Raport anual



Yüklə 1,16 Mb.
səhifə1/10
tarix03.04.2018
ölçüsü1,16 Mb.
#46329
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   10



Nr. 6.020 / S.M. / 26.02.2016







RAPORT ANUAL

2015

DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ

ŞI PROTECŢIA COPILULUI

MUREŞ

INTRODUCERE

Preocuparea deosebită a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş în anul 2015 s-a îndreptat dinamic spre îmbunătăţirea, dezvoltarea şi profesionalizarea serviciilor sociale furnizate, pentru a creşte calitatea serviciilor oferite cetăţenilor şi beneficiarilor.

Astfel, până la sfârşitul anului, am reuşit să depunem la sediul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice un număr de 62 dosare pentru licenţierea serviciilor sociale furnizate cu standard minim de calitate aplicabil din cele 65 servicii existente la nivelul direcţiei, demers în urma căreia un serviciu social (Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Brâncoveneşti) a primit Licenţă de Funcţionare până la data de 06.08.2020, 18 servicii sociale au primit Licenţă Provizorie de Funcţionare (CRRN Brâncoveneşti, Serviciul de Asistenţă Maternală Profesionistă, CRRN Luduş, CIA Sighişoara, 7 CTF din cadrul Complexului din Reghin, CIA + CITO + LP Căpuşu de Câmpie, CRRN Reghin, CIA + CIA „Casa Speranţei” Reghin, CRRN Călugăreni) şi 14 servicii sociale (din cadrul Serviciului de Coordonare şi Administrare Case de Tip Familial) au primit Decizie de respingere pe motiv: lipsă aviz PSI.

Am realizat reamenajarea spaţiilor existente în imobilul din Tg. Mureş, str. Strâmbă, nr.30 şi mutarea Serviciului de Intervenţie în Regim de Urgenţă în această locaţie nouă. Am implementat proiectul privind dezvoltarea reţelei de intervenţie în situaţiile de abuz şi am intreprins demersurile necesare în vederea completării schemei de personal pentru asigurarea permanenţei la telefonul copilului şi echipa mobilă în teren în vederea creşterii eficienţei intervenţiilor sociale.

În perioada 25 – 28 februarie am participat la Conferinţa Internaţională Proiectul Zero pe Politici şi Practici Inovatoare pentru Persoanele cu Dizabilităţi organizat la Viena. Proiectul Zero a cercetat mai mult de 55 de soluții inovatoare din întreaga lume: politici și practici de succes existente care depășesc condițiile care acționează ca bariere pentru persoanele cu dizabilități în a se bucura de drepturile lor fundamentale.

Am participat activ la testarea naţională al „Instrumentului Consiliului Europei de evaluare a respectării dreptului de participare a copilului” – proiect lansat în martie 2014 în cadrul Conferinţei „Growing with Children`s Rights” organizat şi finanţat de Consiliul Europei şi implementat în România de ANPDCA, alături de Irlanda şi Estonia.

Am organizat în perioada 14 – 23 aprilie a V-a Sesiune de pregătire a personalului serviciilor rezidenţiale pentru copii din cadrul Caselor de Tip Familial şi Serviciul de Intervenţie în Regim de Urgenţă, la care au participat 18 angajaţi (cupluri parentale şi instructori de educaţie).

În perioada 19 – 22 mai, instituţia noastră a fost gazda Seminarului Internaţional „Procesul de izolare socială: Ce răspunsuri avem pentru această nouă formă de vulnerabilitate socială”, eveniment organizat în parteneriat cu Organizaţia Social Sans Frontieres din Strasbourg, Franţa, care a reunit 35 participanţi din Franţa, Italia, Ungaria şi România.

