III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi personalului auxiliar
Art. 2 alin. 3 din Legea nr. 303/2004 statuează principiul independenței judecătorilor în exercitarea profesiei punând în corelaţie această garanţie a desfăşurării unui proces echitabil cu obligaţia de imparţialitate („judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali”).
Sub aspectul asigurării independenţei judecătorilor în cadrul instanţei este de menţionat că în cursul anului 2015 nu au fost semnalate situaţii de încălcări ale acestui principiu fundamental pentru exercitarea profesiei de judecător.
În ceea ce priveşte răspunderea personalului instanţei este de menţionat nivelul deosebit de conduită etică şi profesională de care atât personalul auxiliar cât şi judecătorii instanţei au dat dovadă pe parcursul anului 2015, nefiind înregistrate situaţii cu privire la care să fie necesară luarea unor măsuri disciplinarea, nici unul din angajaţii instanţei nefiind supus vreunei proceduri în materie penală.
În ceea ce priveşte răspunderea disciplinară a personalului instanţei, în cursul anului 2015 nu a fost aplicate sancţiuni disciplinare, disfuncţionalităţile constatate în activitatea personalului auxiliar fiind menţionate în rapoartele de control şi luându-se măsuri de remediere a acestora şi de monitorizare a persoanelor care nu au dovedit eficienţă în activitatea desfăşurată.
Repartizarea personalului auxiliar în compartimentele de specialitate urmăreşte organizarea eficientă a activităţii instanţei, în fapt la repartizarea personalului fiind avute în vedere criterii specifice cum ar fi: disponibilitatea postului, pregătirea profesională ocupantului postului, abilităţile de comunicare, abilităţile personale ale fiecărui grefier, cunoaşterea în profunzime a activităţii desfăşurate, disponibilitatea de a desfăşura activităţi în cadrul unui compartiment.
Fluctuaţia personalului auxiliar în cadrul instanţei determină dese schimbări în cadrul compartimentelor şi afectează activitatea grefierilor de şedinţă, care deseori sunt nevoiţi să preia pe lângă activitatea de şedinţă şi activităţi privind compartimentele auxiliare sau să suplinească lipsa altor grefieri.
În exercitarea atribuţiilor de serviciu preşedintele instanţei aprobă anual fişele postului pentru grefieri, documente care conţin atât atribuţiile generale prevăzute de legile speciale şi Regulamentul de Organizare internă, dar şi atribuţii specifice postului.
În contextul în care aproximativ ½ din personalul auxiliar al instanţei are studii superioare şi o parte a absolvit cursurile Scolii Naţionale de grefieri, iar fişele postului sunt permanent actualizate şi detalie, concluzia care se impune este aceea că desele schimbări de atribuţii afectează performanţele personalului, reduc motivaţia acestuia şi denotă necunoaşterea activităţii tuturor compartimentelor instanţei.
O bună pârghie pentru evitarea unor posibile situaţii de atragere a răspunderii disciplinare a personalului instanţei, constituie organizarea eficientă a învăţământului profesional pentru personalul auxiliar, fiind necesar ca temele abordate să fie de actualitate şi orientate spre specificul activităţii personalului căruia i se adresează, constituind de asemenea o ocazie bună pentru cunoaşterea colectivului şi îmbunătăţirea comunicării în cadrul instanţei.
De asemenea, se impune realizarea unui evaluări a activităţii departamentelor instanţei în trei forme: autoevaluare, evaluarea realizată de către judecători şi interdepartamentală, poate fi o bună bază de plecare pentru o eventuală reorganizare a activităţii şi identificare unor disfuncţionalităţi interne.
O altă măsură ce se impune este pregătirea noilor grefieri prin rotirea lor între compartimente astfel încât să cunoască în profunzime toate procedurile şi activităţile efectuate.
Conducerea instanţei a încercat să asigure pregătirea şi perfecţionarea personalului, astfel încât să fie evitate eventualele erori în exercitarea profesiei, determinând adoptarea unei conduite corespunzătoare atât din punct de vedere etic cât şi din perspectiva îndeplinirii obligaţiilor de serviciu.
În acest sens, pe parcursul întregului an s-au desfăşurat şedinţe, în special cu personalul auxiliar, în care s-a reamintit necesitatea respectării normelor de conduită etică şi deontologică atât în relaţia cu publicul cât şi în relaţia cu colegii de serviciu.
De asemenea, în scopul evitării unor întârzieri în exercitarea unor atribuţii de serviciu ale personalului, conducerea instanţei şi grefierii şefi, împreună cu judecătorii delegaţi cu supravegherea compartimentelor auxiliare au realizat controale periodice care au preîntâmpinat ivirea unor situaţii care să necesite atragerea răspunderii disciplinare.
Prin decizia Comisiei Europene 2006/928/CE din 13.12.2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare şi de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referinţă specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei publicată în Jurnalul oficial al Uniunii Europene nr. 354/14.12.2006 au fost identificate 4 condiţionalităţi (benchmarks-BM) cu privire la care se realizează în perioada post-aderare o monitorizare strictă, prima dintre acestea fiind consolidarea transparenţei şi eficienţei actului de justiţie.
Creşterea transparenţei activităţii instanţelor reprezintă şi una din direcţiile stabilite ca prioritare în Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 307/2009, fiind reţinută ca şi prioritate şi în Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1421/2009 privind Actualizarea direcţiilor de acţiune ale Consiliului Superior al Magistraturii ca urmare a Raportului Comisiei Europene din 22 iulie 2009
În anul 2015, Judecătoria Sector 4 Bucureşti a continuat măsurile derulate anterior şi apreciate ca fiind eficiente pentru asigurarea transparenţei activităţii instanţei. De asemenea, au continuat activităţile ce asigură accesul la jurisprudenţă, cum ar fi actualizarea portalului instanţei prin publicarea jurisprudenţei relevante.
Creşterea transparenţei actului de justiţie impune continuarea măsurilor deja întreprinse, astfel încât justiţia să-şi consolideze rolul şi imaginea de serviciu public aflat în slujba cetăţeanului.
Sunt avute în vedere în principal pregătirea magistraţilor, a personalului auxiliar şi a purtătorului de cuvânt al instanţei în domeniul comunicării publice.
Procesul de informatizare a instanţei desfăşurat începând cu anul 2003 şi continuat pe parcursul acestui an a constituit un factor esenţial pentru transparenţa şi eficienţa activităţii instanţei, care a beneficiat de dotare cu aparatură informatică, în dezvoltarea şi extinderea sistemului informatic ECRIS şi asigurarea arhivării electronice a dosarelor.
În cadrul procesului de informatizare, Judecătoria Sector 4 Bucureşti a beneficiat de dotare tehnică tip Infochioşc, realizându-se exportul datelor din aplicaţia Ecris către aceasta şi în acest mod fiind posibil ca justiţiabilii să consulte mai rapid date importante privind cauzele aflate pe rol, organizarea şedinţelor de judecată, vizualizarea listelor de şedinţă, a măsurilor dispuse de către complet, a anumitor date privind organizarea şi funcţionarea instanţei.
Legătura instanţei cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă s-a realizat pe parcursul anului 2015 prin Biroul de informare şi relaţii cu publicul din cadrul Judecătoriei Sector 4 Bucureşti care şi-a propus ca obiective îmbunătăţirea imaginii instituţiei şi realizarea transparenţei activităţii judiciare.
III.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi personalului auxiliar
În ceea ce priveşte răspunderea penală a personalului instanţei este de menţionat nivelul deosebit de conduită etică şi profesională de care atât personalul auxiliar cât şi judecătorii instanţei au dat dovadă pe parcursul anului 2015, nefiind exercitate acţiuni penale faţă de angajaţii instanţei.
Dostları ilə paylaş: |