatică în vederea înscrierii copiilor în clasa pregătitoare/clasa I pentru anul şcolar 2012-2013;

asigurarea de servicii de specialitate psihopedagogică şi logopedică pentru toţi elevii care au solicitat aceste servicii, pentru părinţii şi cadrele didactice interesate;

prevenirea şi diminuarea violenţei în mediul şcolar;

perfecţionarea/formarea continuă a profesorilor consilieri din centre şi cabinete;

prevenirea si diminuarea fenomenelor de abandon şcolar, absenteism, devianţă/ delincvenţă juvenilă, a elevilor cu risc comportamental.

Asistenţa psihopedagogică şi consilierea elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice, în vederea îndeplinirii rolurilor specifice, precum şi a orientării şcolare, profesionale şi a carierei elevilor s-au realizat prin:

- activităţi de consiliere individuală – realizate de profesorii consilieri în CJAP, CSAP, CIAP, din judeţul Giurgiu pe o problematică diversă, acoperind atât aria clinică – tulburări anxioase, personalităţi accentuate (evitante, dependente, dominante, histrionice), relaţionări nesatisfăcătoare, nonasertivitate, tulburări alimentare, cât şi optimizarea performanţelor sau orientarea şcolară; consiliere vocaţională, debutul vieţii sexuale, autocunoaştere şi dezvoltare personală; pozitivarea imaginii de sine şi creşterea încrederii în sine; ameliorarea dizarmoniilor de personalitate la unii elevi şi adolescenţi; prevenirea/diminuarea factorilor care duc la eşec şcolar; restructurare cognitiv-comportamentală pentru o mai bună adaptare; probleme legate de complexul de abandon; ameliorarea relaţiilor cu familia, managementul stresului, gestionarea conflictelor, optimizarea relaţiilor interpersonale, dezvoltarea abilităţilor de relaţionare, abuzul fizic şi abuzul sexual, luarea deciziilor. Precizăm că, în funcţie de tipul de consiliere preferat de consilier, durata şedinţelor de consiliere a variat în funcţie de complexitatea problemelor şi ritmul progreselor înregistrate, abordându-se cu precădere tehnici specifice consilierii de tip experenţial;

- activităţi de consiliere de grup a elevilor - realizate de profesorii consilieri în CJAP, CSAP, CIAP. Scopul programelor a fost de sporire a gradului de autocunoaştere şi optimizare comportamentală, dezvoltare personală, stiluri de învăţare, medierea conflictelor şi diminuarea agresivităţii, consilierea relaţiilor de prietenie, tipuri de comunicare (pasiv, agresiv, asertiv), comportamentele violente şi consecinţele lor, tipuri de inteligenţă, cauzele violenţei şcolare, consecinţele emoţionale ale agresiunilor, profilurile psihologice ale victimei şi agresorului, rolul mass-media în combaterea violentei, dialoguri argumentative pentru promovare a toleranţei, informări privind prevenirea consumului şi traficului de droguri, informări privind prevenirea delincvenţei juvenile, informări privind prevenirea comportamentelor de risc (consumul de tutun, alcool, infectare HIV/SIDA) ş.a.;

- activităţi de consiliere a părinţilor - realizate de profesorii consilieri în CJAP, CSAP, CIAP şi unităţi şcolare din judeţ, consiliere a familiei sau integrată – părinţi, copii şi uneori şi cadre didactice, prezenţi în aceeaşi şedinţă. Tematicile abordate au urmărit: diminuarea temerile părinţilor legate de bunăstarea psiho-emoţională a copiilor şi blocajele de comunicare cu aceştia, înţelegerea de către părinţi a nevoilor adolescenţilor de intimitate, independenţă, valorizare, respect şi acceptare necondiţionată; cunoaşterea particularităţilor de vârstă ale copiilor, optimizarea comunicării şi relaţiilor; rezolvarea conflictelor intrafamiliale – cu proprii copii; manifestări agresive ale copilului; sprijinirea copilului cu devianţă comportamentală; sprijinirea copilului cu risc de eşec şcolar; rezolvarea unor probleme emoţionale ale copilului; optimizarea comunicării şi a relaţionării în familia monoparentală; implicarea familiei in orientarea şcolară şi profesionala a copilului; dezvoltarea atitudinilor constructive; autocunoaştere şi dezvoltare personală; tehnici noi de comunicare; aplicarea pedepselor şi rolul acestora; rolul respectului copilului în realizarea unei imagini de sine pozitive, parteneriatul şcoală - familie, părinţii - model pozitiv pentru copii; rolul asistenţei psihopedagogice în şcoală; violenţa în mediul şcolar ş. a.

- activităţi de consiliere a cadrelor didactice realizate pe probleme metodice şi sprijin în derularea activităţilor educative la nivelul şcolii; alte şedinţe au avut ca scop: identificarea copiilor cu CES, dificultăţi în disciplinarea elevilor; diminuarea absenteismului la clasă, managementul conflictelor la clasa; identificarea copiilor cu părinţi plecaţi la lucru în străinătate; stabilirea tematicii pentru dirigenţie, lectorate cu părinţii; realizarea şedinţelor cu părinţii, rezolvarea/medierea unor situaţii conflictuale în clasa de elevii, tehnici de cunoaştere a elevilor, stilurile de învăţare ale elevilor din clasă, modalităţi de prevenire a violenţei în şcoală ş.a.

- informarea şi consilierea privind orientarea şcolară şi dezvoltarea cariere is-a realizat în CJAP, CSAP, CIAP în şedinţe individuale şi a avut ca scop: informarea cu privire la reţeaua şcolară, pregătirea psihologică în vederea susţinerii tezelor sau viitoarelor examene, alegerea carierei, luarea deciziilor ş.a. Ca obiectiv specific al programelor desfăşurate s-a avut în vedere: descoperirea propriei personalităţi; identificarea intereselor, aptitudinilor, valorilor personale; informări privind opţiunea şcolară şi profesională; informări privind diferite profesii (“Job-ul meu ideal”); informări despre instituţii de învăţământ superior din Comunitatea Europeană; realizarea unui portofoliu, prezentarea la un interviu, elaborarea unui CV european; strategii personale de a face faţă stărilor de stres generate de situaţiile de examen, utilizându-se în acest scop probe specifice (teste, chestionare, pliante ale diferitelor unităţi de învăţământ preuniversitar şi universitar). Cazurile complexe care au ajuns la CJAP, au fost supuse unei investigaţii psihodiagnostice, pentru stabilirea problemei şi apoi puse în relaţie cu alte servicii precum, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Giurgiu, care a preluat cazul, după ce s-a lucrat o perioadă în colaborare. De cele mai multe ori s-a solicitat şi completarea Fişei psihologice a copilului. În alte cazuri, cu incidenţă medicală, au fost recomandate servicii adecvate;

- lectorate cu părinţii au fost desfăşurate în unităţile şcolare din judeţ de către profesorii consilieri din CJAP, CSAP, CIAP, cu temele: „Depresia la copil şi adolescent”; „Educaţia copilului în familie” – susţinute la Colegiul Naţional „Ion Maiorescu” şi Liceul Teoretic „Nicolae Cartojan”, „Ce trebuie sa ştie părinţii?”, „Pregătirea psihologică a adolescenţilor pentru integrarea lor în societate”, “Implicarea familiei în diminuarea absenteismului şcolar” şi "Motivele pentru care elevii lipsesc de la şcoală" ,“Violenţa în familie”, „Participarea copilului - o stare, o necesitate, o performanţă”, „Dezvoltarea relaţiilor afective părinţi – copii”, „Când părintele are nevoie de ajutor”, „Relaţia copil – părinte”, „Elevul clasei I, în faţa adaptării şcolare”, „Construcţia imaginii de sine pozitivă cu ajutorul părinţilor”, „Particularităţile psihologice ale preadolescenţilor”,”Stiluri educative ale părinţilor”,”Parteneriatul educaţional-condiţie a eficienţei intervenţiilor socio-afective”, „Sunt un bun părinte”, „Randamentul şcolar”, „Dificultăţi de învăţare”, „Cine decide în alegerea carierei educaţionale/ profesionale a elevilor”, „Deficitul de atenţie”, „Violenţa în mediul şcolar”, „Despre comportamentul agresiv” ;

- activităţi de consiliere metodică a cadrelor didactice activităţi de formare pe următoarele teme: „Cum predau profesorii – rolul temperamentului”, „Cum învaţă copiii – rolul temperamentului”; „Cum absorb copiii informaţia – rolul predispoziţiilor”; „Metode şi principii în consiliere – Atitudinile şi abilităţile unui bun consilier”. Activităţile de consiliere au vizat: acordarea asistenţei psihopedagogice pentru elevii cu dificultăţi şcolare şi familiale; acordarea asistenţei metodologice pentru cadrele didactice care urmăreau intervenţii personalizate la nivelul clasei de elevi; realizarea unor activităţi specifice managementului clasei precum şi asistenţă metodologică pentru realizarea activităţilor educative la nivelul şcolii; alte şedinţe au avut ca scop: identificarea copiilor cu CES, realizarea şedinţelor cu părinţii, rezolvarea/medierea unor situaţii conflictuale în clasa de elevii, tehnici de cunoaştere a elevilor, stilurile de învăţare ale elevilor , modalităţi de prevenire a violenţei în şcoală .

În fiecare an şcolar, în conformitate cu Legea Educaţiei Naţionale, se realizează la Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Psihopedagogică evaluarea psihosomatică a copiilor în vederea înscrierii acestora în învăţământul primar. Conform calendarului elaborat de către MECTS în anul şcolar trecut, această evaluare s-a desfăşurat în perioada 1-19 aprilie în cele 6 centre de evaluare stabilite în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean: CJAP Giurgiu, Şcoala Gimnazială nr. 8 Giurgiu, Şcoala Gimnazială nr. 1 Ghimpaţi, Şcoala Gimnazială nr. 1 Bolintin Vale, Liceul Tehnologic Prundu.

Numărul copiilor evaluaţi a fost de 872.

În vederea evaluării, asistenţei psihoeducaţionale, orientării şcolare şi orientării profesionale a copiilor, a elevilor şi a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale, s-a înfiinţat serviciul de evaluare şi orientare şcolară şi profesională denumit SEOSP, în cadrul centrelor judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională (CJRAE), în conformitate cu OMECTS nr.6552 din 13. 08. 2012.

Beneficiarii direcţi ai acestui serviciu sunt:

-toţi copiii, elevii şi tinerii cu CES din învăţământul special şi special integrat;

-copiii, elevii şi tinerii propuşi spre evaluare de către comisiile interne de evaluare continuă (CIEC);

-copiii, elevii şi tinerii propuşi spre evaluare, după caz, la cererea: părinţilor, conducerilor unităţilor de învăţământ, cadrelor didactice care au lucrat cu copiii/elevii/tinerii în cauză, psihologilor şcolari, conducerilor centrelor de plasament, conducerilor centrelor de primire a minorilor, autorităţilor locale.

Beneficiarii indirecţi sunt familia, cadrele didactice, instituţiile de învăţământ şi comunitatea.

Finalitatea evaluării este de a orienta decizia şi acţiunea educaţională şi de a propune programe ameliorativ-formative pe anumite paliere de dezvoltare, de a stabili serviciile educaţionale optime în funcţie de nevoile specifice ale copilului/elevului/tânărului cu CES.

Principiile evaluării sunt următoarele:

a) evaluarea trebuie să fie subordonată interesului superior al copilului, în vederea creşterii nivelului de implicare activă în planul vieţii individuale şi sociale a acestuia;

b) evaluarea trebuie axată pe potenţialul real de dezvoltare al copilului;

c) evaluarea necesită o abordare complexă şi completă a elementelor relevante (sănătate, nivel de instrucţie şi educaţie, grad de adaptare psihosocială, situaţie economică etc.), precum şi a interacţiunii dintre acestea;

d) evaluarea trebuie să fie unitară, să urmărească şi să opereze cu aceleaşi obiective, criterii, metodologii pentru toţi copiii, elevii şi tinerii;

e) evaluarea trebuie să aibă un caracter multidimensional, să determine nivelul actual de dezvoltare, pentru a oferi un prognostic şi recomandări privind evoluţia viitoare a copilului, în integralitatea sa;

f) evaluarea presupune o muncă în echipă, cu participarea mai multor specialişti (psihologi, medici, pedagogi, profesori, educatori, sociologi, asistenţi sociali, logopezi etc.);

g) evaluarea se bazează pe un parteneriat autentic cu beneficiarii.

Orientarea şcolară şi profesională este ansamblul de norme, metode şi tehnici prin care se asigură educaţie şi formare profesională de calitate, în acord cu particularităţile fizice, fiziologice şi psihologice ale individului.

Scopul orientării şcolare şi profesionale vizează valorificarea potenţialului aptitudinal, a intereselor, aspiraţiilor, cunoştinţelor, abilităţilor, deprinderilor şi a altor particularităţi psihocomportamentale, precum şi consilierea asupra modului de integrare socioprofesională adecvată în vederea asigurării egalităţii de şanse.

Orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor/elevilor/tinerilor cu CES se realizează de către Comisia de Orientare Şcolară şi Profesională, numită prin decizie a inspectorului şcolar general al judeţului - Decizia ISJ nr.1784 din 04. 06. 2013, la propunerea SEOSP din cadrul CJRAE.

Anual, sute de elevi sunt orientaţi şcolar prin intermediul SEOSP si CEOSP din CJRAE spre şcoli de masă sau şcoli speciale din judeţ sau din afara acestuia.

Informarea şi consilierea în carieră a fost focalizată pe activităţi în sprijinul elevilor din anii terminali (gimnaziu, liceu, SAM, şcoală profesională). Numărul şi calitatea activităţilor de orientare şcolară şi profesională a crescut acoperindu-se într-o măsură mai mare faţă de anul trecut nevoile existente în acest domeniu ca urmare şi a creşterii numărului de cabinete şcolare de asistenţă psihopedagogică. Un număr mai mare de elevi din mediul rural, au beneficiat de serviciile de consiliere. Studiile întreprinse au relevat faptul că opţiunile elevilor sunt mai realiste, în cunoştinţă de cauză, s-a redus numărul celor nehotărâţi.

Programele vizând îmbunătăţirea activităţii educative în şcoli s-au axat pe problemele stringente şi au vizat sprijinirea şcolilor în realizarea de programe educative cu eficacitate sporită având caracter activ şi antrenând în mod special elevii cu risc comportamental şi organizarea de sesiuni de consiliere de grup. Aceste programe au oferit elevilor informaţii şi au condus la formarea de atitudini pozitive şi abilităţi noi în recunoaşterea situaţiilor de risc. Programele de prevenţie privind consumul de droguri, fumatul, traficul de fiinţe umane, s-au materializat într-un număr impresionant de produse realizate de elevi cum ar fi : postere, colaje, desene, piese de teatru, producţii literare, documentare, ecusoane, logo-uri, site-uri şi forum de discuţii, etc.

Activităţile de formare continuă (cursuri, activităţi metodice) au urmărit dezvoltarea de competenţe şi abilităţi în organizarea şi desfăşurarea de activităţi educative şi de consiliere, creşterea responsabilităţii cadrelor didactice, îmbunătăţirea comunicării cu elevii, părinţii şi celelalte cadre didactice. S-au oferit informaţii, materiale de sprijin pe suport hârtie şi format electronic. Ca urmare, numărul cadrelor didactice care solicită consultanţă centrului a crescut semnificativ în ultimul an. De menţionat creşterea numărului cadrelor didactice din mediul rural care solicită sprijin.