Am lansat proiectul “Dezvoltarea în judetul Mureş a Reţelei interinstituţionale de prevenire, intervenţie şi combatere a violenţei asupra copiilor” în parteneriat cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie Mureş şi Organizaţia „Salvaţi Copiii” – filiala Mureş, ce se derulează în perioada mai 2015 - mai 2016. Proiectul finanţat prin intermediul Mecanismului Financiar SEE 2009-2014, Apelul “COERENT” lansat de Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS), în valoare de 546.511 lei, aproximativ 120.000 Euro, are ca scop: activarea şi dezvoltarea în judeţul Mureş a unor mecanisme comune tuturor actorilor implicaţi în domeniul prevenirii, combaterii şi intervenţiei în cazurile sesizate de copii aflaţi în situaţii de risc şi asigurarea resurselor necesare funcţionării acesteia. Printre activităţile proiectului se enumeră: activarea unui număr unic de urgenţă gratuit începând cu 1 noiembrie 2015, înfiinţarea Serviciului “Telefonul copilului şi echipa mobilă de intervenţie în situaţii de urgenţă” în cadrul DGASPC Mureş respectiv în cadrul Serviciului de intervenţie în regim de urgenţă, abuz, neglijare, trafic, migrare în baza Hotărârii Consiliului Judeţean Mureş nr.114/31.07.2014, precum şi activităţi de pregătire pentru specialişti, cursuri de educaţie parentală în paralel cu activităţi de consiliere a copiilor. În baza Hotărârii Consiliului Judeţean Mureş nr.92/16.07.2015 se înfiinţează la nivelul judeţului nostru Echipa Intersectorială Locală pentru prevenirea, combaterea violenţei şi exploatării copilului.

Ca urmare a Conferinţei de deschidere a proiectului de nivel naţional PEH021 „EDUC PLUS” - Formare permanentă şi perfecţionare pentru servicii de calitate acordate copiilor din sistemul de protecţie, implementat de Asociaţia Centrul de Resurse şi Informare pentru Profesiuni Sociale CRIPS în parteneriat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1, Bucureşti, finanţat cu sprijinul financiar al Programului RO10-CORAI, de Granturile SEE 2009-2014 şi administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială, DGASPC Mureş alături de alte 9 judeţe din ţară a avut plăcerea de a derula activităţile proiectului, cu următoarele obiective: a) Îmbunătăţirea capacităţii de a susţine cursuri adaptate nevoilor educatorilor prin perfecţionarea şi supervizarea a 20 de formatori din 10 DGASPC-uri şi facilitarea accesului la resurse pedagogice şi a networking-ului atât pentru cei 20 menţionaţi, cât şi pentru alţi 40 formatori din DGASPC-uri şi din structuri private prin crearea şi dezvoltarea unui Centru Virtual de Resurse; b) Dezvoltarea competenţelor personalului educativ din unităţi de tip rezidenţial (220 de persoane) pentru pregătirea integrării sociale a beneficiarilor, ca urmarea a participării la cursuri de perfecţionare (din luna a 5-a până în luna a 9-a a proiectului); c) Îmbunătăţirea parteneriatului public privat pentru calitate în SR la nivel judeţean, regional şi naţional, prin organizare a câte 2 seminarii judeţene în cele 9 judeţe şi a 2 seminarii locale în Bucureşti sector 1 (în total 20 seminarii) şi elaborarea printr-un demers participativ a unui Cod de bune practici de parteneriat public-privat pentru incluziunea socială şi non-discriminarea copiilor din servicii rezidenţiale. Astfel, în cursul lunii octombrie 2 formatori din cadrul DGASPC Mureş au participat la un curs de formare de formatori la Bucureşti, urmat de sesiuni de formare teoretice şi practice susţinute la sediul direcţiei în cursul lunii noiembrie şi decembrie pentru un număr de 20 de instructori de educaţie/cupluri parentale.

În perioada 16 – 18 septembrie am participat la Debreţin, Ungaria la cea de a XVII-a Conferinţă Internaţională SZIME, organizat de Asociaţia Directorilor şi Profesioniştilor în Domeniul Asistenţei Sociale din Ungaria, cu tema: Ne înţelegem sau nevoia dialogului, cu lucrarea intitulată „Drepturile persoanelor cu handicap în România, şi în special în judeţul Mureş”.

