Raport al comisiei către parlamentul european și consiliu privind examinarea comună a punerii în aplicare a Acordului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite
Yüklə 27,48 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Punerea în aplicare a recomandărilor din 2013
- Recomandări prevăzute de examinarea din 2015
- Procesul de pregătire în vederea examinării comune și raportul ulterior
- RO RO
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU privind examinarea comună a punerii în aplicare a Acordului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind prelucrarea și transferul de date din registrul cu numele pasagerilor către Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite Introducere Actualul acord dintre Statele Unite (SUA) și Uniunea Europeană (UE) privind utilizarea și transferul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR) către Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2012. Acordul prevede ca examinarea în comun să se desfășoare mai întâi după o perioadă de un an de la intrarea în vigoare a acestuia și apoi periodic, conform unei înțelegeri reciproce. Această examinare comună s-a efectuat în perioada 1-2 iulie 2015, la Washington, iar procesul de pregătire al examinării comune și raportul ulterior sunt prezentate la sfârșitul prezentului raport. Obiectivul principal al examinării a fost acela de a monitoriza progresele înregistrate cu privire la recomandările prevăzute în examinarea anterioară din 20131 și punerea în aplicare a acordului, cu un accent deosebit pe metoda de transmitere a PNR, precum și pe transferul ulterior de date PNR, astfel cum se prevede la articolele relevante din acord. Examinarea comună se bazează pe metodologia elaborată de echipele UE și SUA pentru prima examinare comună a Acordului din 2004 privind datele PNR, examinare care a avut loc în septembrie 2005, precum și pentru cea din 2013. Prima etapă a acestei metodologii consta într-un chestionar pe care Comisia l-a trimis DHS înainte de examinarea comună. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei (SWD) care însoțește prezentul raport cuprinde cinci capitole. Capitolul 1 oferă o privire de ansamblu asupra contextului examinării, precum și a scopului și a aspectelor procedurale ale exercițiului. Capitolul 2 prezintă o actualizare a punerii în practică a recomandărilor prevăzute de examinarea din 2013. Capitolul 3 prezintă principalele constatări ale examinării comune din 2015 și aspectele cărora DHS trebuie să le acorde în continuare atenție. Capitolul 4 prezintă o sinteză a recomandărilor prevăzute de examinarea din 2015. Capitolul 5 prezintă concluziile generale ale exercițiului. În cele din urmă, documentul de lucru este completat de o anexă care conține chestionarul și răspunsurile DHS la acesta. Punerea în aplicare a recomandărilor din 2013 Toate recomandările prevăzute de examinarea din 2013 sunt fie finalizate, fie în curs de soluționare, lucrările la acestea din urmă fiind în desfășurare. Ca urmare a unei recomandări generale prevăzute de examinarea din 2013, Biroul pentru protecția vieții private din cadrul DHS a efectuat, înainte de examinarea comună din 2015, o analiză internă2 privind respectarea vieții private în punerea în aplicare a acordului de către DHS. Această analiză a fost efectuată în scopul de a se stabili dacă DHS își desfășoară activitatea în conformitate cu standardele și cu dispozițiile prevăzute în acordul cu UE, iar raportul corespunzător a fost publicat la 26 iunie 2015. Perioada de șase luni în care datele PNR sunt depersonalizate în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din acord începe acum din ziua în care datele PNR sunt încărcate în Sistemul american de detectare automată (ATS - așa-numitul „ATS Load Date”) care corespunde cu prima zi în care datele sunt stocate în ATS, în locul practicii anterioare, care întârzia aplicarea perioadei de șase luni (până la ultima actualizare a datelor PNR în ATS). Examinarea din 2013 a recomandat, de asemenea, ca în cel mai scurt