Strategia de marketing a fost concepută astfel încât pe de o parte să conducă la creşterea credibilităţii centrului şi adresabilităţii, iar pe de altă parte să acopere în cât mai mare măsură nevoile beneficiarilor, prin diversitatea şi calitatea serviciilor oferite.

Pentru evaluarea nevoii de asistenţă psihopedagogică, consultanţă şi informare s-a utilizat ca instrument chestionarul aplicat participanţilor la activităţile organizate, discuţii cu conducerile unităţilor şcolare, cadrele didactice, conducerea Casei Corpului Didactic, Inspectoratul Şcolar Giurgiu

Informaţiile obţinute, cerinţele exprimate de ISJ, CCD, alţi parteneri şi de elevi au fost utilizate pentru elaborarea ofertei de programe a centrului. Promovarea imaginii s-a făcut prin editarea şi difuzarea pliantului de prezentare, prin invitarea mass-mediei locale, prin apariţii în presa scrisă locală.

De asemenea CJAP a conceput un pliant de prezentare care cuprinde principalele tipuri de activităţi desfăşurate, proiecte şi programe derulate şi în curs de derulare, precum şi datele de contact ale angajaţilor CJAP şi ai reţelei de cabinete şcolare de asistenţă psihopedagogică, pliante care au fost distribuite în şcolile din judeţul Giurgiu.
ŞCOALA SPECIALĂ
Activitatea şcolară în Şcoala gimnazială specială nr.1 Giurgiu, s-a desfăşurat sub imperativul asigurării serviciilor educaţionale / terapeutice de calitate menite să ofere elevilor cu disabilităţi asociate din şcoală şi integraţi în învăţământul de masă, suport şi sprijin integrativ, cadrelor didactice motivaţie în vederea perfecţionării şi derulării activităţilor calitative cât şi realizarea cât mai multor parteneriate locale şi intenaţionale cu şcolile şi grădiniţele din oraş, judeţ şi din ţările învecinate României.

La începutul anului şcolar 2012-2013, au fost înscrişi un număr de 92 elevi înscrişi , 10 preşcolari , 30 cursanţi în Penitenciarul Giurgiu cuprinşi în Programul “A doua şansă”, în anul şcolar 2013-2014, s-au înscris 10 preşcolari, 16 cursanţi în cadrul Programului” A doua şansă”, 95 de elevi înscrişi în ciclul primar şi gimnazial.

22 de cadre didactice au asigurat programul educaţional-terapeutic elevilor asistaţi şi cursanţilor deţinuţi cuprinşi în programul “A doua şansă”.

Serviciile auxiliare au fost realizate de secretar şi contabil.

Activitatea nedidactică este asigurată de: 1 îngrijitor, 1 administrator, 1 muncitor de întreţinere, care asigură zilnic igienizarea şi întreţinerea unui spaţiu de 1036 mp .

Consiliul de Administraţie este format din 9 membri, care se întâlnesc o dată pe lună şi de cate ori este nevoie pentru adoptarea corectă a deciziilor referitoare la personalul didactic şi la activitatea administrativă derulată în unitate.

Consiliul profesoral are în componenţă 22 de cadre şi se întâlneşte lunar după şedinţele cu directorii sau atunci cand este nevoie în funcţie de tematică stabilită în grafic. Comisiile metodice îşi desfăşoară activitatea lunar, susţinând dezbateri şi lecţii deschise cât şi consultaţii metodice pentru debutanţi sau necalificaţi.

Întreaga activitate derulată în unitate în plan educativ este monitorizată de Consilierul educativ, de Consiliul de Administraţie al şcolii, de membrii Comisiei de Eficientizare şi Asigurare a Calităţii în Învăţământ, de responsabilii Comisiilor metodice şi de director.

Activitatea managerială asigură transparenţă acţiunilor, toate deciziile importante cu privire la achiziţionări, decizii educaţionale, atragere de finanţări, sponsorizări, donaţii parteneriale se derulează prin vot în cadrul Consiliului de Administraţie al şcolii şi cu consultarea Consiliului Profesoral atunci când se impune.

Părinţii elevilor nu pot fi implicaţi în actul decizional ca urmare a disabilităţilor pe care le au, însă un rol important îl au tutorii legali ai copiilor aflaţi în plasament şi personalul de conducere şi instruire din căsuţele de tip familial şi centrele de Plasament.

Directorul este profesor cu gradul didactic I, este manager expertizat în cadrul Corpului Naţional de experţi în management , cât şi mentor în Corpul Naţional al profesorilor mentori .

În ceea ce priveşte documentaţia proiectivă, cadrele didactice au întocmit conform programei şcolare şi a metodologiei în vigoare, respectând termenele fixate şi predate.

Toate cadrele didactice au participat la activităţile şcolare propuse de şcoală, cât şi la cele extraşcolare propuse prin grafic, atât de consilierul educativ cât şi de comisiile metodice din care fac parte.

Am realizat proiecte de parteneriat cu toate unităţile şcolare din oraşul Giurgiu, şi cu 9 şcoli din judeţ ,de asemeni cu şcoli din Municipiul Bucureşti şi judeţul Bacău.

Centrul de resurse pentru educaţie incluzivă din cadrul unităţii asigură servicii de sprijin, terapeutice, pe program” A doua şansă” pe monitorizarea frecvenţei şi combaterea segregării pentru şcolile incluzive din municipiul Giurgiu.

S-au încheiat parteneriate cu Poliţia de Proximitate Giurgiu, Politia locală, Inspectoratul de Politie al Judeţului Giurgiu , cu Liceul Nicolae Cartojan , cu Biblioteca Judeţeană Giurgiu, Muzeul Judeţean “Teohari Antonescu”, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Giurgiu, Parcul Natural Comana , ONG-„Din dragoste pentru oameni”, cu Romstal Bucureşti.

- s-au sustinut programe educationale la nivel comunitar sub titlul “Mari si mici-mereu impreuna “,

-s-au mediatizat activităţile în faza iniţială realizându-se prin intermediul publicaţiei naţionale Pro-Educaţional , în publicaţiile locale şi posturile locale TV.

- au fost expediate materiale de consiliere, proiecte de intervenţie personalizată, instrumente şi fişe de lucru speciale pentru copii cu CES, către şcolile din proiectele educaţionale şi către ONG-urile partenere AIDE (Agenţia pentru Integrare şi Dezvoltare Europeană) Bacău ;

-1 cadru didactic a participat la Conferinţele Internaţionale privind segregarea derulate la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir , Bucureşti;

-4 cadre au participat la Conferinţa de Pedagogie curativă organizată la Bucureşti derulata la ONG 4C, Ministerul Educatiei ;

- am organizat împreuna cu ONG-ul 4C Ateliere de Creaţie pentru 30 de copii cu disabilităţi însoţiţi de părinţi, premiaţi material de ONG;

- se susţine proiectul ”Sprijinirea sistemului educaţional special prin portal educaţional dedicat”,co-finanţat prin Fondul european de Dezvoltare Regională în cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice 2007-2013 POSCCE;

- se insistă pe dezvoltarea profesională a cadrelor didactice pentru utilizarea TIC ca resursă de predare şi integrare în educaţie şi creşterea capacităţii de administrare a soluţiilor software;

De asemeni , cadrele didactice:

- au publicat articole şcolare în revista judeţeana “Catedra”, revista CCD, în revista naţională “Strategii didactice”, şi în alte lucrări realizate pe baza materialelor susţinute în cadrul Conferinţelor Internaţionale cât şi în WORK-shop-urile realizate în cadrul proiectelor POS-DRU (prof. Carmen Rîureanu ,prof. Carmen Neacşu, prof. Movilă Mihaela) ;

- au fost efectuate inspecţii la clasă pentru un număr de 9 cadre didactice debutante , 5 inspecţii speciale în vederea înscrierii candidaţilor la Concursul de titularizare sesiunea iulie 2013, 4 candidaţi obţinând note de trecere între 5,50- şi 9,50 , 1 candidat fiind respins, 2 inspecţii speciale în vederea susţinerii examenului de definitivare în învăţământ promovate cu medii peste 8;

- activitatea de învăţare cât şi cea terapeutică s-a desfăşurat în condiţii optime, cadrele didactice asigurând climatul optim pentru atragerea copiilor cu disabilităţi în derularea activităţilor.

În urma asistenţelor realizate la clase, cadrele didactice au avut pregătite documente proiective, materiale intuitive care să atragă copilul, fişe de lucru individuale cât şi o bună documentare în ceea ce priveşte de observare, fişe de traseu educaţional şi programe de intervenţie personalizată. A fost urmarită notarea ritmică şi frecvenţa raportată lunar către IŞJ Giurgiu. Au fost verificate documentele şcolare la finele semestrului I al anului şcolar şi realizate informări asupra metodologiilor MECTS privind perfecţionarea .

Personalul didactic auxiliar şi-a desfăşurat activitatea axându-se pe o bună relaţionare cu părinţii, elevii, cadrele didactice.

Realizează statele de plată, corespondenţa, are arhiva în subordine, realizează lucrări statistice privind mişcarea elevilor şi a cadrelor didactice, colaborează cu directorul şcolii în realizarea încărcării şi alcătuirea claselor de elevi.

Resurse Financiare şi Materiale

Proiectul de buget este realizat în fiecare an de serviciul contabil şi director, şi înaintat spre aprobare Consiliului Judeţean .

Astfel:

Buget 2013 aprobat de CJ Giurgiu

Total din care:757 000.

Cheltuieli de personal - 660 000

Bunuri şi servicii - 97 000

Asistenţă sociala – 0

Execuţiile bugetare se realizează lunar şi sunt înaintate către Consiliul Judeţean şi Inspectoratul Şcolar.

Planul de achiziţii se realizează lunar şi înaintat spre aprobare instituţiilor coordonatoare.

Documentele specifice contabile sunt realizate de contabilul unităţii ce are o vechime în unitate de 4 ani , avizate de director şi inaintate spre aprobare Consiliului Judeţean şi Inspectoratului Şcolar.

Pastrarea şi arhivarea lor se realizează de contabil şi secretar.

Bugetul propus şi aprobat este făcut public în Consiliul de Administraţie şi Profesoral al unităţii după întocmire şi aprobare.

Formarea contabilului a fost asigurată prin studiile de specialitate şi permanent prin consultarea actelor, normativelor şi documentelor în vigoare apărute în acest domeniu.

Administratorul unităţii este absolvent de studii medii in domeniu cu formare permanentă în domeniu.

Consiliul de administraţie negociază oferetele în vederea procurării, achiziţionării materialelor de întreţinere şi curăţenie, a ofertelor pentru materiale didactice, consumabile, cât şi contractele de sponsorizare sau donaţie.

Încadrare personal:

Încadrarea cu personal a fost satisfăcătoare ca urmare a faptului că din 22 de cadre didactice doar 3 au fost necalificate în anul şcolar 2012-2013 , în anul şcolar 2013-2014, încadrarea a suferit modificări în sens pozitiv, astfel, avem doar 1 cadru didactic necalificat, dar cu studii superioare în alt domeniu decât cel aferent postului.

Elevii şcolarizaţi au certificate de handicap şi de orientare şcolară emise de Comisia de Expertiză Complexă a D.J.P.C. Giurgiu şi COSP a CJRAE Giurgiu.

În colaborare cu CCD am organizat cursuri de formare în domeniul psihopedagogiei speciale.

- profesorii de sprijin în cadrul CREI Giurgiu, au desfăşurat activităţi de sprijin şi consiliere pentru 20 cadre didactice, peste 40 elevi şi părinţi din 3 şcoli incluzive ale oraşului.

Deşi personalul nedidactic este insuficient, încercăm să asigurăm o supraveghere şi o păstrare a spaţiului şcolii în conformitate cu normele impuse de Direcţia Sanitară.

De asemeni ne propunem:

În plan managerial:

- să atragem cât mai multe contracte de sponsorizare şi donatie care sa ajute la îmbunătăţirea şi întreţinerea bazei materiale a unităţii .

- asfaltarea curţii aferente şcolii.

În plan educativ:

-identificarea, evaluarea, intervenţia în vederea ameliorării şi recuperării a unui număr cât mai mare de copii cu disabilităţi orientaţi de către Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Giurgiu;

-pregatirea şi consilierea copiilor în vederea integrării sociale după finalizarea ciclului gimnazial cu clasele V-X, cu sprijinul specialiştilor din cabinete;

-asigurarea serviciilor de sprijin pentru elevii integraţi în şcolile incluzive nr.8 şi nr.10 Giurgiu;

- antrenarea unui număr cât mai mare de elevi în activităţile parteneriale cu şcolile din ţară ;

-continuarea parteneriatelor interne şi internaţionale şi realizarea de proiecte care să atragă fonduri în vederea dezvoltării resurselor umane şi a bazei material

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR
Pentru îndeplinirea atribuțiilor conferite de lege, conducerea D.J.E.P. Giurgiu a colaborat permanent şi îndeaproape cu preşedintele Consiliului Judeţean, secretarul judeţului, precum şi cu primarii localităţilor sau alţi factori de răspundere din aceste instituţii pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii serviciilor publice comunitare de evidenţă, eliminarea disfuncţionalităţilor intervenite şi soluţionarea punctuală a diferitelor probleme legate de dotare, spaţiu şi personal specializat.

În baza prerogativelor conferite de lege, Direcţia judeţeană de evidenţă a persoanelor a analizat întreaga activitate a serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor precum şi a compartimentelor de stare civilă, concluziile care au reieşit din această analiză s-au materializat în sarcini precise de executat, în vederea eliminării aspectelor negative din activitate.

Pe linie de evidenţă a persoanelor, cele 18 controale efectuate la D.E.P. Giurgiu, S.P.C.L.E.P. Bolintin Vale, S.P.C.L.E.P. Mihăileşti, S.P.C.L.E.P. Comana, S.P.C.L.E.P. Roata de Jos şi S.P.C.L.E.P. Hotarele şi cele 12 controale efectuate împreună cu B.J.A.B.D.E.P. conform graficului de deplasare pe linie informatică, nu au scos în evidenţă abateri grave de la dispoziţiile de linie sau nerespectarea legilor. Rezultatul controalelor a făcut obiectul notelor de constatare comunicate conducerii autorităţilor publice în subordinea cărora funcţionează serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, iar măsurile dispuse în acestea au fost remediate.

În anul 2013 au fost efectuate în total un număr de 362 acţiuni şi controale la unităţile sanitare şi de protecţie socială, unităţile şcolare de pe raza de competenţă precum şi la cererea persoanelor îndreptăţite (netransportabile, handicap, etc.) în vederea prelucrării actelor normative ce reglementează activitatea de evidenţă a persoanelor, preluării de imagini şi a documentelor pentru punerea în legalitate a cetăţenilor cu acte de identitate.

Cu ocazia acestor acţiuni au fost puse în legalitate 587 persoane prin eliberarea actelor de identitate sau acordarea vizelor de reşedinţă şi au fost aplicate 37 sancţiuni contravenţionale în valoare de 2880 lei.

De asemenea s-a intervenit pe postul de radio şi televiziune local, cât şi în presă unde au fost prezentate 107 materiale cu privire la obligativitatea persoanelor cu acte de identitate expirate şi a tinerilor care au împlinit 14 ani să se prezinte la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor în vederea punerii în legalitate precum şi noile reglementări în materie. Materialele mediatizate au scos în evidenţă programul de lucru cu publicul, actele necesare pentru obţinerea unei cărţi de identitate, aspecte mai deosebite privind tentativele de substituire de persoane, importanţa deţinerii actelor de identitate valabile şi a cărţilor de alegător.

La toate S.P.C.L.E.P. s-a executat ,,conservarea” bazei de date manuale conform dispoziţiilor legale, sub formă de arhivă operativă. Consultarea acesteia se face de către lucrătorii desemnaţi, iar verificările efectuate sunt consemnate în registrul special constituit în acest scop.

În anul 2013 au fost soluţionate un număr de 26627 cereri de eliberare a actelor de identitate.

Cu ocazia controalelor efectuate de D.J.E.P. precum şi cel efectuat în septembrie de către D.E.P.A.B.D. s-a constatat că actele şi documentele solicitate se încadrează în prevederile legale.

Direcţia judeţeană de evidenţă a persoanelor şi-a manifestat disponibilitatea de a acorda sprijin de specialitate pentru înfiinţarea altor servicii publice comunitare de evidenţă a persoanelor prin furnizarea documentaţiei de specialitate în domeniu, efectuarea de deplasări în comună în vederea organizării, planificării şi coordonării activităţilor, inclusiv pregătire profesională cu toţi lucrătorii şi stabilirea punctual a tuturor sarcinilor şi liniilor de muncă.

Pe linia evidenţei speciale s-a acţionat operativ în sensul că s-a actualizat zilnic baza de date conform dispoziţiilor D.E.P.A.B.D., astfel că toate persoanele date în urmărire pot fi depistate imediat şi luate măsuri corespunzătoare conform legii. De asemenea s-a acţionat corespunzător şi pe linia persoanelor care şi-au pierdut drepturile electorale, pierdut cetăţenia română, interzis prezenţa în localitate sau obligarea de a nu părăsi localitatea.

Cu privire la tentativele de substituire de persoane şi cazuri depistate de falsuri în documentele eliberate la ghişeu în perioada analizată, nu a fost identificat niciun caz. De altfel, toţi lucrătorii de evidenţă a persoanelor cunosc dispoziţiile legale în materie de falsuri respectându-se strict metodologia de lucru, îndeosebi problematica identificării persoanei, caracteristici, portret vorbit precum şi modalităţile concrete pentru certificarea identităţii. La nivelul judeţului Giurgiu există o colaborare eficientă între direcţia judeţeană şi serviciile publice comunitare locale, primării şi consilii locale precum şi cu alte instituţii abilitate.

Un volum important de muncă a fost depus şi pe linia schimbărilor de domiciliu, astfel că în acest an au fost efectuate un număr de 11180 şi au fost acordate 2121 vize de reşedinţă.

Pe linia aplicării prevederilor Legii nr. 677/2001 au fost verificate în evidenţă, în mod operativ, un număr de 4986 persoane pentru diferite instituţii (M.A.I, Ministerul justiţiei, etc), agenţi economici şi persoane fizice, soluţionându-se toate cererile pe această linie în termenul legal.

Toate S.P.C.L.E.P. de pe raza judeţului Giurgiu au fost notificate şi înregistrate ca operatori de date cu caracter personal aşa cum prevede legea specială.

Pentru prevenirea scurgerii de informaţii clasificate, în baza prevederilor legale în vigoare a fost întocmit Programul de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate precum şi planul de pază şi apărare a obiectivelor, sectoarelor şi locurilor care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor clasificate, documente ce au fost avizate de către Serviciul român de informaţii.

În ceeea ce priveşte persoanele care şi-au schimbat domiciliul din străinătate în România, precum şi dobândirea sau redobândirea cetăţeniei române în perioada analizată am avut un număr de 20 cereri pentru care au fost luate măsuri conform metodologiei de lucru şi eliberate acte de identitate, potrivit legii.

Cu privire la respectarea prevederilor legale pe linia actualizării RNEP lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor au desfăşurat activităţi permanente privind modificările intervenite în statutul civil al persoanei (schimbare nume, deces, etc), domiciliul sau reşedinţa acestora, pierderea/redobândirea drepturilor electorale, pierdut cetăţenia română, etc.

Pe linie informatică, lucrătorii din cadrul serviciilor publice comunitare s-au implicat activ în actualizarea bazei de date iar lucrătorii cu responsabilităţi în acest domeniu au executat toate sarcinile prevăzute de lege, precum şi a celor din Registrul informaticianului.

Cu ocazia celor 12 controale efectuate împreună cu B.J.A.B.D.E.P. în baza graficului comun, s-a acordat sprijin şi îndrumare pe linia respectării metodologiei de lucru. Au fost efectuate verificări şi au fost rulate diferite aplicaţii în vederea depistării tuturor erorilor din baza de date luându-se măsuri de eliminare a acestora, întocmindu-se în acest sens 12 note de constatare şi verificare cu termene şi responsabilităţi, astfel că la sfârşitul anului numărul erorilor s-a diminuat.

S-a acţionat corespunzător pe linia furnizării datelor din baza de date în condiţiile legii şi s-a asigurat tehnoredactarea în format electronic a tuturor situaţiilor statistice, analize, etc.

De asemenea au fost desfăşurate activităţi pentru primirea şi transmiterea în judeţ a radiogramelor şi s-au efectuat salvări ale documentelor şi operaţiuni de devirusare precum şi măsuri de asigurare a securităţii documentelor, bazei de date.

Lunar au fost desfăşurate activităţi de întreţinere a echipamentelor din dotare la nivelul tuturor compartimentelor.

Site-ul D.J.E.P. Giurgiu permite accesul cetăţenilor la informaţii privind datele de contact ale instituţiei noastre, a serviciilor locale din judeţul Giurgiu precum şi informaţii privind eliberarea actelor de identitate şi a actelor de stare civilă. Pagina de informaţii este actualizată permanent în funcţie de modificările intervenite în activitatea direcţiei.

Pe parcursul anului 2013 a fost asigurată funcţionarea la toate serviciile locale din judeţ precum şi D.J.E.P. a reţelei VPN precum şi a reţelei FTP, rezolvarea problemelor apărute în colaborare cu B.J.A.B.D.E.P. Giurgiu.

Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii S.P.C.L.E.P. precum şi pentru rezolvarea sarcinilor prevăzute în actele normative în vigoare şi a celor prevăzute în Planurile de măsuri şi activităţi, la nivelul D.J.E.P. Giurgiu s-au dispus măsuri corespunzătoare pe linia pregătirii profesionale a lucrătorilor prin efectuarea trimestrială de convocări în cadrul cărora au fost dezbătute şi prelucrate dispoziţii şi acte normative nou apărute pe linie de evidenţa persoanei şi informatică, neajunsuri constatate în urma controalelor şi măsuri în consecinţă, discuţii pe procedură şi metodologie, speţe şi modalităţi concrete de soluţionare. Toate ordinele şi dispoziţiile primite au fost înaintate la S.P.C.L.E.P. în vederea prelucrării, instruirii şi luării la cunoştinţă pe bază de semnătură. Periodic, la nivelul tuturor serviciilor se desfăşoară şedinţe şi se întocmesc procese verbale în registrul anume desemnat astfel că toţi lucrătorii cunosc dispoziţiile şi prevederile legale nou apărute, stadiul executării sarcinilor din planurile de măsuri şi activităţi. Dispoziţiile sau radiogramele transmise conţin rezoluţia şefilor de servicii, măsuri de soluţionare, termene şi responsabilităţi.

Pentru combaterea birocraţiei în activitatea de relaţii cu publicul a lucrătorilor de evidenţă a persoanelor, au fost luate măsuri corespunzătoare în conformitate cu planul de acţiune pentru punerea în aplicare a prevederilor H.G. nr.1723/14.10.2004, cu modificările şi completările ulterioare, astfel a fost adaptat programul de lucru cu publicul în aşa fel încât să se asigure accesul cetăţenilor zilnic între orele 8,30-16,30 iar joi 8,30-18,30, program afişat şi mediatizat prin mass-media locală. Activitatea în ghişeele serviciilor se desfăşoară conform registrului cu planificarea lucrătorilor desemnaţi. Toate avizierele sunt actualizate cu diferite cereri tip, model, afişe cu diverse informaţii necesare rezolvării cererilor cetăţenilor, iar lucrătorii au fost instruiţi cu privire la comportament şi disciplină, să manifeste o atitudine pozitivă, limbaj adecvat şi corect din punct de vedere gramatical şi să îndrume cetăţenii către serviciile de specialitate în cazul în care sunt depăşite competenţele serviciului.

De asemenea au fost luate măsuri corespunzătoare pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie în rândul personalului, s-a întocmit planul de măsuri pe această linie şi s-au întocmit trimestrial procese verbale de instruire astfel că în anul 2013 nu au fost cazuri de încălcare a prevederilor legale pe această linie.

Referitor la organizarea şi desfăşurarea activităţii de primire, evidenţă, examinare şi soluţionare a petiţiilor precum şi de primire a cetăţenilor în audienţă rezultă faptul că au fost primite 0 petiţii pentru care s-au luat măsuri de verificare şi răspuns petiţionarilor în termenul legal. Nu au fost lucrători reclamaţi.

Activitatea Biroului stare civilă s-a desfăşurat în baza Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Direcţiei judeţene de evidenţă a persoanelor Giurgiu, a Legii 119/1996 cu modificările şi completările ulterioare, a HG nr.64 din 26.01.2011 pentru aprobarea metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă precum şi a Planurilor de măsuri şi activităţi trimestriale, semestrial şi anual în care s-au regăsit principalele sarcini a fi executate cu responsabilităţi şi termene de executare fiind aprobate de secretarul judeţului, secretarii primăriilor şi directorul direcţiei judeţene de evidenţă a persoanelor Giurgiu, scopul final fiind acela de soluţionare cu operativitate a cererilor cetăţenilor privind eliberarea certificatelor de stare civilă, a transcrierilor certificatelor de stare civilă procurate din străinătate, a rectificării actelor de stare civilă, a soluţionării cererilor de schimbare a numelui pe cale administrativă și a cererilor privind divorțul pe cale administrativă.

În această perioadă au fost efectuate 54 controale privind gestiunea certificatelor de stare civilă precum şi a modului de înscriere a menţiunilor, a transmiterii acestora în termenul legal , a respectării metodologiei de închidere şi deschidere a registrelor de stare civilă, înregistrării şi eliberării certificatelor de naştere, deces şi căsătorie la oficiile de stare civilă, conform graficului, constatându-se o serie de nereguli consemnate în procesele verbale de control cu termene şi măsuri de soluţionare.

Totodată au fost identificate o serie de aspecte negative privind securitatea certificatelor de stare civilă, în acest sens fiind înaintate adrese către toate primăriile de pe raza teritorială de competenţă în vederea remedierii acestor situaţii.

În urma acţiunilor şi controalelor efectuate la oficiile de stare civilă în majoritatea cazurilor, birourile sunt prevăzute cu grilaje metalice la ferestre şi uşi, iar documentele sunt păstrate în fişete metalice, încuiate la care au acces doar delegaţii de stare civilă.

Există şi primării unde compartimentele de stare civilă nu au grilaje metalice, dar există pază permanentă.

La plecarea şi venirea din concediu au fost întocmite procese verbale de predare primire a gestiunii de stare civilă cu funcţionarul care a fost desemnat de primarul comunei să desfăşoare activităţi pe această linie.

Datorită lipsei de spaţiu există primării unde delegaţii de stare civilă îşi desfăşoară activitatea la un loc cu alt funcţionar al primăriei, existând riscul să dispară certificate sau alte documente de stare civilă sau să se întocmească greşit unele acte datorită distragerii atenţiei de către cei din jur, primarii fiind atenționați în vederea remedierii acestor aspecte.

Cu ocazia controalelor efectuate la serviciile publice comunitare locale de evidența persoanelor în anul 2013 a fost acordat sprijinul necesar și au fost analizate aspectele cu privire la modalitatea de întocmire și transmitere a comunicărilor de naștere, operarea mențiunilor, rectificarea actelor de stare civilă, soluționarea cererilor de transcriere și divorț, precum și a răspunsurilor adresate instanțelor judecătorești. De asemenea activitatea de stare civilă s-a concretizat în principal în efectuarea unui număr de 16470 menţiuni operate în exemplarul I, 7814 mențiuni operate la exemplarul II, 6197 acte stare civilă înregistrate şi 11509 certificate de stare civilă eliberate.

Pe lângă activităţile de coordonare şi control metodologic, în perioada analizată au fost soluţionate în conformitate cu actele normative în vigoare 60 rectificări acte de stare civilă, 15 dosare schimbare de nume pe cale administrativă, 208 transcrieri acte de stare civilă procurate din străinătate, 22 înregistrări tardive şi 86 cereri de divorț pe cale administrativă.

Cu privire la procurarea certificatelor şi actelor pe linie de stare civilă au fost luate măsuri în acest sens astfel că au fost efectuate mai multe deplasări la DEPABD de unde au fost procurate în condiţiile legii acte şi documente necesare desfăşurării activităţii de stare civilă.

S-a analizat şi s-a pus la punct sistemul de distribuire şi plată a acestora către oficiile de stare civilă din judeţ.

În conformitate cu prevederile metodologiei nr.3462829 din 12.07.2012, în semestrul II 2012, DJEP Giurgiu a avut ca obiectiv principal efectuarea de controale la cele 37 unităţi sanitare şi de protecţie socială de pe raza judeţului, conform graficelor întocmite, instruirea factorilor de răspundere cu privire la respectarea prevederilor legale în materie, depistarea asistaţilor fără acte de stare civilă sau acte de identitate, şi punerea lor în legalitate, cât şi activităţi pe linia aplicării vizelor de reşedinţă.

S-au efectuat un număr de 362 controale, ocazie cu care au fost puse în legalitate un număr de 347 persoane cu C.I. şi viză de reşedinţă.

De asemenea au fost instruiţi responsabilii unităţilor cu privire la respectarea prevederilor legale şi modalitatea operativă de anunţare şi luarea măsurilor corespunzătoare, în cazul sosirii sau plecării asistaţilor.

La începutul anului se aflau în evidenţă un număr de 6 minori sub 14 ani neînregistraţi la starea civilă, iar în cursul anului au fost luați în evidenţă 2 minori.

Împreună cu factorii de decizie de la centrele de asistenţă socială au fost luate măsuri corespunzătoare de verificare şi au fost introduse acţiuni în instanţă pentru înregistrarea tardivă, la sfârşitul anului 2013 .

Cu privire la persoanele minore asistate în aceste unităţi, fără acte de identitate, la începutul anului 2013 nu aveam în evidenţă nici un minor peste 14 ani fără CI, iar în cursul anului au fost luaţi în evidenţă 8 minori. În urma verificărilor şi activităţilor desfăşurate a fost clarificată situaţia minorilor prin eliberarea cărţii de identitate, la sfârşitul anului 2013 rămânând de pus în legalitate un minor peste 14 ani fără CI pentru care au fost stabilite măsuri și termene de rezolvare precise.

Cu privire la persoanele majore asistate fără CI, la începutul anului 2012 nu aveam în evidenţă nici o persoană, nemaifiind luate în evidenţă alte persoane în cursul anului.

Având în vedere unele disfuncţionalităţi constatate pe linia punerii în legalitate a persoanelor asistate precum şi pentru o mai bună colaborare cu factorii de decizie din unităţile sanitare, la nivelul judeţului Giurgiu au fost luate o serie de măsuri având drept scop eliminarea neajunsurilor. Astfel, a fost instruit tot personalul serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor de pe raza judeţului Giurgiu cu privire la sarcinile ce le revin în conformitate cu prevederile actelor normative ce reglementează activitatea în materie, pe bază de proces-verbal de luare la cunoştinţă.

Împreună cu factorii de răspundere din cadrul D.G.A.S.P.C Giurgiu s-a reevaluat situaţia unităţilor de pe raza de competenţă inclusiv a căminelor de bătrâni, s-a întocmit o evidenţă completă a persoanelor asistate precum şi tabele cuprinzând situaţia nominală a persoanelor ce trebuiesc puse în legalitate, tabele care conţin date suplimentare cu privire la identificarea copiilor şi a părinţilor acestora.

În conformitate cu Planul de măsuri D.E.P.A.B.D. nr. N3408048 din data de 05.06.2012, D.J.E.P. Giurgiu-biroul stare civilă a transmis instituțiilor cu atribuțiuni în acest domeniu (Instituția Prefectului-Județul Giurgiu, Consiliul Județean Giurgiu, I.P.J.Giurgiu) adrese pentru desemnarea persoanelor din cadrul acestora care să desfășoare activități specifice de punere în legalitate a persoanelor aparținând acestei etnii.

La nivelul serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor Giurgiu au fost prelucrate principalele acte normative privind strategia guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor pe perioada 2012-2020, fiind desemnați lucrătorii implicați să desfășoare activități pe această linie. În colaborare cu experții locali pentru romi de la primării, prin intermediul reprezentanților birourilor județene pentru romi din cadrul Instituției Prefectului-Județul Giurgiu, pentru stabilirea posibilităților de identificare a persoanelor ce fac obiectul strategiei, a fost constituită o evidență centralizată, la nivel de localitate și județ.

În anul 2013, ca urmare a analizei efectuate s-a concluzionat că nu au fost săvârşite abateri grave de la dispoziţiile de linie sau nerespectarea legilor dar au existat şi cazuri în care dispoziţiile legale au fost executate parţial sau cu întârziere, aceste aspecte constituind obiectul unei analize cu șefii serviciilor publice comunitare de evidența persoanelor, fiind luate măsuri de remediere cu termene şi sarcini precise.

Pe linia popularizării activităţilor desfăşurate în materie de stare civilă au fost prezentate în mass media locală aspecte privind procedura schimbării numelui persoanelor fizice pe cale administrativă, transcrierea certificatelor de stare civilă procurate din străinătate în registrele de stare civilă româneşti, rectificarea actelor de stare civilă , încheierea căsătoriei persoanelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani și a divorțului pe cale administrativă conform noilor prevederi legale în materie.

Prin rețeaua FTP au fost transmise prin intermediul serviciilor publice comunitare locale de evidența persoanelor la oficiile de stare civilă de pe raza județului toate radiogramele și instrucțiunile în materie de stare civilă în vederea punerii în aplicare, la sfârșitul anului fiind transmise și listele cu CNP la toate primăriile din județ.

MUZEUL JUDEŢEAN „TEOHARI ANTONESCU” GIURGIU
1. Principalele obiective programate de muzeu în 2013 au fost îndeplinite integral. Astfel:

a) În parteneriat cu C.J.C.P.C.T. şi Episcopia Giurgiului, s-a derulat în muzeu o nouă manifestare complexă din ciclul „(M)ucenicii Domnului” (9 martie).

b) Expoziţia „Dinu Adameşteanu şi generaţia sa”, al cărei vernisaj a avut loc la 25 martie, a omagiat la centenarul naşterii pe marele arheolog italian de origine română, fiu de onoare al judeţului nostru.

c) Ediţia a VIII-a a „Nopţii muzeelor” (18 mai) a reprezentat un succes de public (peste 600 de vizitatori, aproape dublu faţă de anul precedent), prilejuind vernisarea a 4 expoziţii, un spectacol cultural-artistic realizat în colaborare cu C.J.C.P.C.T. şi Centrul cultural „Ion Vinea”, paradă de costume cu modele preistorice, vizionări de proiecţii documentare, prezentări de noutăţi editoriale etc.

d) Ediţia a VI - a a „Târgului de Moşi” a avut loc, în pofida dificultăţilor financiare şi organizatorice, în zilele de 30 mai – 3 iunie. Muzeul (prin secţia sa de etnografie) s-a achitat onorabil de responsabilităţile ce-i reveneau. Consiliul judeţean a suportat cazarea a aproximativ 30 de meşteri populari, iar primăria a asigurat locaţia evenimentului.

e) Ediţia a VI-a a „Zilelor Muzeului giurgiuvean” s-a desfăşurat în perioada 1 - 8 noiembrie, incluzând 3 expoziţii şi 4 manifestări ştiinţifice, între care simpozioanele de arheologie (ediţia a IV-a) şi numismatică (ediţia a II-a), precum şi sesiunea „Vlaşca – istorie şi cultură” (ediţia a V - a). Lansarea de carte dorită atunci a fost reprogramată la 16 ianuarie 2014.

2. Activitatea expoziţională şi cultural-educativă s-a desfăşurat în parametri obişnuiţi. Expoziţia de bază a avut peste 3.000 de vizitatori (o treime plătitori), marea majoritate în grupuri organizate. La sediu şi în alte locaţii din municipiu au fost organizate 23 de expoziţii temporare, dintre care 17 iniţiate de secţiile muzeului (majoritatea de istorie memorială şi istorie). Au fost găzduite de muzeu şi 4 expoziţii ale unor pictori contemporani, precum şi altele, realizate de Ambasada Mexicului, Institutul de Cercetare a Avangardei Româneşti şi Europene, Biroul judeţean al Arhivelor Naţionale şi Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi. Cele mai importante dintre expoziţiile temporare au marcat „Centenarul Păcii de la Bucureşti”, „1900 de ani de la inaugurarea Columnei Traiane” şi aniversările unor mari oameni de cultură români.

Instituţia a participat la expoziţia „Aurul şi argintul”, organizată la Bucureşti de Muzeul Naţional de Istorie a României (cu colaborarea altor 30 de muzee) şi la expoziţia de istorie a pescuitului organizată la Călăraşi de Muzeul Dunării de Jos, cu colaborări din România şi Bulgaria.

Ca şi în anii precedenţi, muzeul nostru a colaborat la organizarea unor evenimente cu toate instituţiile culturale din municipiu, cu O.N.G.-uri, , cu şcoli şi grădiniţe din municipiu şi judeţ. Dintre cele peste 50 de manifestări la care au participat muzeografii, menţionăm în chip special ediţia a III-a a concursului intergimnazial „Repere giurgiuvene”, desfăşurată cu ocazia „Zilelor oraşului”, în organizarea Primăriei şi a Consiliului local.

Activitatea de cercetare şi valorificare ştiinţifică

a) Cercetarea arheologică a cuprins o nouă campanie pe şantierul deschis la Iepureşti (cheltuieli de aprox. 6100 lei), cu rezultate mulţumitoare, conform raportului înaintat Comisiei Naţionale de Arheologie. De asemenea au avut loc periegheze şi cercetări de teren în vederea acordării avizelor pentru investiţii, dintre care s-a detaşat cazul Răleşti, ce a impus o cercetare preventivă, ale cărei rezultate au fost valorificate într-o monografie, apărută la Editura Istros din Brăila şi o expoziţie (vernisată la 16.01.2014).

b) Cercetarea monumentelor comemorative de război de pe teritoriul judeţului a continuat sporadic, iar cea etnografică s-a rezumat la două comune (o instalaţie depistată în comuna Vedea neputând fi achiziţionată din lipsa fondurilor necesare).

c) Cercetările din arhive şi biblioteci au fost limitate de costul deplasărilor, dar au condus la finalizarea albumului Giurgiu în grafica secolului al XIX-lea, lucrare pentru care s-a plătit avansul la Editura „Monitorul Oficial”, precum şi la conturarea altor trei volume de studii şi documente (privind Ateneul „Nicolae Bălănescu”, scrierile uitate ale lui Teohari Antonescu şi relaţiile lui Ion Luca Caragiale cu Giurgiu).

d) Muzeul a organizat ediţiile planificate ale simpozioanelor „Structuri antropice de pământ…” şi „Omagiu Mihai Ionescu la Centenar”, precum şi sesiunea internă de comunicări (într-un format însă restrâns din motive de pauperitate).

e) Unii muzeografi au fost invitaţi şi au susţinut comunicări la manifestări de anvergură naţională din Bucureşti, Iaşi, Bacău, Câmpulung, Alba Iulia, Constanţa etc.

Activitatea de îmbogăţire a patrimoniului şi de evidenţă

a) Muzeul a avut cea mai slabă campanie de achiziţii din ultimul deceniu: numai 18 piese (în valoare de 1231 lei).

b) Din diverse donaţii, unele făcute chiar de muzeografi, patrimoniul muzeal a crescut cu peste 1200 de piese inventariate. Multe alte sute de publicaţii au rămas neinventariate, în lipsa unui bibliotecar specializat.

c) În cursul anului au fost expertizate, în vederea clasării în tezaurul şi fondul patrimoniului cultural naţional, 16 arme albe din colecţia muzeului. Au demarat şi cercetări pentru a obţine clasarea altor obiecte.

Activitatea de conservare şi restaurare a pieselor muzeale

a) Piesele arheologice descoperite la Răleşti şi Iepureşti au fost parţial conservate în laboratorul propriu, celelalte fiind restaurate cu colaborarea unor specialişti din alte centre.

b) În laboratoarele şi atelierele muzeului au avut loc acţiuni de conservare-restaurare a pieselor de ceramică, metal, hârtie, textile etc., într-o proporţie mai mică decât în alţi ani, date fiind dificultăţile de aprovizionare cu materialele necesare.

Activitatea de popularizare

a) Muzeul a continuat să fie cea mai vizibilă instituţie de cultură în mass-media locală, atât în presa scrisă, cât şi în cea „electronică”, precum şi în audiovizual. Mai mulţi muzeografi s-au evidenţiat prin articole în reviste de specialitate şi de cultură centrale sau prin participarea la emisiuni şi reportaje radio-TV.

b) Majoritatea manifestărilor cultural-educative ale muzeului au fost popularizate prin afişe, pliante, programe, invitaţii etc., cu un tiraj minimal (care să permită încadrarea lor în fondurile aprobate).

Activitatea de perfecţionare a cadrelor şi situaţia personalului

a) În lipsa prevederii unor fonduri la capitolul bugetar respectiv, instituţia nu a trimis nici un salariat la cursuri de perfecţionare în anul 2013. Pe cont propriu, o salariată a absolvit un masterat de arheologie la Universitatea Bucureşti, specialitate deficitară la secţia de profil. O altă salariată, tot pe cont propriu, a urmat un curs de specializare la Universitatea Central-Europeană de la Budapesta.

b) În 2013 nu au existat nici promovări, dar nici sancţiuni.

Resursele financiare şi execuţia bugetului

Structura bugetului a fost dezechilibrată, deoarece cheltuielile de personal au reprezentat 705.000 lei, iar cele cu bunuri şi servicii numai 189.000 lei.

Veniturile proprii prognozate (40.000 lei) au fost depăşite, datorită comenzilor de studii arheologice (care au totalizat peste 46.000 lei).

Observaţii şi concluzii

a) Muzeul judeţean „Teohari Antonescu” rămâne cea mai importantă instituţie culturală a judeţului Giurgiu, prin patrimoniul său inestimabil (peste 100.000 de piese), prin numărul salariaţilor cu studii superioare (dintre care unii cu activitate recunoscută pe plan naţional), prin mărimea spaţiilor administrate (ajunse totuşi insuficiente), prin valoarea şi ţinuta manifestărilor ştiinţifice şi cultural-educative, a publicaţiilor şi expoziţiilor.
TEATRUL „TUDOR VIANU”
La mersul ascendent al teatrului au contat pasiunea întregului colectiv, renăscut dintr-o lungă letargie a nimicului, şi diversitatea metodelor de atragere a publicului spre sala de spectacole, mai ales în aceste vremuri grele, ca şi colaborarea cu factorii de susţinere a culturii în judeţ şi oraş (Centrul cultural local „Ion Vinea”, Biblioteca Judeţeană “I.A.Bassarabescu”, Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu”, Centrul de conservarea şi promovarea culturii tradiţionale etc.), dar şi din ţară (parteneriate cu teatrele din Galaţi, Clubul dramaturgilor al Uniunii Scriitorilor) şi străinătate (Viena, Ruse, Silistra, Vidin). Totodată, redescoperirea pasiunii pentru teatru a spectatorilor de toate vârstele prin invitarea în spectacolele produse de teatru, participarea la festivaluri internaţionale de la seria de spectacole prezentată în Ruse, Galaţi, Bucureşti, Brăneşti, Buzău, Piteşti, la cele din localităţi din judeţul nostru şi cele limitrofe au avut un ecou benefic, atât în presa centrală cât şi cea locală.

În aceeaşi strategie s-a situat şi legătura permanentă cu presa locală (conferinţe de presă la sediul teatrului în zilele de luni şi cu ocazia marilor evenimente) şi cea naţională.

În ceea ce priveşte profilul beneficiarului - Măria Sa Spectatorul, ţelul întregii activităţi, este unul variat, ca vârstă şi pregătire profesională, cu apetit spre comedie, cu un neaşteptat rafinament artistic, îmbucurător fiind afluxul de elevi, „nişa public juvenil” începând de la preşcolari, pe care sunt captaţi pentru fenomenul teatral şi prin spectacole de păpuşi. O frumoasă, chiar neaşteptată (având în vedere criza financiară galopantă!) surpriză a reprezentat-o şi sporirea numărului de spectatori, aceştia depăşind cifra de 5.500 la spectacole cu bilet de intrare, plus peste 3.500 la acţiuni gratuite (cele mai multe desfăşurate pe perioada Festivalului Teatrelor Dunărene, octombrie 2013) .

Activitatea din anul 2013 a Teatrului „Tudor Vianu” s-a canalizat în continuare pe Proiectul „Giurgiu-Cetatea Dramaturgiei Româneşti”, care a susţinut ecoul din presă, din lumea teatrului şi a scriitorilor, odată cu asumarea acestui Proiect (numai piese româneşti în repertoriu!) UNIC în ţară. Pe aceeaşi linie a ecoului Teatrului Tudor Vianu Giurgiu în ţară şi străinătate s-a înscris şi Concursului „Dramaturgie în doi” (aflat la a IV - a ediţie).

Proiectul unic în lumea teatrală din România (numai piese autohtone, pentru toate vârstele) a ţinut cont şi de calitate, el fiind susţinut, în cele trei săli (Mare, Studio, Cafeneaua Artiştilor), la cote artistice ridicate, datorită participării în spectacole a unor actori de prestigiu din Bucureşti, cu mare priză la public. Element prin care s-a căutat şi atragerea unui număr sporit de spectatori, de toate vârstele şi profesiile, pe care să-l formăm, pe termen scurt şi termen lung, printr-o discretă psihosociologie culturală.

Marele handicap în acest important capitol al îmbunătăţirii permanente a activităţii profesionale a oamenilor din teatrul îl reprezintă, în special, deficitul de personal, ceea ce obligă la sarcini duble, chiar triple, şi desfiinţează, practic, timpul unor eventuale cursuri de perfecţionare.

Întreaga activitate ar putea fi sintetizată în următoarele capitole:

Premiere

„Soţia prietenului din puşcărie” de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Cătălin Vasiliu.

„De când te aştept” de Orlin Yordanov Dykov, în regia lui Vlad Stănescu.

,,Slugă la patron”, traducere şi adaptare modernă de Marian Stan şi Ionela Dănilă, după piesa „Slugă la doi stăpâni” de Carlo Goldoni, în regia lui Mihai Lungeanu.

„Nu mor pescăruşii când vor porcii mistreţi” de Mircea M. Ionescu, în regia lui Vlad Stănescu.

„Loser”, autor şi regizor Mircea Radu Iacoban.

„Amintiri din copilărie” după Ion Creangă, în regia lui Nikolov Perveli Zahariev.

„Vorbăreţul căluţ verde” de Ştefan Mitroi, regia Catinca Drăgănescu.