La invitaţia formulată de Centrul de Resurse şi Informare pentru Profesiuni Sociale Bucureşti - membru al consorţiului de organizaţii din Franţa, Belgia, Polonia, Ungaria, Spania, Italia şi România, responsabil de implementarea proiectului Erasmus + intitulat „Dezvoltarea metodelor de capacitare a beneficiarilor şi educatorilor din servicii pentru tineri în risc de excluziune socială” - , România a fost reprezentată de către doamna director general adjunct, la workshopul internaţional de acţiune şi cercetare de 5 zile organizat la Anvers, Belgia în cursul lunii noiembrie. Pe lângă stabilirea de relaţii şi cunoaşterea experienţei celorlalţi participanţi în domeniul excluziunii sociale, la acest eveniment au avut loc dezbateri privind alternativele pentru soluţionarea unor cazuri/ situaţii apărute în serviciile sociale, dificultăţile în relaţiile beneficiar-educator, proceduri de lucru şi nevoi de formare profesională continuă a angajaţilor pentru a face faţă situaţiilor tinerilor delincvenţi. La nivelul grupurilor de lucru s-a convenit realizarea unei cercetări care să răspundă preocupărilor participanţilor. Cu cercetarea propusă în cadrul proiectului Erasmus+ vom cunoaşte la nivel instituţional noi aspecte şi valenţe ale muncii educatorilor cu tinerii din serviciile noastre sociale şi vom identifica nevoile acestora în relaţia educator-beneficiar, totodată vom putea cunoaşte situaţia din celelalte state şi modul în care au reuşit să elimine anumite dificultăţi în această relaţie.

În concluzie, anul 2015 a fost bogat în evenimente atât pentru beneficiarii noştri direcţi, cât şi aparţinătorilor acestora, dar şi nouă, celor care răspundem de bunăstarea lor.

Prezentul raport cuprinde sinteza activităţilor/ proiectelor/ programelor derulate la nivelul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş, în cadrul unităţilor din structură şi la nivelul entităţilor din subordine, precum şi rezultatele obţinute.



Misiunea noastră:

Noi suntem aproape de comunitate, de nevoile reale cu care se confruntă aceasta. Suntem chemaţi să sensibilizăm, să umplem lipsurile concrete din viaţa cotidiană a persoanelor singure, vârstnice, cu dizabilităţi şi a copiilor lipsiţi de ocrotirea părintească.

Suntem convinşi că prin iniţiativă, dorinţă, muncă, perseverenţă, prin îmbinarea eforturilor şi a mecanismelor de sprijinire, am reuşit să fim aproape de cei lipsiţi de mângâiere.

Ştim că toţi copiii se nasc nevinovaţi şi buni, că fiecare copil este deja unic şi special şi vine pe lume cu destinul propriu. Este un sâmbure, dar care nu produce roade, fără a i se hrăni procesul de creştere natural şi unic. Nu suntem chemaţi, sub nici o formă, să-i transformăm în ceea ce noi credem că ar trebui să devină, dar avem responsabilitatea de a-i sprijini cu înţelepciune prin acele căi, care le scot în evidenţă însuşirile.

Societatea şi modul în care aceasta influenţează copiii, cu toate neajunsurile sale de tip socio-economic: sărăcie, alcoolism, violenţă domestică, sarcini nedorite, lipsa locurilor de muncă sau a unui adăpost etc., este o componentă pregnantă în educaţia copiilor, la care există soluţii legiferate, dar în cea mai mare parte ele îşi găsesc rezolvarea în familie, prin rolul părinţilor. Însă celor cărora le lipseşte însăşi familia, nu putem permite a-i neglija în a le asigura un mediu adecvat dezvoltării. Deja ei au suferit un abandon. Simţim durerea lor şi suntem îndreptaţi să acţionăm astfel încât nevoile acestora să fie acoperite.

Copiii au nevoie de îngrijire atentă, de o alimentaţie corectă ca să crească mari şi sănătoşi, dar au nevoie zilnic de armonie, de stimulare a capacităţilor, de dragoste şi ataşament ca să poată vedea lumea în toate culorile ei. Au nevoie de o casă, de părinţi inimoşi. Fiecare copil are nevoie de o familie, de o lume în care visele se împletesc cu realitatea pentru ca lucrurile în care cred din inimă să devină posibile!

Copiii care încă trăiesc în instituţii nu pot face faţă experienţelor de viaţă, se simt depăşiţi pentru că nu percep o suficientă siguranţă. La asta se adaugă un sentiment de frică constantă, care îi copleşeşte. Toate acestea pot duce la instabilitate emoţională, o slabă capacitate de a-şi controla sentimentele şi o capacitate scăzută de a înţelege lumea înconjurătoare. Copiii se retrag într-o lume interioară exclusivă, în care îşi dezvoltă propriile modalităţi de a înţelege lucrurile şi persoanele, care riscă să fie percepute ca duşmani datorită rupturii de propria lor familie. Confruntarea dintre mediul în care trăiesc şi problemele de viaţă este extrem de dură şi istovitoare. Apar probleme în a înfrunta provocările vieţii, pentru că preocuparea lor principală este de a încerca să supravieţuiască la nivel emoţional. Sunt distraşi de această interminabilă căutare a siguranţei şi sentimentului de apartenenţă.

O societate care elimină o parte din membrii săi este o societate săracă. Toate fiinţele umane sunt libere şi egale, ca demnitate şi drepturi.

Întreaga omenire a parcurs un drum foarte lung de la ideea îngrijirii persoanelor cu dizabilităţi de către familie la o abordare care încearcă să dea acestora posibilitatea de a-şi controla propria viaţă. Abordările mai vechi, întemeiate în mare măsură pe mila şi pe percepţia persoanelor cu dizabilităţi ca fiind neajutorate, sunt în prezent considerate inacceptabile.

Persoanele cu dizabilităţi doresc şanse egale şi acces la toate resursele respectiv: educaţie incluzivă, tehnologii noi, servicii medicale şi sociale, sport şi activităţi recreative, bunuri de consum etc. De multe ori, societăţile, prin modul în care sunt organizate, determină excluderea persoanelor cu handicap de la viaţa socială. Discriminarea cu care aceste persoane se confruntă se bazează uneori pe prejudecăţi dar deseori este cauzată de faptul că sunt aproape complet uitate şi ignorate, ceea ce duce la apariţia şi întărirea barierelor de mediu şi de atitudine care le împiedică să facă parte din societate.

Pentru a realiza egalitate pentru persoanele cu dizabilităţi, dreptul la non-discriminare trebuie suplimentat cu dreptul de a beneficia de măsuri menite să le asigure independenţa, integrarea şi participarea la viaţa comunităţii. Realizarea adaptărilor mediului fizic, informării şi comunicării la nevoile persoanelor cu handicap constituie una dintre cele mai importante măsuri.

Accesul persoanelor cu handicap la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional este stipulat de lege şi este o parte componentă a conceptului "Acces pentru toţi". Promovarea şi implementarea acestuia este măsura noastră specifică prin care încercăm din răsputeri să împiedicăm crearea de noi bariere şi apariţia unor noi surse de discriminare, astfel ca incluziunea persoanelor cu handicap să devină, într-adevăr, reală. Conceptul "Acces pentru toţi" se bazează pe principiul participării şi integrării depline în societate nu numai a persoanelor cu handicap ci şi a persoanelor vârstnice şi a persoanelor cu limitări de mobilitate, precum şi pe perspectiva creării unui mediu prietenos şi civilizat.

De aceea, specialiştii DGASPC Mureş au încercat să fie aproape de toţi copiii şi adulţii aflaţi la nevoie oferindu-le sprijinul în funcţie de necesităţile fiecăruia.



Capitolul I.

PROGRAME ŞI ACTIVITĂŢI DERULATE ÎN VEDEREA

PROTECŢIEI ŞI PROMOVĂRII DREPTURILOR COPILULUI

I.1. Situaţia copiilor părăsiţi în unităţi medicale

În cursul anului 2015, unităţile sanitare din judeţ au sesizat un număr de 68 cazuri de copii părăsiţi în unităţi medicale, iar cu cele 17 cazuri active rămase în lucru din anul 2014, DGASPC Mureş pe parcursul anului avea în evidenţă 85 cazuri de copii părăsiţi în unităţi medicale.