timp posibil să se efectueze trecerea deplină la metoda „push”, până la data de 1 iulie 2014, astfel cum prevede articolul 15 alineatul (4) din acord. În momentul examinării din 2015 s-a constatat că patru transportatori nu furnizau încă date PNR prin metoda „push”; DHS acorda sprijin acelor transportatori pentru a-și dezvolta capacitatea de a implementa metoda „push” privind datele PNR. Examinarea din 2013 a recomandat ca, în temeiul articolului 18, DHS să îmbunătățească procedura care viza notificarea statelor membre ale UE în cazul în care avea loc un schimb de date europene PNR între țările terțe și DHS. Ca urmare, un ofițer CBP a fost detașat la Europol în calitate de ofițer de legătură încă din iulie 2014. În cazul în care ofițerul de legătură identifică un pasager vizat având o legătură cu un stat membru, acesta include informația respectivă într-un raport pe care îl pune la dispoziția reprezentanților statelor membre. De asemenea, s-au adus îmbunătățiri în ceea ce privește punerea în aplicare a articolului 13, care se referă la căile de atac aflate la dispoziția persoanelor fizice. Examinarea din 2013 a recomandat creșterea gradului de transparență în ceea ce privește căile de atac de care dispun pasagerii în temeiul legislației americane. Faptul că programul Traveller Redress Inquiry Program (TRIP) al DHS servește drept punct unic de contact pentru public este un lucru pozitiv. SUA ar trebui însă să analizeze în continuare toate mijloacele necesare pentru a se asigura că toți pasagerii sunt informați cu privire la căile de atac.
Echipa UE continuă să constate că SUA au pus în aplicare acordul în conformitate cu condițiile stabilite în acesta. DHS își respectă obligațiile în ceea ce privește drepturile de acces ale pasagerilor și a instituit un mecanism de supraveghere pentru a preveni discriminarea ilegală. Comisia salută efortul constant de a asigura reciprocitatea și schimbul proactiv de informații analitice care derivă din datele PNR cu statele membre ale UE și, după caz, cu Europol și Eurojust. Mascarea și ștergerea datelor sensibile sunt respectate, iar DHS a declarat că nu a accesat niciodată date sensibile în scopuri operaționale. DHS continuă să pună în aplicare angajamentele pe care și le-a asumat în legătură cu drepturile pasagerilor, în special în ceea ce privește furnizarea de informații corespunzătoare pasagerilor, precum și punerea în aplicare a dreptului de acces fără nicio excepție, așa cum prevăd articolele 11,12 și 13. Adoptarea legii privind căile de atac judiciare din 2015, după derularea examinării comune, reprezintă o evoluție binevenită. Schimbul de date cu alte agenții naționale este gestionat de DHS, în conformitate cu acordul. Schimbul se efectuează de la caz la caz, este înregistrat și se bazează pe înțelegeri scrise. Schimbul de date cu țările terțe este și el interpretat în mod strict, fiind, de asemenea, conform cu acordul. SUA aplică aceleași cerințe privind protecția datelor pentru toate datele PNR pe care le achiziționează și le procesează, indiferent dacă provin din interiorul sau din afara Uniunii Europene. Cu toate acestea, în pofida aspectelor pozitive privind punerea în aplicare a acordului, sunt încă necesare unele îmbunătățiri. Articolul 2 prevede că domeniul de aplicare al acordului se referă la zborurile care au legătură cu SUA. Utilizarea unui mecanism de excepție pentru accesarea datelor PNR fără legătură cu Statele Unite este supusă unor serii de condiții și face obiectul unei supravegheri. Întrucât numărul excepțiilor s-a intensificat de la examinarea din 2013, DHS trebuie să expună motivele detaliate ale utilizării acestor excepții în scopul unei mai bune înțelegeri ale acestei utilizări. În ceea ce privește articolul 5, numărul personalului cu drepturi de acces la datele PNR a crescut de la precedenta examinare din 2013. Echipa UE este mulțumită de mecanismele de supraveghere instituite, însă invită DHS să monitorizeze în continuare numărul angajaților cu drepturi de acces la datele PNR, pentru a se asigura că numai persoanele care au nevoie să utilizeze și să acceseze datele în scopuri operaționale pot face acest lucru. În ceea ce privește articolul 6, pe durata perioadei de examinare nu au fost accesate date sensibile. În temeiul normelor DHS, în cazul în care aceste date sensibile sunt accesate de către personalul DHS, Comisia trebuie informată cu privire la orice astfel de acces în termen de 48 de ore. Se recomandă ca DHS să revizuiască periodic lista codurilor datelor sensibile pentru a se asigura că orice informație sensibilă este blocată în mod automat de către sistem. Orice modificare trebuie transmisă Comisiei. DHS utilizează procese automate de mascare a tuturor elementelor de date care ar putea conduce la identificarea, după primele șase luni, a pasagerului la care se referă datele PNR. Acest lucru este în conformitate cu articolul 8 din acord. Cu toate acestea, examinarea a evidențiat că numărul de date PNR care sunt legate de operațiunile de asigurare a respectării legii și, prin urmare, nu necesită mascare, este ridicat. Se recomandă o analiză mai aprofundată a acestui fenomen de către DHS pentru a descoperi cauza acestui număr ridicat și, de asemenea, pentru a garanta faptul că datele PNR care nu mai sunt necesare sunt mascate, anonimizate sau eliminate cât mai curând posibil. Faptul că DHS a dat curs recomandării prevăzute de examinarea din 2013 și se asigură că orice utilizator din cadrul DHS trebuie să justifice în prezent motivele pentru care datele PNR sunt nemascate este un lucru pozitiv. Punându-i la dispoziție oricărui pasager accesul la propriile date, DHS se conformează dispozițiilor articolului 11 din acord. Termenele de răspuns au crescut de la ultima examinare din 2013 și DHS ar trebui să stabilească dacă acestea ar putea fi reduse. În temeiul articolului 15, DHS continuă să sprijine și să încurajeze toți transportatorii - care încă nu au făcut acest lucru - să își dezvolte capacitatea de a utiliza metoda „push” pentru datele PNR. Deși nu se încadrează în calendarul examinării, este de salutat faptul că DHS a extins aplicarea metodei „push” la toți transportatorii aerieni care în momentul examinării comune se încadrau în domeniul de aplicare al acordului. În ceea ce privește articolele 16 și 18, DHS ar trebui să furnizeze informații suplimentare privind datele exacte care sunt colectate în temeiul acestor dispoziții și să fie în măsură să furnizeze informații suplimentare cu privire la datele care au fost puse la dispoziția altor autorități ale Statelor Unite, precum și la dispoziția poliției, a organismelor de aplicare a legii și a celor judiciare din UE. În sfârșit, pentru examinările și evaluările viitoare, DHS ar trebui să se asigure că toate datele factuale și cifrele sunt colectate în mod consecvent pentru a permite realizarea unor comparații directe. Pentru pregătirea prezentului raport, echipa UE a utilizat informațiile cuprinse în răspunsurile scrise pe care DHS le-a furnizat la chestionarul UE, informațiile obținute în urma discuțiilor cu personalul DHS, informațiile cuprinse în raportul Biroului pentru protecția vieții private din cadrul DHS, menționat anterior, precum și informațiile din alte documente DHS disponibile publicului. Procesul de pregătire în vederea examinării comune și raportul ulterior
1 Raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și personalului Comisiei Document de lucru privind examinarea comună a procesului de punere în aplicare a Acordului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind prelucrarea și transferul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR) către Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite, în perioada 8-9 iulie 2013. 2 Analiza privind respectarea vieții private - „Raportul privind utilizarea și transferul de date din registrul cu numele pasagerilor între Uniunea Europeană și Statele Unite”, Biroul DHS, 26 iunie 2015. http://www.DSI.gov/sites/default/files/publications/privacy_pcr_pnr_review_06262015.pdf. RO RO Yüklə 27,48 Kb. Dostları ilə paylaş:
|