Raport anual de activitate

Raport Anual de Activitate – 2015 JUDECĂTORIA SECTOR 4 BUCUREŞTI

•Completare Ecris circuit intern

Arhiva

•Completare circuit intern

•Asigurare consultare dosar

7. Judecator

Stabilire termen şi comunicare raspuns intampinare

Grefier responsabil cu procedura prealabila

•Emitere citatii şi adrese

•Completare Ecris circuit intern

Arhiva

•Completare circuit intern

•Asigurare consultare dosarRaport anual de activitate pentru anul 2015

Judecătoria Sector 4 Bucureşti

2015

Preşedinte Mariana Feldioreanu

21.01.2016

Capitolul I Starea instanţei în anul 2015 4

I.1. Activitatea instanţei în anul 2015 4

1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/complete specializate/materii. 12

1.2. Încărcătura pe judecător 24

1.3. Managementul resurselor umane 26

1.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă 31

1.5. Probleme de managementul al instanţei 41

I.2. INFRASTRUCTURA ŞI CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ A INSTANŢEI 61

I.3. CALITATEA ACTULUI DE JUSTIŢIE 71

I.3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare 71

I.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii) 72

I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei 77

I.3.4. Soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului si Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, motivele care au determinat adoptarea acestora şi impactul acestora asupra sistemului judiciar 81

I.3.5. Pregătirea profesională a judecătorilor şi personalului auxiliar 85

CAPITOLUL II – PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE, CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI ÎN CURSUL ANULUI 2015 90

CAPITOLUL III Răspunderea judecătorilor şi personalului auxiliar 98

III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi personalului auxiliar 98

III.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi personalului auxiliar 102

CAPITOLUL IV. ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ 103

CAPITOLUL V. RAPORTURILE INSTANŢEI CU CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ 105

VI. CONCLUZII 113

Capitolul I Starea instanţei în anul 2015

I.1. Activitatea instanţei în anul 2015

Activitatea Judecătoriei Sector 4 Bucureşti în anul 2015 se caracterizează prin rezultatele de excepţie obţinute, reflectate în datele statistice, indicatorii de eficienţă şi criteriile de calitate pe care actul de justiţie trebuie să îl asigure.

Perioada 2010 - 2015 a fost caracterizată de modificări legislative majore care au impus schimbări majore în modul de organizare a activităţii instanţei, fiind necesare măsuri pentru punerea în aplicare a noilor coduri, iar anul 2015 este un an în care se pot face evaluări ale modului în care implementarea noilor coduri a fost pusă în aplicare, rezultatele fiind aşa cum s-a arătat mai sus foarte bune.

Ca urmare a intrării în vigoare a noilor coduri începând cu anul 2010, atât în materie civilă cât şi în materie penală, au fost necesare ajustări ale fluxurilor de documente şi ale fluxurilor de lucru, astfel încât activitatea să se desfăşoare în condiţii optime şi eficiente, pentru a putea răspunde aşteptărilor pe care justiţiabilii le au cu privire la soluţionarea corectă şi într-un termen rezonabil a cererilor adresate instanţei.

Pornind de la aceste realităţi, în cursul anului 2015, în cadrul Judecătoriei Sector 4 Bucureşti s-a pus accentul pe organizarea eficientă a activităţii, acordându-se o importanţă deosebită acelor măsuri a căror realizare constituie o responsabilitate directă a fiecărei instanţe, cum ar fi: repartizarea aleatorie a cauzelor, funcţionarea completurilor specializate în materiile prevăzute de lege şi funcţionarea secţiilor specializate în materie civilă şi penală, aplicarea riguroasă a normelor de procedură care asigură soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, realizarea transparentă a actului de justiţie şi respectarea Legii nr. 544/2001 privind furnizarea informaţiilor de interes public şi a Legii nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonanţei nr. 27/2002 privind dreptul de petiţionare, prin intermediul Biroului de informaţii şi relaţii publice.

Judecătoria Sector 4 Bucureşti are potrivit vechiului Cod de procedură civilă plenitudine de competenţă pentru judecarea în fond a cauzelor înregistrate în materie civilă şi este instanţă de fond competentă în materie penală.

În materie civilă şi a litigiilor cu profesioniştii, judecătoriei îi revine în prezent competenţa de soluţionare a cauzelor civile conform art. 94 Noul Cod de Procedură Civilă, între care şi cererile cu o valoare sub 200.000 lei, cereri de împărţeală judiciară, cereri în materie succesorală, cereri neevaluabile în bani, cereri în materia fondului funciar.

În raport de Legea nr. 487/2002 republicată, Judecătoria Sector 4 Bucureşti este competentă în soluţionarea cererilor privind internarea nevoluntară a persoanelor şi externarea persoanelor internate nevoluntar, dat fiind ca Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia” funcţionează în raza de competență teritoriala a acestei instanţe.

De asemenea, în raport de prevederile art. 650 din Noul Cod de Procedură Civilă Judecătoria Sector 4 Bucureşti este instanţă de executare în ceea ce priveşte executările silite.

În materie penală, Secţia specializată a instanţei judecă în primă instanţă toate infracţiunile, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe, conform art. 35 din Noul Cod procedură penală.

Pe lângă competenţa generală stabilită de Codul de procedură penală, în conformitate cu art. 3 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 116/2013, Judecătoria Sector 4 Bucureşti este competentă în soluţionarea cererilor şi contestaţiilor în materia executării pedepselor privative de libertate privind deţinuţii aflaţi în executarea unei pedepse privative de libertate la penitenciarele Bucureşti Jilava şi Spital Jilava.

Structura cauzelor în materie penală se caracterizează prin aceea că un număr mare de dosare vizează faza de executare a pedepselor şi de asemenea, un număr mare de cereri în materie penală este reprezentat de plângerile formulate de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate împotriva încheierii pronunţate de judecătorul delegat, potrivit Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

În materia contenciosului administrativ şi fiscal, competenţa Judecătoriei Sector 4 Bucureşti este limitată, structura cauzelor înregistrate cuprinzând în principal cauze având ca obiect anulare proces verbal de contravenţie.

De asemenea, conform Legii nr. 122/2006, instanţa are competenţă în soluţionarea plângerilor în materia azilului, în raport de faptul că pe raza teritorială a sectorului 4 se află sediul Inspectoratului General pentru Imigrări. În această materie sunt înregistrate plângeri privind acordarea statutului de refugiat sau a protecţiei subsidiare, privind acordarea accesului la o noua procedură, privind procedura accelerată şi plângeri privind determinarea statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională în baza Regulamentului CE nr. 604/2013 Dublin III.

În materia cauzelor cu minori şi de dreptul familiei, principalele obiecte înregistrate sunt cele legate de desfacerea căsătoriei şi efectele patrimoniale şi nepatrimoniale ale desfacerii căsătoriei, iar începând cu anul 2012 un număr semnificativ de cauze au fost înregistrate în ceea ce priveşte cauzele având ca obiect emiterea ordinelor de protecţie, prevăzute de Legea nr. 217/2003, astfel cum a fost modificată.

În materia litigiilor de muncă, sub imperiul vechiului Cod de procedură civilă, în raport de dispoziţiile art. 2 lit. c) din acest act normativ, competenţa judecătoriei este limitată, obiectele înregistrate în această materie fiind: contestaţie la executare şi întoarcerea executării.

Judecătoria Sector 4 Bucureşti este una din cele 21 de judecătorii care funcţionează în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti.

Instanţa are constituite, începând cu anul 2007 două secţii: Secţia Civilă şi Secţia Penală, fiecare dintre aceste secţii funcţionând cu complete specializate în materiile prevăzute de lege (fond funciar, minori şi familie, corupţie, azil).

Având în vedere spaţiul restrâns în care instanţa îşi desfăşoară activitatea şi numărul redus de grefieri arhivari şi registratori prevăzut în schema de personal s-a hotărât ca în cadrul instanţei să funcţioneze Registratură şi Arhivă comună pentru cele două secţii.

Din punct de vedere al compartimentelor auxiliare prevăzute de Legea nr. 304/2004 republicată şi de Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor (Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 cu modificările ulterioare), instanţa are următoarele compartimente: registratură, arhivă, birou de informare şi relaţii publice, biblioteca.

Totodată, în structura instanţei au fost constituite, în conformitate cu dispoziţiile legale, biroul de executări penale, biroul executări silite civile, biroul executări contravenţionale şi biroul pentru înregistrarea şi evidenţa persoanelor juridice.

Datorită volumului mare de activitate în cadrul instanţei, prin decizii ale preşedintelui instanţei, două persoane au fost desemnate cu atribuţii distincte privind emiterea de citaţii în dosarele la prim termen, comunicări prealabile şi expediţii.

Comparativ cu instanţele ierarhic superioare, judecătoria nu are în structura sa un compartiment distinct de informatică juridică şi nici departament economico-financiar şi administrativ. Activitatea de informatică este desfăşurată de un informatician cu studii superioare de specialitate din cadrul Tribunalului Bucureşti, iar activitatea economico-financiară este coordonată de managerul economic subordonat Preşedintelui Tribunalului Bucureşti.

Prezentarea şi analizarea datelor statistice pentru anul 2015 necesită câteva consideraţii prealabile referitoare la indicatorii statistici şi modul de culegere a datelor, având în vedere că începând cu anul 2015 judecătoriile au intrat în modul de statistică furnizat de aplicaţia ECRIS.

Din această perspectivă trebuie menţionat că indicatorul „dosare soluţionate” are în aplicaţia de statistică o interpretare diferită faţă de cea avută în vedere până acum, în sensul că până la nivelul anului 2013 indicatorul „dosare soluţionate” reprezenta totalitatea dosarelor pronunţate în cursul unei perioade de evaluare, în timp ce în prezent acest concept este definit ca totalitatea dosarelor redactate şi închise în aplicaţie în cursul perioadei de evaluare.

Totodată, arătăm că din perspectiva numărului de dosare nou intrate, statistica instanţei a fost permanent corelată cu datele din aplicaţia ECRIS, astfel încât acest parametru nu a suferit modificări.

Schimbarea conceptului de dosare soluţionate are ca efect şi modificarea indicatorilor privind stocul, încărcătura pe judecător şi durata de soluţionare a cauzelor.

După cum se cunoaşte aplicaţia ECRIS colectează date privind dosarele înregistrate începând cu anul 2011, nefiind colectate date privind dosarele mai vechi, astfel încât deşi numărul dosarelor mai vechi de un an este foarte mic, dosarele înregistrate anterior anului 2011 nu sunt luate în considerare în statistică, chiar dacă sunt soluţionate în perioada de referinţă.

Judecătoria Sector 4 Bucureşti a luat măsuri de instruire a personalului auxiliar, astfel pe parcursul anului 2015 au fost continuate activităţile de instruire a grefierilor privind modul corect de închidere a dosarelor şi s-au luat măsuri de identificare a dosarelor care figurau încă neînchise, însă la acest moment se impune, în continuare, monitorizarea închiderii corecte a datelor, precum şi identificarea acelor dosare în care documentul sau soluţia dosarului nu au fost corect completate.

Cu toate acestea, trebuie menţionat faptul că, până la instalarea aplicaţiei STATIS, nu au existat rapoarte care să indice pentru fiecare complet dosarele neînchise, astfel încât identificarea persoanelor responsabile cu închiderea dosarelor a fost dificilă şi consumatoare de timp şi resurse.

Modulul de statistică din ECRIS furnizează date privind hotărârile restante (documente neînchise şi documente în curs de redactare), însă în ceea ce priveşte încheierile prin care s-a soluţionat cauza, rapoartele aferente nu conţineau date privind completul sau redactorul documentului, astfel încât pentru un număr mare de documente a fost dificilă identificarea persoanelor responsabile cu închiderea dosarelor.

Pe de altă parte, astfel cum se cunoaşte au existat bag-uri în exportul datelor şi în autocompletarea datelor din ECRIS, în sensul că anumite documente, deşi redactate şi închise, figurează în modulul de statistică ca nefiind închise, întrucât data documentului nu a fost autocompletată în tabela corespunzătoare din aplicaţia ECRIS.

De asemenea, s-au înregistrat erori în ceea ce priveşte documentele greşit introduse, în sensul că deşi s-a realizat corectarea acestora, simpla modificare a tipului de document nu a fost actualizată în modulul de statistică, astfel încât unele dosare, în care au fost ataşate alte tipuri de documente decât cele care închid formal dosarul, nu au fost luate în considerare ca dosare redactate deşi documentul a fost corectat, fiind necesară ştergerea documentului iniţial şi reintroducerea lui corectă.

Datorită acestor situaţii, numărul de documente neînchise a fost mai mare şi corectarea a fost dificilă, fiind realizată prin eforturi proprii de identificare a acestor dosare şi rectificarea datelor.

Cu toate acestea, după instalarea aplicaţiei STATIS (care furnizează două rapoarte referitoare la dosarele fără dată de document şi fără dată de redactare, rapoarte care furnizează şi date privind completul şi persoana responsabilă) a fost posibilă corectarea datelor, astfel încât numărul de documente redactate şi închise să se apropie de realitatea scriptică.

Aceste operaţiuni de corectare, deşi extrem de necesare, au necesitat un efort suplimentar din partea personalului auxiliar, cu atât mai mult cu cât unele corecturi, deşi realizate, nu au fost corect regăsite în modulul de statistică, fiind necesară revenirea de mai multe ori asupra operaţiei de închidere.

Cu toate acestea, corectarea datelor este încă dificilă deoarece replicarea datelor în aplicaţia STATIS se realizează doar în ceea ce priveşte dosarele nearhivate, astfel încât pentru dosarele înregistrate în perioada 2011 – 2015 care au fost arhivate nu este posibilă deocamdată identificarea erorilor şi corectarea acestora.

Această situaţie are ca efect şi faptul că în prezent nu este posibilă efectuarea unei analize comparative complete a datelor înregistrate în perioada 2011 – 2015 (nici măcar în ceea ce priveşte dosarele noi intrate, unde erorile sunt minime), deşi aplicaţia pune la dispoziţie rapoarte comparative extrem de utile.

De asemenea, se impune a fi menţionat şi faptul că replicarea datelor statistice, atât în aplicaţia STATIS, cât şi în modulul de statistică ECRIS, se realizează săptămânal, astfel încât datele disponibile nu reflectă statistica la zi şi nu se poate realiza o verificare în timp real a modului de completare a datelor.

Toate aceste dificultăţi demonstrează că este necesar a se continua efortul de monitorizare, completare corectă a datelor şi corectare a deficienţelor înregistrate, dar necesită şi corectări în aplicaţiile utilizate care să permită persoanelor responsabile cu verificarea şi colectarea datelor instrumente flexibile şi cu date în timp real.

Opinăm că, în raport de deficiențele expuse, se impune pe viitor modificarea, în special a aplicaţiei ECRIS, dar şi o eventuală unificare a tuturor rapoartelor statistice şi de verificare a datelor, într-o singură aplicaţie care să devină un instrument eficient şi util pentru instanţe.

Având în vedere considerentele mai sus expuse, prezentarea datelor statistice în acest an va avea în vedere în principal datele furnizate de aplicaţia STATIS, dar şi situaţia scriptică, urmând ca pe parcursul analizării datelor să fie explicate şi diferenţele înregistrate între parametrii care pot uneori avea valori diferite.