Din situaţia comparativă pe perioada 2005 – 2014, la nivelul judeţului nostru se observă o scădere remarcabilă până în anul 2011 (cu 33%) a numărului de copii abandonaţi în spitale faţă de anul 2005 – momentul intrării în vigoare a Legii nr.272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, unde s-au reglementat termenele de sesizare a cazurilor către DGASPC de către unităţile medicale şi al Ordinului nr.276/2005, privind coordonarea activităţilor de prevenire a abandonului în unităţile sanitare care au în structură secţii de nou născuţi şi/sau de pediatrie, unde sunt prevăzute sarcinile specifice pentru persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din unităţile sanitare.

În perioada 2012 – 2013 se observă o tendinţă uşoară de creştere a numărului de copii abandonaţi în unităţi medicale, iar în cursul anului 2014 se înregistrează o creştere bruscă cu 13 copii, culminând cu numărul de cazuri din evidenţa DGASPC pe anul 2015, şi anume 23 cazuri în plus faţă de anul precedent.

Din totalul de 86 de cazuri de copii părăsiţi în unităţi medicale aflate în evidenţa DGASPC Mureş pe parcursul anului 2015, cele 17 cazuri active la sfârşitul anului 2014 au provenit din:



  • Clinici de pediatrii: 12 cazuri,

  • Clinici de obstetrică-ginecologie şi maternităţi: 1 caz,

  • Clinici neonatologie-prematuri: 3 cazuri

Total: 17 cazuri

Modul de soluţionare a celor 17 cazuri se prezintă în felul următor:



    • externare la domiciliu: 9 cazuri;

    • plasament la Asistent Maternal Profesionist: 4 cazuri;

    • plasament la Centre Rezidenţiale pentru Copii cu Deficienţe Neuropsihiatrice: 1 caz;

    • plasament la Centrul Medico-Social „Speranţa”: 1 caz;

    • plasament la servicii rezidenţiale OPA: 1 caz;

    • deces: 1 caz.

Cazurile sesizate pe parcursul anului 2015, au următoarele caracteristici:

În funcţie de mediul de provenienţă, au fost înregistrate 52 cazuri din mediul rural, 15 cazuri din mediul urban şi 1 (un) caz cu domiciliul părinţilor neidentificat.




Localităţile de provenienţă ai copiilor părăsiţi în unităţi sanitare în cursul anului 2015, sunt următoarele:


Mediul URBAN

Mediul RURAL

Nr. crt.

Localitatea

Nr. cazuri

Nr. crt.

Localitatea

Nr. cazuri

1.

Tîrgu Mureş

6

1.

Mica

15

2.

Reghin

3

2.

Glodeni

3

3.

Târnăveni

1

3.

Acăţari

2

4.

Luduş

2

4.

Adămuş

2

5.

Iernut

1

5.

Band

2

6.

Miercurea Nirajului

1

6.

Bălăuşeri

2

7.

Sovata

1

7.

Crăciuneşti

2

8.

Ungheni

1

8.

Cristeşti

2

9.

jud. Harghita, Topliţa

1

9.

Nadeş

2

10.

jud. Vâlcea, Călimăneşti

1

10.

Pănet, sat Cuieşd

2

TOTAL

18

11.

Viişoara

2




12.

Albeşti

1

13.

Băgaciu

1

14.

Breaza

1

15.

Ceuaşu de Cîmpie

1

16.

Cheţani

1

17.

Chibed

1

18.

Ideciu de Jos

1

19.

Gheorghe Doja

1

20.

Pogăceaua

1

21.

Sîntana de Mureş

1

22.

Veţca

1

23.

Gârbova – jud.Alba

1

24.

Poarta Sălajului – jud.Sălaj

1

TOTAL

49

Pentru respectarea dreptului la identitate al copilului, legea instituie anumite obligaţii în sarcina instituţiilor implicate în realizarea demersurilor legale pentru copilul părăsit de mamă în secţiile de maternitate.

Astfel, pentru 12 copii părinţii nu s-au interesat de aspectul întocmirii certificatului de naştere, drept urmare, reprezentanţii unităţilor medicale au efectuat toate demersurile pentru înregistarea naşterii.

În ceea ce priveşte starea de sănătate a copiilor, situaţia se prezintă după cum urmează: cu diferite afecţiuni - 17 copii (defect septal ventricular muscular, defect septal atrial tip ostium secundum cu shunt: 1 caz; cheilognatopalatoschizis: 1 caz; pareză de plex brahial, paralizie de diafragm: 1 caz; tulburare de personalitate Bordeline, tentative antolitice repetate în antecedente: 1 caz; SDA gr. prin lipsă de aport şi vărsături, SDR edematos: 1 caz; tetralogie fallot, suferinţă hipoxicăperinatală: 1 caz; sechele postarsură, dificultate de deglutiţie: 1 caz; leziuni echimoze pe membre, braţ, faciale: 1 caz; melomelie unilaterală dreaptă, screening auditiv: 1 caz; sindrom de detresă respiratorie formă medie: 1 caz; intoxicaţie acută cu Metoclopramid, Distrofie gr. III: 1 caz; sindrom de vărsături, scabie suprainfectată: 1 caz; holoprozencefalie alobară, Microcefalie în observaţie: 1 caz; Sindrom Rubinstein Tayli, Retard în dezvoltare neuropsihomotorie: 1 caz; copil Polimarformat: 1 caz; retard mixt în dezvoltare. ESI cu tetrapareză flasco – spastică, microcefalie congenitală, dismorfism cranio cerebral: 1 caz; arsură termică cu lichid: 1 caz), nou născuţi - 15 cazuri, sănătoşi la data sesizării – 36 cazuri.

În ceea ce priveşte vârsta la care au fost părăsiţi copiii, în majoritatea cazurilor este vorba de copii nou-născuţi sau copii cu vârste de până la 3 ani - 61 cazuri, 1 copil de 5 ani, respectiv între 12 şi 17 ani 6 copii.



Analiza aspectului „relaţii maritale” relevă faptul că majoritatea copiilor părăsiţi provin din relaţii întâmplătoare, de concubinaj sau relaţii de căsătorie dezorganizate, astfel:

  • 32 copii nu au stabilită paternitatea,

  • 34 copii au fost recunoscuţi de tată,

  • 2 copii nu au înregistrată naşterea.

Observând variabilele mai sus prezentate, derivă cauzele care au dus la părăsirea copiilor în unităţile medicale, care sunt:

  • sărăcia;

  • nivelul scăzut de educaţie;

  • lipsa locuinţei sau condiţii improprii de locuit;

  • neutilizarea măsurilor contraceptive şi de planning familial, fie din necunoştinţă, dar de cele mai multe ori ignoranţă;

  • lipsa educaţiei sexuale;

  • lipsa sprijinului partenerului sau a familiei, relaţia cu partenerul în cazul uniunilor consensuale;

  • problemele de sănătate ale copilului sau a părinţilor.

Acordând asistenţă şi sprijin părinţilor copilului separat de familie, în vederea reintegrării copilului abandonat în unităţi medicale primordial în mediul său familial, finalitatea cazurilor se prezintă în felul următor:



Dificultăţile întâmpinate în soluţionarea cazurilor, în termenele stabilite de lege, sunt aceleaşi ca şi în anii precedenţi, astfel:

  • Lipsa asistenţilor sociali angajaţi în fiecare unitate medicală care are în structură secţii de nou-născuţi/ pediatrii. De aici, rezultă nerespectarea prevederilor Legii nr.272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, în ceea ce priveşte termenele de sesizare a cazurilor către DGASPC de către unităţile medicale şi a altor sarcini specifice prevăzute de Hotărârea de Guvern nr.1103/2014 pentru profesioniştii implicaţi în prevenirea şi intervenţia în cazurile de copii aflaţi în situaţie de risc de părăsire sau părăsiţi în unităţi sanitare.

  • Colaborare deficitară cu unele instituţii medicale (în special cu Pediatria I Tg. Mureş) în ceea ce priveşte:

    • modul de soluţionare a cazurilor sesizate şi paşii care trebuie respectaţi şi urmaţi în vederea externării unui copil în familia naturală sau instituirii unei măsuri de protecţie specială care să corespundă nevoilor copilului,

    • informarea DGASPC cu privire la modificările survenite în situaţia socio-medicală a copiilor după momentul sesizării,

    • nerespectarea principiului confidenţialităţii de către angajaţii unităţilor sanitare cu privire la situaţia copiilor părăsiţi sau cu risc de a fi părăsiţi.

  • Implicarea insuficientă a autorităţilor locale de la domiciliul familiilor cu risc de abandon al copiilor pentru acordarea sistematică de servicii/ prestaţii/ sprijin/ consiliere acestor familii.

  • Cunoaşterea insuficientă a prevederilor HG. nr.1103/2014 pentru aprobarea metodologiei privind realizarea obligaţiilor ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor şi profesioniştilor implicaţi în prevenirea şi intervenţia în cazurile de copii aflaţi în situaţie de risc de părăsire sau părăsiţi în unităţi sanitare.

Întârzieri în preluarea cazurilor în sistemul de protecţie, au loc datorită faptului că:

  • autorităţile locale nu transmit la timp documentele solicitate de DGASPC,

  • unitatea medicală nu oferă DGASPC informaţii corecte şi la timp, în ceea ce priveşte starea de sănătate a copilului, în contextul în care DGASPC este obligată să identifice o măsură de protecţie care să corespundă tuturor nevoilor copilului, iar pe de altă parte reţeaua de asistenţă maternală profesionistă este supraîncărcată, familii/ persoane disponibile să ia copii în plasament reduse ca număr,

  • resurse economice şi disponibilitate redusă în ceea ce priveşte interesul rudelor copiilor în vederea stabilirii măsurii speciale de protecţie. Acestea refuză să îşi asume responsabilitatea pentru creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor.

Dacă copilul a fost părăsit de mamă în maternitate, acesta nu poate să rămână în unitatea sanitară mai mult de 6 zile după ce a fost născut. În aceste situaţii, DGASPC preia în regim de urgenţă copilul (plasament la asistent maternal profesionist), urmând a se finaliza procedura de identificare a mamei şi de consiliere a acesteia. Legea nr.117/2006 care aduce completări cu privire la actele de stare civilă, intrată în vigoare la 1 septembrie 2006, subliniază încă o dată faptul că perioada de spitalizare în cazul copilului părăsit este determinată şi se impune plasamentul în regim de urgenţă.

Analizând situaţia comparativă în ultimii 5 ani a modului de soluţionare a cazurilor de copii părăsiţi în unităţi sanitare, putem observa faptul că anual creşte numărul cazurilor sesizate şi totodată scade numărul copiilor care ajung în sistemul de protecţie a copiilor, astfel:



Anul

Nr. sesizări

Cazuri care

nu au intrat în sistemul de protecţie

Cazuri care

au intrat în sistemul de protecţie

În lucru

Alternative familiale

Servicii rezidenţiale

Externări în familie

Transfer în alt judeţ / unitate spitalicească

Deces

Plasament familial

Plasament la AMP

SIRU

Centrul Maternal

CTF

SRD

SRMS

2011

43

Din care:



35 NOI

8 rămase

13

1

1

1

11

1

-

-

5

-

10

15

12

6

18

2012

48

Din care:



38 NOI

10 rămase

18

3

1

9

6

-

1

-

4

-

6

22

15

5

20

2013

49

Din care:



43 NOI

6 rămase

15

-

1

11

-

-

-

-

1

3

7

16

11

4

15

2014

62

Din care:



55 NOI

7 rămase

19

-

-

8

3

-

1

1

-

6

17

19

11

8

19

2015

86

Din care:



69 NOI

17 rămase

42

5

2

4

13

4

-

2

4

2

7

49

17

16

33

Yüklə 1,16 Mb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   10




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin