Rapor t labilantuldemedi u


CALITATEA SOLULUI ŞI A APELOR SUBTERANE



Yüklə 411,06 Kb.
səhifə4/5
tarix30.10.2017
ölçüsü411,06 Kb.
#21926
1   2   3   4   5

5. CALITATEA SOLULUI ŞI A APELOR SUBTERANE

5.1. Efectele potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat

5.1.1. Surse potenţiale de poluare a solului

Solul este definit ca pătura superficială a scoarţei terestre în care au loc procese biologice complexe şi este unul din factorii naturali ai mediului care acţionează direct sau indirect, asupra omului, animalelor şi vegetaţiei.

În aprecierea impactului produs de diferite activităţi asupra solului, releventă este acţiunea indirectă a solului, care este multiplă şi influenţează omul prin determinarea calităţii şi cantităţii vegetaţiei şi a apei.

Calitatea vegetaţiei este importantă sub raportul compoziţiei fizico – chimice, deoarece contribuie la menţinerea stării de sănătate prin excesul sau carenţa unor minerale, putând fi proprie sau improprie pentru consum.

Calitatea apei este condiţionată de asemenea de compoziţia fizico – chimică a straturilor scoarţei terestre pe care le traversează.

De asemenea solul, prin procesele fizico – chimice şi biologice care au loc în el, asigură descompunerea materiei organice, indiferent de origine (umană, animală sau vegetală) şi integrarea compuşilor rezultaţi din acestea în structura sa.

Poluarea solului este consecinţa modificării compoziţiei naturale a acestuia în urma depunerii şi integrării în el a diferitelorsubstanţe chimice şi a deşeurilor provenite din activităţile umane.

Prin natura lui, solul este locul de întâlnire al poluanţilor: pulberile din aer şi gazele toxice dizolvate în atmosferă se întorc pe sol; apele de infiltraţie impregnează solul cu poluanţi, antrenându-i spre adâncime sau emisar; aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la întâmplare pe sol.

Prin intermediul agenţilor poluanţi din atmosferă se observă anumite particularităţi. Ca regulă generală, solurile cele mai contaminate se află în preajma surselor de poluare. Pe măsură, însă, ce înălţimea surselor de evacuare a gazelor poluante creşte, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scădea ca nivel de contaminare, dar suprafaţa contaminată se va extinde.

Nivelul contaminării solului depinde şi de regimul ploilor. Acestea “spală” în general atmosfera de agenţii poluanţi şi îi depun pe sol, dar în acelaşi timp spală şi solul, ajungând la vehicularea agenţilor poluanţi spre emisar. Trebuie totuşi amintit că ploile favorizează şi contaminarea în adâncimea solului şi a apelor freatice.

Într-o oarecare măsură poluarea solului depinde şi de vegetaţia care îl acoperă precum şi de natura însăşi a solului. Lucrul acesta este important pentru urmărirea persistenţei îngrăşămintelor chimice pe terenurile acoperite cu vegetaţie. Interesul de protejare a mediului cere ca îngrăşămintele chimice să rămână cât mai bine fixate în sol. În realitate, o parte din ele este luată de vânt, alta este spălată de ploi, iar restul se descompune în timp, datorită oxidării în aer sau acţiunii enzimelor secretate de bacterii din sol.
5.1.2. Aprecierea poluării solului

Adaosul de substanţe poluante conduce la modificări fizico – chimice ale solului într-un areal restrâns şi de intensitate redusă, astfel că poluarea este echivalentă din punct de vedere igienic cu insalubritatea, care se poate aprecia prin indicatori direcţi şi indirecţi astfel:



  • indicatorii direcţi sunt reprezentaţi prin substanţele chimice poluante ajunse în sol şi care au o acţiune nocivă asupra sănătăţii omului prin ele însele;

  • indicatorii indirecţi se stabilesc prin metode organoleptice, chimice şi liologice.

În solurile cu permeabilitate mare, bine aerate şi cu umiditate redusă,

autoepurarea este mai rapidă şi se bazează pe procese biologice aerobe oxidante, din care rezultă o mineralizare integrală a substanţelor cu producere de CO2, N2 şi H2O.

În cazul solurilor compacte, cu umiditate ridicată şi dificit de aerare se desfăşoară procese biochimice anaerobe, de reducere. Produşii finali în acest caz vor fi NH3, CH4, H2S, acizi graşi inferiori, mercaptani, care nu pot fi folosiţi direct de plante, fapt ce conduce la acumularea lor în sol, difuzarea în apă sau degajarea în atmosferă.
5.1.3. Prevenirea poluării solului

Stabilitatea terenurilor afectate de exploatare nu va avea de suferit, treptele de exploatare orizontale, ca si taluzele fronturilor, cu inclinari cuprinse intre 65 si 750, asigurand atat protectia zacamantului, cat si a terenurilor invecinate.

Masivitatea rocii utile, coroborata cu inaltimile reduse ale treptelor de cariera asigura totodata, stabilitatea taluzelor fronturilor de cariera.

In ce priveste halda de steril, aceasta are stabilitate, fiind o halda noua, realizata conform tehnologiei specifice, prin depozitare treptata a materialului si tasarea acestuia cu buldozerul.

Terenul plat pe care este amplasata confera acesteia o stabilitate sporita.

Haldarea nu va mai afecta suprafete suplimentare de teren in urmatoarele 12 luni, depozitarea deseurilor miniere conducand la inaltarea haldei, prin restrangerea suprafetei sale, cu constituirea bermelor de stabilitate pe versantii acesteia.

Afectarea ternurilor cu lucrarile de excavare miniera in cariera este inerenta activitatii analizate si reprezinta insasi rezultanta sa, prin care firma operatoiare isi asigura materia prima necesara obtinerii produselor miniere vandabile.

Astfel, lucrarile miniere din anii anteriori au afectat o suprafata de 27.396 mp, conducand la mpeneplizarea treptata a formei de relif pozitive, spre cota + 115 m, cu cca. 820.000 mc.

In perioada analizata nu au fost executate lucrari de desolificare a terenurilor.

Bazinul de motorina este realizat din otel cu pereti dubli, fiind amplasat pe o platforma betonata pentru a preantampina scurgerile de produs petrolier pe sol.

De asemenea, utilajele folosite au verificarea tehnica efectuata la zi, astfel incat acestea nu au avut pierderi de produs petrolier.
6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

În ultimii ani, în numeroase ţări s-a legalizat obligativitatea realizării studiilor privind evaluările de impact asupra mediului înconjurător, ca urmare a funcţionării unor obiective economice în vederea reducerii la minimum a efectelor nefavorabile pe care acestea le pot determina. Este tot mai larg folosit principiul “o activitate umană este economic sau social favorabilă, dacă se dovedeşte acceptabilă din punct de vedere ecologic”.

Prezenta lucrare intitulată “Bilanţ de mediu nivel 1 pentru activitatea S.C. COMPREST UTIL SRL – Punct de lucru Cariera Baia Vacarie, Comuna Baia, Judetul Tulcea, are ca obiect estimarea impactului asupra mediului datorat funcţionării acestei activităţi.

Lucrarea de faţă se efectuează în baza OUG NR.195/2005 privind protecţia mediului, aprobata şi modificată prin Legea 265/2006, Ordinului MAPPM nr. 184/21 septembrie 1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţului de mediu, a Ordinului MAPPM nr. 756/03 noiembrie 1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului şi a Ordinului MAPM nr. 592/21.10.2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi a metodelor de evaluare a SO2, NO2 şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie, plumbului, benzenului, CO şi O3 în aerul înconjurător. De asemenea s-au avut în vedere şi prevederile Băncii Europene de Reconstrucţie şi dezvoltare, privind întocmirea bilanţului de mediu.

Poluarea primară a solurilor nu înseamnă numai afectarea locală a solurilor respective. Ea înseamnă, deopotrivă, în funcţie de substanţa poluantă, poluarea secundară a atmosferei (prin transmiterea în atmosferă a substanţelor volatile sau a celor antrenabile de vânturi), poluarea apelor superficiale şi subterane (prin dizolvarea şi antrenarea substanţelor respective), iar din apele subterane – freatice influenţarea dezvoltării plantelor (fie frânarea dezvoltării acestora, fie concentrarea în ţesuturile lor a unor substanţe nocive care pătrund apoi în ciclul alimentar al omului).

Tot aici trebuie amintită degradarea directă a solurilor de către ploi la anumite intervenţii ale omului în vegetaţia terestră, care provoacă antrenarea stratului fertil.

Poluarea primară a apelor (introducerea poluanţilor direct în ape) sau poluarea lor secundară (fie direct din atmosferă, fie din sol, prin intermediul precipitaţiilor) poate avea efecte multiple fie asupra solului şi plantelor (prin straturile freatice alimentate de apa respectivă sau prin intermediul irigaţiilor), fie direct asupra omului prin apa folosită pentru băut.

Poluarea atmosferică cu aerosoli, gaze de ardere şi substanţe chimice nu este nocivă numai pentru respiraţie. Substanţele respective revin pe pământ, depunându-se pe soluri sau pe frunzele plantelor fie direct (în perioadele de calm), fie prin intermediul precipitaţiilor, care le antrenează (dată fiind marea mobilitate a atmosferei, prin intermediul vânturilor, procesele de revenire pe sol se pot realiza la mari distanţe de locul unde ele au fost degajate în mediu.

Prezenţa aerosolilor în atmosferă favorizează capacitatea acesteia, diminuează transferul energetic al razelor solare către plante şi ca urmare reduce efectele fenomenului de fotosinteză, respectiv a eliberării oxigenului necesar vieţii.

Următoarele elemente sunt de reţinut din cele prezentate şi anume :



  1. poluarea unui factor al mediului fizic are într-un fel sau altul efecte asupra celorlalţi factori ai mediului;

  2. atmosfera, înveliş mobil al pământului, permite transportul poluanţilor la distanţă, acţionând şi în sensul dispersării lor;

  3. spre deosebire de atmosferă, apa are rol de concentrator al poluanţilor;

  4. prin intermediul apei poluanţii invadează ciclul alimentar al omului, fie prin consumul direct, fie prin intermediul alimentelor de natură animală sau vegetală, care concentrează asemenea substanţe în cursul dezvoltării.

Cele relatate pun în evidenţă rolul deosebit al apei în interrelaţie cu

ceilalţi factori ai mediului şi că, în tratarea aspectelor poluării apelor şi a consecinţelor lor, de aceste interrelaţii trebuie ţinut seama.

Plantele absorb substanţele poluante ajunse în soluţie prin intermediul apei (ploi), care pot compromite total sau parţial culturile. Substanţele poluante sunt dizolvate de ape de pe soluri sau sunt aduse odată cu apele care udă culturile respective. Pe de altă parte, odată cu apa poluata, ele se acumulează în plante afectand habitatele din zona.

Animalele şi păsările ingerează poluanţii, fie prin apa de băut, fie odată cu hrana, pe care o primesc de la verigile corespunzătoare a lanţului trofic sau, la animalele domestice, prin hrana dirijată de om.



6.1 Concluzii

Analiza tehnică a activităţii desfăşurate în cadrul carierei, a pus în evidenţă următoarele:




      1. Factorul de mediu aer

Principalele emisii de poluanti provin de la:

  • detonarea incarcaturilor explozive;

  • functionarea mijloacelor auto si a utilajelor cu combustibil lichid;

  • activitatea de concasare, manipulare si sortare a agregatelor de cariera.

Punctele sau zonele de emisie ale poluantilor sunt repartizate pe intreaga suprafata a carierei.


Emisiile de poluanţi provenite de la exploziile de derocare

Exploziile de derocare constituie surse poluante punctuale si instantanee. La o astfel de explozie, cantitatile cele mai mari de poluanti sunt:



  • CO = cca. 0,225 kg;

  • H2S = cca. 0,200 kg;

Se estimeaza ca in timpul unei explozii este afectat un volum de aer de cca. 250.000 mc, rezultand astfel o concentratie medie de:

  • CO = 225.000 mg : 250.000 Nmc = 0,9 mg/Nmc

  • H2S = 200.000 mg : 250.000 Nmc = 0,8 mg/Nmc

Limitele maxime admise pentru cei doi poluanti, la limita perimetrului, conform STAS 12574, sunt:

  • CO = 6 mg/Nmc;

  • H2S = 0,015 mg/Nmc.

Avand in vedere ca exploziile sunt procese de scurta durata, cu emisii de maxim 1 – 2 secunde, valorile concentratiilor se reduc rapid la distante relativ mici, astfel incat exista premisele ca la limita incintei valorile sa se incadreze in concentratiile maxime admisibile, prevazute in STAS 12574/1987.

De asemenea, utilajele de transport, care functioneaza in cariera se constituie in surse de pulberi, in cazul analizat, minimizarea impactului realizandu-se prin stropirea drumurilor tehnologice.



Arderea combustibilului in motoare diesel

Coreland productia obtinuta cu capacitatea mijloacelor de transport folosite cu distantele parcurse si categoriile de drum folosite se poate estima ca suma orelor de functionare ale mijloacelor de transport este de cca. 7 ore/zi, parcurgand o distanta medie de transport de 80 km/zi.

Tinand seama de emisiile de gaze arse in g/km (Norma AP 42) se pot calcula urmatoarele debite masice de poluanti evacuati in atmosfera de catre aceste surse de poluare:


  • CO = 0,672 kg/zi = 0,096 kg/ora;

  • HC (nearse) = 0,408 kg/zi = 0,068 kg/ora ;

  • NOx = 0, 720 kg/zi = 0,102 kg/ora;

  • Pulberi = 0,240 kg/zi = 0,034 kg/ora;

  • SOx = 0,624 kg/zi = 0,089 kg/ora;

  • Aldehide = 0,0384 kg/zi = 0,0055 kg/ora;

  • Acizi organici = 0,067 kg/zi = 0,0096 kg/ora

TOTAL = 2,770 kg/zi = 0,400 kg/ora.

Evaluarea surselor de emisie specifice activităţii societăţii a fost realizată pe baza factorilor de emisie din metodologia Corinair, conform datelor puse la dispoziţie de beneficiar.

Prezentăm în continuare cantităţile principalelor emisii evacuate în aer în anul 2013 provenite de la utilajele si mijloacele de transport ale punctului de lucru. Consumul lunar de motorina este de 5.000 l.


Emisii Poluanţi

An 2013 (kg/luna)

NOx

212,28

CH4

0,7395

CO

68,73

NH3

0,03045

N2O

5,655

NMVOC

30,798

SO2

10,44

PM

24,92

Conţinut de sulf

0,12%

În concluzie, emisiile atmosferice datorate activităţii obiectivului, nu reprezintă un factor de risc în zonă, conform evaluării calculate.



Emisiile de poluanţi provenite din procesul tehnologic

Evaluarea emisiilor specifice activităţii obiectivului ce provin de la instalatiile tehnologice a fost realizată pe baza factorilor de emisie din metodologia CORINAIR.

Luand in considerare ca resursa utila programata pentru exploatare, in conformitate cu permisul de exploatare este de 196.000 t, emisia de TSP calculata in conformitate cu metodologia Corinair, va fi de 13,72 kg, emisia de PM10 va fi de 7,84 kg iar emisia de PM2,5 va fi de 0,784 kg.

SC COMPREST UTIL SRL a efectuat măsurători pentru determinarea pulberilor totale in suspensie, prin laboratorul de analize fizico-chimice din cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului Constanta. Masuratorile au fost efectuate in zona de lucru a carierei obtinandu-se urmatoarele rezultate:




Nr. crt.

Data prelevarii / ora prelevarii

Rezultat obtinut

g/m2/luna



CMA (g/m2/luna)

STAS 12574/87



1

05.07.2012 / 11:00 – 11:30

0,388

0,5

2

05.07.2012 / 11:35 – 12:05

0,305

0,5

3

05.07.2012 / 12:10 – 12:40

0,382

0,5

In baza analizelor realizate de catre APM Constanta se constata ca valorile obtinute pentru indcatorul pulberi sedimentabile sunt sub limita admisa.



6.1.2. Factorul de mediu apă

In cadrul obiectivului apa este utilizata in procesul tehnologic de concasare pentru umectarea materialului mineral din punctele generatoare de prah si pentru umectarea materialului derocat in fronturile carierei si a drumurilor tehnologice, drept urmare nu rezulta ape uzate tehnologice.

Apa uzata provenita de la forarea gaurilor de puscare este incarcata numai cu particule de roca. Suspensiile continute de aceasta apa nu reprezinta un poluant major pentru factorii de mediu. Debitul de apa uzata rezultat de la perforator, conform parametrilor tehnici este de 0,06 mc/h.

Aceasta apa practic ramane in zona frontului carierei si contribuie la umectarea rocilor dupa puscare.

Din cadrul obiectivului nu rezulta ape uzate menajere.

6.1.3. Factorul de mediu solul

Adaosul de substanţe poluante conduce la modificări fizico – chimice ale solului într-un areal restrâns şi de intensitate redusă, astfel că poluarea este echivalentă din punct de vedere igienic cu insalubritatea, care se poate aprecia prin indicatori direcţi şi indirecţi astfel:



  • indicatorii direcţi sunt reprezentaţi prin substanţele chimice poluante ajunse în sol şi care au o acţiune nocivă asupra sănătăţii omului prin ele însele;

  • indicatorii indirecţi se stabilesc prin metode organoleptice, chimice şi liologice.

În solurile cu permeabilitate mare, bine aerate şi cu umiditate redusă,

autoepurarea este mai rapidă şi se bazează pe procese biologice aerobe oxidante, din care rezultă o mineralizare integrală a substanţelor cu producere de CO2, N2 şi H2O.

În cazul solurilor compacte, cu umiditate ridicată şi dificit de aerare se desfăşoară procese biochimice anaerobe, de reducere. Produşii finali în acest caz vor fi NH3, CH4, H2S, acizi graşi inferiori, mercaptani, care nu pot fi folosiţi direct de plante, fapt ce conduce la acumularea lor în sol, difuzarea în apă sau degajarea în atmosferă.

6.1.4. Biodiversitatea

Flora

Din analiza efectuata la fata locului, avand in vedere si studiile efectuate anterior pe amplasament putem afirma ca nu au aparut modificari in ceea ce priveste starea de conservare a habitatelor protejate identificate. Ele sunt in continuare intr-o stare total inadecvata de conservare. Acest aspect, insa, nu se datoreaza numai functionarii carierei Camena – Vacarie. Experienta anterioara si studiile efectuate in alte locatii cu conditii asemanatoare sustin afirmatia conform careia degradarea pajistilor stepice se datoreaza in primul rand pasunatului haotic si excesiv, fapt demonstrat de prezenta in zona, in proximitatea carierei, a turmelor de oi si capre. Prezenta plantelor invazive se datoreaza probabil si exploatarii de piatra, insa taxonii identificati sunt comuni in toata regiunea, pe marginile drumurilor, parloage si margini de culturi. Astfel, este putin probabil ca prezenta speciei Ailanthus altissima (cenuser, otetar prost), taxon cu potential invaziv deosebit de ridicat, sa se datoreze implementarii proiectului analizat. Specia este una foarte raspandita, comuna chiar. De asemeni , in imediata apropiere a zonei analizate se gaseste o plantatie de Eleagnus angustifolia (salcioara, mierea ursului), o alta specie cu plasticitate ecologica mare – deci cu potential de invazivitate ridicat, care, cu ajutorul animalelor, poate coloniza foarte usor zonele cu vegetatie stepica.

In ceea ce priveste vegetatia, un factor negativ generat 100% de exploatarea de riolite este praful provenit atat de la activitatile de transport desfasurate in incinta si in jurul exploatarii, cat mai ales de la instalatia de concasare. Astfel, pe o distanta de cativa zeci de metri de explaotare, vegetatia habitatelor protejate la nivelul ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean este acoperita de praf. Praful in exces poate provoca dezechilibre grave in procesele fiziologice ale plantelor, putand duce chiar la distrugerea plantelor afectate.

Recomandam deci adoptarea unor masuri care sa limiteze pe cat posibil emisiile de praf in atmosfera – sisteme de umectare montate pe concasor, stropirea in permanenta a drumurilor tehnologice cu un autostropitor, in special in perioadele secetoase.

In ceea ce priveste vegetatia adventiva, recomandam eliminarea acestor specii de pe marginile drumurilor de exploatare prin cosiri repetate inainte de fructificare. De asemeni recomandam limitarea accesului in padure din zona carierei pentru oameni sau animale domestice, in vederea limitatii posibilitatilor de dispersie a speciilor invazive. Prezenta turmelor de animale in proximitatea exploatarii trebuie strict interzisa, atat din punct de vedere al protectiei mediului, cat si din punct de vedere al securitatii muncii.

Lista speciilor de plante identificate pe amplasament



Nr. Crt.

Specia

Observatii

1

Acer campestre




2

Achillea coarctata




3

Achillea millefolium




4

Achillea setacea




5

Agropyron repens




6

Ailanthus altissima

Adv.

7

Alyssum desertorum




8

Amaranthus albus

Adv.

9

Amaranthus retroflexus

Adv.

10

Artemisia austriaca




11

Artemisia santonica




12

Artemisia vulgaris




13

Bassia sieversiana

Adv.

13

Botriochloa ischaemum




14

Brachypodium sylvaticum




15

Bromus squarossus




16

Bromus sterilis




17

Carduus acanthoides




18

Carpinus orientalis




20

Centaurea diffusa




21

Ceratocarpus arenarius




22

Chenopodium album




23

Chondrylla juncea




24

Chrysopogon gryllus




25

Cichorium intybus




26

Cirsium arvensae




27

Cirsium vulgare




28

Conyza canadensis

Adv.

29

Convolvulus arvensis




30

Convolvulus cantabrica




31

Cornus mas




32

Crataegus monogyna




33

Crepis foetida




3

Cynodon dactylon




35

Daucus carota ssp. carota




36

Dianthus nardiformis

Lista rosie – VU.

37

Digitaria sanguinalis

Adv.

38

Eleagnus angustifolia

Adv.

39

Eryngium campestre




0

Festuca pseudovina




1

Festuca valesiaca




2

Fragaria viridis




3

Gleditsia triacanthos

Adv.

43

Gypsophila paniculata




5

Inula ensifolia




6

Jurinea mollis




7

Koeleria macrantha




8

Lactuca seriola




9

Linaria genistifolia




50

Lithrospermum purpurocoeruleum




51

Medicago sativa




52

Minuartia adenotricha

Lista rosie – EN.

3

Onopordon acanthium




5

Plantago lanceolata




55

Polygonum aviculare




56

Potentilla argentea




57

Potentilla reptans




58

Prunus spinosa




59

Puccinelia distans ssp. limosa




60

Quercus dalechampii




61

Quercus pubescens




62

Reseda lutea




63

Rosa canina




6

Salvia nemorosa




65

Setaria viridis




66

Sisymbrium orientale




67

Sorghum halepense

Adv.

68

Stipa capillata




69

Teucrium chamaedris




70

Teucrium pollium ssp. capitatum




71

Thymus zygioides




72

Tragopogon dubius




73

Tribullus terestris




7

Verbascum banatica




75

Xanthium italicum

Adv.

76

Xanthium spinosum

Adv.

77

Xeranthemum annuum





Fauna – Impactul asupra faunei este semnificativ numai în zona de exploatare. Cu cât ne îndepărtăm de această zonă, influențele antropice se reduc la minim.

Concluzii – Flora și fauna din vecinătatea carierei nu sunt influentate în mod direct de proiect. Doar în zona de exploatare influenta antropică este majoră.
6.2. Recomandări

Dupa cum bine se cunoaste orice activitate umana aduce modificari asupra factorilor de mediu. Modificarile pot fi vizibile sau mai putin vizibile, pot avea o influenta negativa sau pozitiva.

Desi dupa ce s-a constientizat ca influenta negativa asupra factorilor de mediu o are activitatea umana, se fac eforturi si exista impuneri pentru ca modificarile negative sa fie cat mai reduse sau sa nu existe, astfel incat efectele asupra mediului sa aiba consecinte minime.

Pentru reducerea impactului asupra mediului facem următoarele recomandări:



6.2.1. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu apa

Pentru asigurarea unor condiţii normale de lucru, sub aspectul protecţiei mediului, precum şi pentru reducerea la minimum a posibilităţilor de poluare a acviferelor, protecţia apelor de suprafaţă şi subterane se va realiza prin:

1. împiedicarea infiltrării apelor uzate rezultate din umectarea rocii forate şi perforate; pentru aceasta:


  • suprafeţele pe care este depus materialul se vor nivela în pantă asigurându-se astfel scurgerea apelor;

  • la baza treptelor, în mod special la baza treptelor definitive, se vor executa şanţuri de colectare a apelor rezultate din precipitaţii sau/şi din posibile izvoare;

2. execuţia bermelor de lucru şi a vetrei carierei cu o pantă de cca. 10 ‰;

3. execuţia unui canal de drenaj la baza carierei, prevăzut cu un bazin de decantare pentru reţinerea eventualelor particule de rocă antrenate de apele meteorice care spală fronturile carierei;

4. inchirierea unor grupuri sanitare ecologice, vidanjate periodic;

5. plantarea unei perdele de arbori si arbusti de-a lungul Vaii Carierei pentru diminuarea impactului atat asupra apelor superficiale, dar mai ales asupra biodiversitatii, produs de praful rezultat ca urmare a activitatii miniere

6. întreţinerea utilajelor şi alimentarea cu motorină a acestora se va face numai de catre personal instruit astfel incat sa se previna pierderile de produs petrolier;

7. alimentarea cu combustibili a utilajelor, schimbul de ulei şi reparaţiile curente se vor efectua numai în zone special amenajate în acest scop; sub rezervorul utilajelor se va amplasa fie o folie din material plastic fie o tava metalica. Dacă, accidental, vor apărea scurgeri de produse petroliere, se va trece imediat la îndepărtarea acestora prin folosirea unor materiale absorbante (nisip, rumeguş, tip Spill – Sorb, etc.) şi îndepărtarea lor, acestea fiind depozitate temporar în locuri special amenajate, pentru a nu permite materialului contaminat să vină în contact cu apele pluviale;

8. reviziile şi reparaţiile utilajelor se vor face periodic conform graficelor şi specificaţiilor tehnice la service-uri autorizate;

9. respectarea strictă a sistemului de gestionare a deşeurilor.



6.2.2. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu aer

Pentru reducerea poluarii aerului se impun urmatoarele masuri:



  • asigurarea funcţionării motoarelor utilajelor şi autovehiculelor la parametrii normali (evitarea exceselor de viteză şi încărcătură);

  • adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport funcţie de calitatea suprafeţei de rulare;

  • utilajele, autoutilitarele etc. vor fi moderne/performante, în acord cu reglementările UE în domeniul protecţiei mediului;

  • respectarea tehnologiei specifice de derocare, pentru execuţia lucrărilor de derocare, societatea va incheia contracte cu firme specializate şi atestate pentru execuţia unor astfel de lucrări;

  • respectarea normelor de lucru pentru a nu mari concentraţia pulberilor în aer;

  • umectarea drumurilor tehnologice si a zonei de lucru pentru limitarea antrenării prafului;

  • se va evita planificarea exploziilor de derocare în condiţii atmosferice nefavorabile dispersiei pe verticală a poluanţilor.


6.2.3. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu sol-subsol

Pentru a asigura protecţia solului şi subsolului SC Comprest Util SRL va avea în vedere:

1. Să protejeze masivul (versanţii) din zona adiacentă perimetrului de exploatare, evitând activarea şi dezvoltarea fisurilor naturale preexistente şi eliminând apariţia de noi fisuri, prin:


  • limitarea vibraţiilor produse de funcţionarea utilajelor din carieră la un nivel nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor;

  • evitarea supraîncărcării artificiale a bermelor superioare;

  • eliminarea sau diminuarea la maxim a şocurilor seismice generate de exploziv prin alegerea metodei de împuşcare adecvate;

2. Să recupereze şi să conserve pătura superficială de sol vegetal, si de steril excavat, depozitate în halde, prin:



  • depozitare temporara într-un spaţiu creat, pe terenuri eliberate de sarcini tehnologice, nivelate în prealabil;

  • compactarea materialului depus şi nivelarea lui în mai multe etape;

  • crearea, pe suprafaţa depozitului temporar de pante de scurgere şi drenuri;

  • realizarea, pe suprafaţa depozitului temporar de sol vegetal, a unui covor vegetal, alcătuit din plante cu creştere rapidă, în vederea protejării solului de acţiunea erozivă a vântului şi a apei.

3. Să stabilizeze versanţii naturali.

Versanţii naturali, vor fi afectaţi în mică măsură de activităţile miniere, în zona în care se va înainta cu treptele de descopertă.

Pentru remedierea acestui aspect se va compacta şi nivela suprafaţa de deasupra primei trepte a carierei, avansând spre versant, în pantă, min.3m.

4. Sa stabilizeze taluzurile de carieră.

Printr-o excavare bine orientată, cu respectarea parametrilor tehnici (corespunzători naturii rocilor şi caracteristicilor utilajelor) în exploatarea treptelor, in primul rand, prin respectarea unghiului de taluz, se va asigura, pe toata perioada exploatarii stabilitatea treptei de steril si a celei de util.

Stabilitatea taluzurilor se va verifica vizual (de către şeful de carieră) şi prin măsurători topografice (acest lucru se va face trimestrial şi ori de câte ori este necesar).

La incetarea activitatii carierei se vor construi taluzurile definitive si bermele de siguranţă.


5. Să stabilizeze taluzurile depozitelor temporare.

Depozitul temporar de sol vegetal, depozitele temporare de loess si de deseuri rezultate din exploatare si din prelucrarea rocilor şi, la incetarea activitatii, depozitul definitiv se va construi pe suprafete cărora li se va da o uşoară înclinare spre limita exterioara a perimetrului. Aceste suprafete, degrevate de rezerve si de sarcinile tehnologice, se vor nivela in prealabil.

Se vor adopta măsuri de ordin constructiv şi de întreţinere, pe toată durata activităţilor de exploatare:


  • pentru asigurarea unei mai bune înfrăţiri cu terenul de bază, se va brăzda cu buldozerul partea superficială a acestuia;

  • materialul depozitat temporar va fi cât mai uniform repartizat pe suprafaţa de depozitare;

  • terenului de bază, i se va da o panta, careia i se va asigura scurgerea;

  • se vor respecta cu stricteţe parametrii constructivi stabiliti prin proiect după metodele de calcul ale mecanicii rocilor şi în baza parametrilor fizico-mecanici determinaţi (în situ) sau în laborator;

  • haldele temporare se vor nivela cu utilaje de depozit temporare adecvate;

  • prin lucrări specifice se vor intercepta, dirija şi îndepărta apele superficiale din depresiuni, gropi sau alte acumulări de ape ce pot apare, după precipitaţii abundente, în cadrul haldelor;

  • pentru o mai mare stabilitate se vor efectua lucrări de înierbare a depozitului temporar temporare de sol  vegetal.

6. Să execute lucrări de rambleere.

In incinta carierei se finalizeaza orizontalizarea prin umplerea gropilor cu loess, cu nivelarea si compactarea acestuia, pe urmatoarele suprafete:


  • pe suprafeţele degrevate de roca utilă, inainte de amenajarea in vederea redarii zonei afectate;

  • pe suprafata amenajata prin depunerea, nivelarea si compactarea deseurilor de cariera, inaintea depunerii stratului centimetric de sol vegetal.

Vor fi executate si lucrări curente pentru întreţinerea drumurilor de acces, care implică umplerea cu material steril a unor excavaţii (gropi) apărute în carosabil, în urma precipitaţiilor abundente.

7. Să execute lucrări pentru ecologizarea depozitului definitiv.

Ecologizarea suprafetelor amenajate in vederea redarii in circuit – vatra carierei si berma superioara a treptei de util - se va face prin lucrări specifice care vor remedia efectele activităţii miniere asupra mediului, readucându-l, pe cât posibil la parametrii iniţiali.

Aceste lucrări sunt:


  • lucrări repetate de compactare a loessului depozitat pe suprafeţele care urmeaza a fi redate in circuit;

  • fertilizarea suprafetelor amenajate in vederea redarii prin depunerea si nivelarea stratului centimetric de sol vegetal;

  • înierbarea.

8. Să amenajeze drumurile carierei, prin:



  • execuţia şanţurilor de scurgere;

  • fertilizarea si înierbarea taluzurilor drumurilor.

9. Să verifice zilnic starea de funcţionare a utilajelor şi să înlăture posibilitatea de apariţie a avariilor în timpul staţionării acestora în incinta carierei;

10. Să adopte măsuri de remediere a deficienţelor datorate nerespectării prevederilor şi normelor în vigoare;
11. Să folosească materialele biodegradabile în cazul poluării accidentale cu carburanţi sau lubrifianţi, pentru remedierea şi înlăturarea efectelor.

12. Gestionarea deseurilor;

Pe toată perioada de funcţionare pentru care societatea propune acest proiect de investiţii, gestionarea deşeurilor se va face conform legislatiei specifice in vigoare.

În faza de execuţie a lucrărilor de deschidere si pregătire pentru exploatare a unor noi fronturi se impun următoarele masuri:



  • reducerea impactului în această fază se va face prin limitarea pe cât posibil a timpului de execuţie şi managementul adecvat al aprovizionării cu materiale/utilaje;

  • se recomandă îndepărtarea solului impurificat în momentul în care se identifică deversări accidentale de produse petroliere sau uleiuri minerale de la utilaje;

  • deşeurile rezultate din activitatea exploatare vor fi colectate şi transportate în afara perimetrului, de către firme specializate, în locuri special amenajate;

  • solul vegetal se va depozita temporar pe un amplasament situat lângă carieră.

Solul vegetal va fi reutilizat la lucrările de reconstrucţie ecologică a zonelor afectate. Pentru depozitarea temporară a solului vegetal se va utiliza un amplasament situat lângă carieră.

Pentru depozitarea solului se vor respecta următoarele condiţii:



  • suprafaţa de teren ocupată să fie cât mai redusă şi neproductivă;

  • amplasamentul depozitului să fie cât mai aproape de locul de folosire pentru reducerea consumurilor de combustibili şi implicit a emisiilor;

  • precipitaţiile atmosferice să nu-l degradeze, impurifice, împrăştie sau altereze prin depunerea de substanţe nocive;

  • depunerea se va face astfel încât să se asigure stabilitatea materialului.

Depozitul de sol fertil trebuie conservat pentru o anumită perioadă de timp. Conservarea consta intr-o serie de amenajări, cum este circumscrierea cu şanţuri

de gardă pentru colectarea apelor pluviale şi dirijarea acestora în afara amplasamentelor depozitelor. Titularul de activitate va avea în vedere amenajări care să păstreze calitatea solului la standardele terenurilor „sensibile”.

Prin măsurile de refacere a mediului, efectele asupra solului vor fi substanţial diminuate. Lucrările de reconstrucţie ecologică constau în acoperirea cu sol vegetal în aşa fel încât suprafeţele afectate să se încadreze în ambientul natural al zonei.

Carenţa în substanţe nutritive, îndeosebi lipsa azotului duce la necesitatea

fertilizării suprafeţelor redate circuitului natural, prin:



  • depunerea pe toată suprafaţa a unui strat de sol fertil ;

  • folosirea îngrăşămintelor organice sau a fertilizanţilor minerali în doze rezultate din analiza condiţiilor de teren. Prin administrarea de îngrăşăminte organice şi minerale se urmăreşte refacerea solului degradat într-o perioadă limitată de timp.

Protecţia solului şi subsolului în perimetrul temporar de exploatare

Se prognozează diminuarea acestei degradări prin execuţia lucrărilor conform preliminariilor din documentaţiile tehnice elaborate în vederea obţinerii permiselor de exploatare.

Degradarea terenurilor prin depozitarea sterilelor miniere se ameliorează prin parcurgerea corectă a fazelor activităţii miniere şi a etapelor de reecologizare.

Un proces de reconstrucţie ecologică eficient este condiţionat, în primul rând, de monitorizarea atentă a următorelor lucrări:



  1. decopertarea stratului de sol vegetal care precede activităţile de exploatare, se face separat, înainte de excavarea loessului.

  2. conservarea solului fertil în depozit temporar temporară, prin:

  • depozitare într-un spaţiu creat, pe terenuri eliberate de sarcini tehnologice, nivelate în prealabil,

  • compactarea materialului depus şi nivelarea lui în mai multe etape,

  • crearea, pe suprafaţa depozitului temporar temporare, de pante de scurgere şi drenuri,

  • realizarea, pe suprafaţa depozitului temporar, a unui covor vegetal, alcătuit din plante cu creştere rapidă, în vederea protejării solului de acţiunea erozivă a vântului şi a apei,

  • îndepărtarea, de pe suprafaţa depozitului temporar, a oricărei surse de contaminare cu acizi sau substanţe toxice.

  1. decopertarea complexului de loess, considerat ca steril, fără valoare economică, înainte de derocarea şistului verde. Vatra se degrevează de rezerve şi de sarcini tehnologice, pe etape, în funcţie de volumul de rocă excavat. Loessul se transportă pe suprafeţele astfel eliberate, în vatra carierei şi pe berma superioară a treptei de util, se nivelează şi se compactează în mai multe etape. Pentru redarea în circuit, deasupra loesului se nivelează un strat centimetric de sol vegetal. Operaţiunile se execută în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectuându-se, în final, studiul pedologic al suprafeţelor şi avizarea OSPA.

  2. protejarea masivului (versanţilor) din zona adiacentă perimetrului de exploatare, evitând activarea şi dezvoltarea fisurilor naturale preexistente şi eliminând apariţia de noi fisuri, prin :

  • limitarea vibraţiilor produse de funcţionarea utilajelor din carieră la un nivel nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor ;

  • evitarea supraîncărcării artificiale a bermelor superioare ;

  • la alegerea metodei de împuşcare se vor elimina sau se vor diminua la maxim şocurile seismice generate de exploziv ;




  1. amenajarea drumurilor carierei, prin:

  • execuţia şanţurilor de scurgere;

  • înierbarea taluzurilor drumurilor.




  1. delimitarea suprafeţelor pentru depozitarea containerelor pentru deşeuri reciclabile;

7. alimentarea mijloacelor de transport cu carburanţi pe o platformă cu patul impermeabilizat cu un strat de argilă compactă;


8. verificarea zilnică a stării de funcţionare a utilajelor şi înlăturarea posibilităţilor de apariţie a avariilor în timpul staţionării acestora în incinta carierei;
9. luarea operativă a măsurilor de remediere a deficienţelor datorate nerespectării prevederilor şi normelor în vigoare; 
10. în cazul poluării accidentale cu carburanţi sau lubrifianţi se vor folosi materiale biodegradabile pentru remedierea şi înlăturarea efectelor.
Pe toată perioada funcţionării obiectivului sunt interzise următoarele activităţi:

  • depozitarea materiilor prime şi materialelor auxiliare pe suprafeţe neprotejate, destinate altor funcţiuni decât depozitare;

  • depozitarea deşeurilor menajere/tehnologice în zone destinate altor funcţiuni decât depozitare;

  • orice depozitare necontrolată în zone destinate altor funcţiuni;

  • deversarea combustibilului, uleiurilor etc. direct pe sol. Schimbul de ulei pentru mijloacele de transport se va efecua în afara amplasamentului, în spaţii speciale, destinate întreţinerilor şi reparaţiilor auto, iar dacă acest lucru nu este posibil se vor lua măsuri de protecţie a solului, prin recuperarea tuturor scurgerilor (folie de plastic, vase metalice etc).

Principalele metode ce asigură o diminuare a impactului sunt:



  • lucrările miniere de exploatare a riolitelor se vor realiza numai în perimetrul minier;

  • pentru evitarea producerii unor alunecări de teren/prăbuşiri se va respecta tehnologia de exploatare şi tehnologia de depozitare a sterilelor;

  • utilizarea sistemului Nonnel de puşcare cu trepte de microîntârziere pentru diminuarea şocului seismic;

  • se vor face măsurători topografice periodice pentru verificarea volumelor excavate şi transportate şi a modului de respectare a proiectelor în privinţa amplasării treptelor de lucru şi a unghiurilor de stabilitate a taluzelor;

  • în toate sectoarele în care activitatea de exploatare a fost realizată integral, se va trece la execuţia programului de închidere a sectorului respectiv şi de refacere a calităţii mediului;

  • măsuri specifice pentru închidere, la încetarea activităţii de exploatare.


6.2.4. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu flora, fauna, biodiversitate

Protejarea biodiversitatii in perimetrul de amplasare a carierei de exploatare a riolitelor se va realiza prin utilizarea unor tehnologii moderne care presupun achizitionarea de catre beneficiar a unor utilaje si echipamente ai caror parametrii de functionare se incadreaza in limitele de exigenta impuse prin normele romanesti si europene.

Tehnologia utilizata asigura umectarea materialului concasat si a drumului de acces, atmosfera nefiind poluata cu pulberi care ar putea sa se raspandeasca pana la zonele de hranire si de cuibarire ale speciilor de pasari, aceasta fiind de asemenea o masura de protectie pe care beneficiarul a avut-o in vedere la amplasarea carierei.

Utilizarea unor incarcaturi de exploziv care sa corespunda Ordinului 838/1999 emis de MMPS, reprezinta o masura de protectie pentru controlul vibratiilor si al zgomotului in zona. Lucrarile de impuscare vor fi evitate in perioada de depunere a pontei, de cuibarire si cand puii sunt mici.

Speciile de pasari au o plasticitate comportamentala ridicata ceea ce asigura prezenta lor ca verigi in lanturi trofice variate fie ca sunt consumatori primari, fie ca sunt zoofage.

Astfel, acestea pot valorifica mai multe biocenoze ca surse de hrana si pot sa-si modifice cu mare usurinta traseele de hranire. Falconiformele cu o prezenta redusa in zona carierelor zboara la altitudini mari, avand o acuitate vizuala speciala si rapiditate in miscare.

Pe amplasamentul analizat nu se suprapun trasee între zonele de cuibărit, zonele de hrănire, zonele de odihnă şi pândă.

Spatiul deschis, terenul stâncos, neacoperit de păduri nu permit cuibăritul şi nici nu constituie o sursă de hrană abundentă pentru multe specii de animale.




6.2.5. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor zgomotelor si vibratiilor

  • montarea corecta a tuturor instalatiilor;

  • folosirea de echipamente garantate de producator privitor la intensitatea zgomotelor produse;

  • se recomanda folosirea tuturor utilajelor in conditii normale de exploatare.

Ţinând cont de distantele dintre amplasament si zona locuita, activitatea de derocare masei miniere nu se realizeaza simultan, nivelul zgomotului si a vibratiilor nu inregistreaza depasiri fata de legislaţia în vigoare.

Datorită distanţei dintre amplasament şi Localitatea Camena de cca. 2 km, precum si a drumului comunal, impactul provocat de activitatea desfasurata nu va crea disconfort populatiei din localitate.

Datorită celor menţionate anterior nu se impun alte masuri deosebite de minimizare a zgomotului si vibratiilor fata de cele prezenta anterior.


6.2.6. Măsuri de protecţie impotriva riscurilor antropice

Exploziile

Pentru execuţia lucrărilor de derocare, beneficiarul va contracta firme specializate şi atestate pentru execuţia unor astfel de lucrări. Pe amplasament nu vor fi depozitate substanţe explozive. Riscul de explozii este astfel redus.



Programul de instruire a personalului.

Instructajele de protecţia muncii cuprind:



  • instructajul introductiv general, care va fi de minim 8 ore;

  • instructajul la locul de muncă, de minim 2 ore;

  • instructajul lunar pentru formaţiile de lucru;

Instruirea de scurtă durată la începutul fiecărui schimb, efectuată de şeful formaţiei de lucru asupra operaţiilor ce urmează a se executa (pentru activitatea de derocare se vor respecta distanţele minime de siguranţă cu privire la acţiunea undei de şoc asupra omului etc). În vederea prevenirii accidentelor de muncă, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protecţie şi de lucru conform normativelor în vigoare.

6.2.7. Recomandari pentru studiile urmatoare

Continuarea monitorizarii, in perioadele de exploatare a carierei, atat a florei, a faunei cat si a habitatelor din zona amplasamentului precum si a zonelor invecinate, in toate cele patru anotimpuri, pentru a avea o imagine completa a biodiversitatii din zona.

Concluzia finala

Luand in considerare urmatoarele elemente:



  • amplasamentul obiectivului si al terenurilor, raportat la prezenta zonelor protejate;

  • caracteristicile amplasamentului privind aspectele legate de biodiversitate;

  • solutiile de proiectare adoptate;

  • lucrarile, dotarile si masurile prevazute pentru prevenirea si reducerea impactului asupra factorilor de mediu;

Se poate considera ca funcyionarea carierei nu va genera un impact semnificativ negativ asupra habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI 0201 Podisul Nord Dobrogean si pentru aria de protectie avifaunistica ROSPA 0091 Padurea Babadag.

ELABORATOR:
dr. ing. VIOREL COSTACHE


Yüklə 411,06 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin