Raport cu privire la activitatea serviciului de asistenţĂ psihopedagogică simestrul I 2016 aprobat șef dge ștefan Vodă R. Burduja 2016 2016



Yüklə 215,4 Kb.
səhifə2/2
tarix30.01.2018
ölçüsü215,4 Kb.
#41786
1   2
Parteneriate existente (de specificat):



Nr. ctr.

Organele/structurile raionale/municipale din domeniile:

Educaţie

Ocrotirii sănătăţii

Asistenţei sociale

Autorităţi publice

Juridic

ONG-uri

Alte structuri/

institutţii

centrale

locale

1

DGE

Centrul de Sănătate

Centre Comunitare

Consiliul Raional

Primării

Inspectoratul de poliție Ștefan Vodă

LUMOS

AO Soroptimiste

2



Comisia pentru Evaluarea Vitalității și Capacității de Muncă

Direcția Asistență Socială și protecția Familiei și a Copilului

Comisia pentru Protecția Copilului Aflat în Dificultate







CFPS

AO Familie Sănătoasă

3

CRAP
















KEYSTONE

Generație Sănătoasă

4

ME
















Kultur Kontact

Concordia (s.Tudora

5

IȘE
















Terre des Homes




6

SAP din alte raioane
















AO Femee și Copil




7



















Pas cu

pas






  1. Activităţi desfăşurate în comun cu partenerii Serviciului (specificați organizația, structura, etc.):



Nr. ctr.

Organe/

structuri raionale/

municipale din domeniile

Activităţi realizate în comun cu partenerii Serviciului

Seminar

Masă rotundă

Atelier de lucru

Şedinţe de lucru

Alte activităţi

(specificaţi)

1.

Educaţie

DGE, IÎ, CRAP, IȘE









2.

Ocrotirii sănătăţii










CS




3.

Asistența Socială










CC




4.

ONG

LUMOS

Kultur Kontact

Terre des Homes

AO Femee și Copil

Pas cu pas

KEYSTONE

LUMOS

LUMOS

LUMOS





















donație



  1. Promovarea Serviciului de asistenţă psihopedagogică:

  • Scopul este de a promova educația incluzivă, pentru a beneficia de serviciile de suport oferite, pentru participărea tuturor copiilor la învățămîntul general, oferind șanse egale la educație.

  • Date/Activități de promovare:

Forma de promovare

Nr. de activităţi

Materiale realizate

Informare/Comunicare

12

Comunicări orale

Sensibilizare publică

4

Ziua ușelor deschise a CREI

Diseminare bune practici







Participare în diverse grupuri de lucru

2

Participarea în grupul de lucru din domeniul sănătății și a Asistenții Sociale - Materiale informative despre activitatea SAP

Comunicări în mass -media:

TV

Radio



Publicaţii

8

4


Pagina Web a Consilului Raional Ștefan Voidă
Articole în Ziarul local

Alte activităţi







Total

30




VII. MONITORIZARE:

Nr/or

Criterii de Monitorizare

Descriere

1.

Monitorizarea activității CREI:

  1. Număr total de CREI în raion/municipiu

  2. Număr de CREI în instituțiile de învățămînt preșcolar și în instituțiile de învățămînt general

  3. Număr de CREI deschise în anul curent

  4. % instituțiilor de învățămînt general din raion în care funționează CREI

  5. Numărul total de copii care frecventează CREI

  6. Numărul copiilor cu CES care frecventează CREI

  7. Număr vizite de monitorizare a activității CREI realizate de specialiștii SAP

  8. Calitatea serviciilor prestate de CREI

Din 28 de instituții preuniversitare 18 instituții dețin CREI, iar în 3 instituții sunt creat clase adaptate, aproximativ 64% din numărul total de instituții.

În raion activează 30 instituții de învățămînt preșcolar dintre care numai 1 deține CREI.

În 18 CREI din instituții preuniversitare beneficiază de asistență din partea CDS 301 elevi cu CES.

Pe parcursul acestui semestru am efectuat vizite de monitorizare în 14 CREI din instituțiile preuniversitare. Calitatea serviciilor prestate în CREI sunt la nivel mediu. Este îmbucurător faptul că prin implicarea activă a CDS și funcționării CREI s-a schimbat atitudinea celorlalte cadre didactice din instituțiile preuniversitare față de Educația Incluzivă. Fiecare copil cu CES dispune de un dosar personal completat conform metodologiei de funcționare a CREI. Cadrele didactice tratează copiii în mod egal.

Implicarea sistematică a copiilor cu CES în activități instructive și educative. Acceptarea copiilor cu CES de către colegii din clasă, în cadrul activităților de grup


2.

Monitorizarea activității CDS:

  1. Număr unități și număr personal angajat în calitate de CDS în raion/municipiu (de specificat în cîte instituții de învățămînt)

  2. Număr unități și număr personal CDS în instituțiile de învățămînt preșcolar și în instituțiile de învățămînt general

  3. % instituțiilor de învățămînt preșcolar în care activează CDS

  4. % instituțiilor de învățămînt general din raion în care activează CDS

  5. Număr ședințe de supervizare realizate de specialiștii SAP cu CDS

În raion la moment activează 23.5 unități de CDS, 22.5 unități în instituțiile de învățămînt general și 1 unitate în instituțiile de învățămînt preșcolar. Acest număr de unități repartizat la 25 de persoane. În 75% din instituțiile de învățămînt general și 3% din instituțiile de învățămînt preșcolar activează CDS.

Pe parcursul acestui semestru am monitorizat activitatea CDS din 14 instituții de învățămînt asistînd la 26 lecții.



3.

Monitorizarea activității CMI:

  1. Număr ședințe de supervizare și monitorizare realizate cu membrii CMI

  2. Număr fișe de monitorizare a activității CMI și a procesului EI în instituțiile de învățămînt din raion/municipiu

  3. Număr de PEI elaborate

  4. Număr de PEI revizuite

  5. % activităților planificate în PEI realizate în conformitate cu perioada stabilită

La moment în raion funcționează 57 de CMI, 27 în instituțiile preuniversitare și 30 în instituțiile preșcolare.

Pe parcursul acestui timp am monitorizat 14 CMI din instituțiile preuniversitare și 7 în instituțiile preșcolare.

Conform numărului de copii evaluați și reevaluați fiecare copil deține un PEI și respective fiecare PEI a copiilor reevaluați este revizuit.





Monitorizarea activității CD:

  1. Gradul de respectare a recomandărilor din Raportul de evaluare complexă a dezvoltării copilului

  2. Gradul de corelare a tehnologiilor educaţionale, curriculei, materialelor didactice etc. cu nivelul de dezvoltare a copilului şi nevoile de învăţare

  3. % de realizare a activităților planificate

  4. Gradul de respectare a indicațiilor metodice în dependență de cerințele educaționale ale copilului

  5. Nivelul utilizării experienței individuale și a achizițiilor anterioare de învățare ale copilului

  6. Utilizarea metodelor active în activitățile de învățare

În urma monitorizării instituțiilor de învățămînt general și asistării la ore pot să menționez că recomandările din Raportul de evaluare complexă a dezvoltării copilului sînt respectate partial. În mapele CD cu planificările de lungă durată sunt prezente curriculele modificate după care studiază copiii cu CES, însă mai puțin se utilizează.

Cadrele didactice din treapta primară au folosesc materiale didactice în concordanță cu nevoile specifice ale copiilor, la treapta gimnazială acest lucru este mai puțin vizibil;

Asigurarea participării tuturor copiilor la activitățile desfășurate în funcție de potențialul individual a fost la nivel;

Pe parcursul lecțiilor CD utilizează diverse forme de organizare a activităților care implică activ copiii în procesul de cunoaștere, dar uneori copii cu CES sînt lăsați în umbra.



4.

Evaluarea progreselor școlare:

  1. Numărul activităților de evaluare planificate și realizate în conformitate cu PEI

  2. Notarea copiilor cu CES conform deciziei Consiliului profesoral

  3. Nivelul de transparență a criteriilor și a procedurilor de evaluare

  4. % de realizare a asistenței specializate, terapiilor specifice prevăzute în PEI

  5. Gradul de informare al părinților privind progresul școlar realizat de către copil

La finele primului simestru a anului școlar conform PEI-ului toți copiii sunt evaluați de a identifica progresul școlar, astfel completînduse fișa de monitorizare a progresului școlar.

La finele anului de studii fiecare copil cu CES care a împlinit un an de la evaluarea complexă și multidisciplinară sunt reevaluați întocminduli-se rapoartele de reevaluare.

Pe parcursul anului se mai efectuiază evaluări/reevaluări la alte tipuri de solicitări cum ar fi de a scoate copilul din asistență, etc.

Notarea copiilor cu CES se efectuiază conform baremului de notare după performanțele atinse din curricula modificată.



De fiecare dată –strict evaluarea copilului se realizează în prezența părintelui/reprezentantului legal. În caz contrar părintele scrie o cerere precum ca evaluarea să se realizeze în lipsa lui. În acest caz la evaluare este prezent învățătorul /dirigintele de clasă. Astfel evaluarea realizînduse transparent și totodeată părintele este informat despre progresul școlar al copilului.

5.

Realizarea activităților extracucurriculare:

  1. Numărul de activități extracurriculare realizate, cu încadrarea copiilor cu CES

  2. Numărul copiilor cu CES care participă la activitățile extracurriculare

Ținînd cont de principiul nondiferențierii din programul de implementare a EI, copiii cu CES sunt incluși în toate activitățile extrașcolare ce se realizează în instituție

6.

Număr cazuri monitorizate de reintegrare a elevilor din instituţiile rezidenţiale şi speciale, în instituţiile din comunitate

Pe parcursul acestui timp în raion nu a fost reintegrat nici un copil din instituţiile rezidenţiale şi speciale.

7.

Existența bazei de date electronice și imprimate, segregate pe anumite variabile (gen, vîrstă, categorie CES, formă de incluziune etc.)

SAP deține o bază de date conform cerințelor enumerate și este completată periodic (semestrial și anual)

8.

Existența schimbului de date și informații între instituții și autorități privind prestarea serviciilor educaționale, sociale și medicale și beneficiarii acestora

După cum am menționat în capitolele anterioare, SAP are parteneriate din diverse domenii și la necessitate facim schimb de date, informații ținîndu-se cont de principiul confidențialității.

VIII. ANALIZA SWOT a activităţii Serviciului raional/municipal de asistenţă psihopedagogică:

Puncte tari

Puncte slabe

  • Asigura participarea la educatie a tuturor copiilor, promovand diversitatea si egalitatea;

  • Formarea cadrelor didactice din perspectiva educaţiei incluzive.

  • Strategia curriculara tine seama de diversitatea copiilor;

  • Accepta ideea ca orce copil poate invata;

  • Promoveaza atitudini tolerante, deschise, de acceptare şi înţelegere firească a raporturilor dintre copii cu cerințe educaționale speciale şi copii tipici.

  • Prezența Centrelor de resurse amenajate în instituții, unde se realzează asistența educațională dar și psihologică;

  • Dezvoltarea capacităţilor și cuoștințelor cadrelor didactice în domeniul psihologiei copiilor cu cerințe educaționale speciale; și adoptarea de către aceștea a unor metode adecvate pentru o educaţie incluzivă;

  • Colaborare eficientă între cadrele didactice şi cadrele didactice de sprijin.

  • Colaborare intersectorială pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă copiii cu CES din comunitate.

• Integrarea copiilor se face fara a realiza conditii egale;

• Indiferența educatori pentru informare si perfectionare în domeniul Educației Incluzive;

• Adesea diferentele sunt vazute intr-o maniera negativa, devenind sursa de conflict si justificare a discriminarii;

• Curriculele individualizate nu corespund intotdeauna nevoilor individuale de valorizare si potentare ale fiecarui copil;

• Copiii si parintii nu cunosc si nu sunt informati despre drepturile lor.


  • Lipsa/insuficienţa specialiștilor psihologi în instituții de învățămînt preuniversitar și preșcolar, respectiv Insuficienţa asistenţei psihologică pentru copii cu CES;

  • Modul nesănătos de viaţă, neglijarea copiilor cu CES de către familie, protecţia insuficientă împotriva neglijării şi abuzului;

  • Atitudine indiferentă a părinţilor elevilor cu CES faţă de procesul educaţional în care este implicat copilul lor.



Oportunități

Amenințări

• Reducerea riscului de marginalizare şi excluziune socială a copiilor cu diferite dizabilităţi sau de diferite etnii.

• Ofera fiecarui copil “diferit” posibilitatea de-a invata si a se dezvolta deoarece interactioneaza cu ceilalti copii.

• Dezvoltarea abilităţilor necesare pentru a face faţă exigenţelor instructiv - educative in vederea integrării cu şanse egale alături de ceilalţi copii in sistemul scolar.

• Copiii si parintii au posibilitatea sa-si cunoasca drepturile.



  • Instruirii și formări specializate pentru colaboratorii SAP și ulterior pentru CDS și psihologi școlari, în asistența copiilor cu autism, dezabilități de vedere și auz, alte tulburări specifice și asociate;

  • Suport metodic şi material din partea Organizaţiilor internaţionale

  • Existenţa sistemului de protecţie socială de care beneficiază persoanele cu dizabilităţi;

  • Elaborarea politicilor de colaborare transfrontalieră, intersectorială, responsabilizarea structurilor de diferit nivel.

• Atitudini si practici retrograde ale cadrelor didactice {refuzul diversitatii} ;

• Reticenta si lipsa de interes pentru copiii aflati in dificultate sau de alte etnii ;

• Saracia si marginalizarea unor familii ;

• Lipsa specialistilor (psihologilor școlari) in consilierea parintilor, copiilor si cadrelor didactice din instituțiile de învățămînt ;



  • Condiţii generale de infrastructură incompatibile cu necesităţile persoanelor cu dizabilităţi;

  • Copiii cu dizabilităţi, chiar şi atunci cînd sunt plasaţi în şcolile generale, au riscul de a abandona şcoala;

  • Temeri ale părinţilor celorlalţi elevi faţă de diminuarea calităţii procesului educaţional;

  • Lipsa resurselor (persoane, timp) pentru asistență psihologică după necesitate pentru familie şi copil;

  • Lipsa timpului a specialiștilor SAP pentru autoinstruire şi efectuarea la un nivel ridicat de calitate a tuturor acţiunilor planificate.




IX.Concluzii generale:

Procesul de implimentare și promovare a Educației Incluzive presupune conjugarea eforturilor mai multor persoane. Ca efortul depus să fie cel scontat, adică în beneficiul copilului cu CES, este imperios necesar ca între toţi actorii din procesul educațional implicați să fie stabilite relaţii de colaborare eficientă şi să existe o comunicare constructivă şi un respect reciproc. Educaţia incluzivă în şcoală presupune o folosire adecvată a resurselor umane, materiale şi metodologice, în favoarea tuturor copiilor, în aşa fel încât fiecare să înveţe şi să se dezvolte.

Pot sintetiza că educaţia pentru toţi devine coerentă dacă se bazează pe educaţia incluzivă şi dacă se defineşte ca:

• educaţie de calitate; • eficienţă; • responsabilitate; • pluridisciplinaritate; • proces complex; • strategie de respectare a drepturilor; • evidenţiere a valorii individuale umane.


X. Dificultăți și impedimente:

  • Un impediment major care face dificilă activitatea psihologului din cadrul SAP este lipsa de

specialiști psihologi din instituțiile de învățămînt preuniversitar care ar putea realiza ședințe de asistență psihologică cu toți copiii și cu copiii cu cerințe educaționale speciale. În așa mod specialiștii serviciului se deplasează permanent în localităţile raionului pentru a oferi consiliere psihologică, în condițiile în care, deocamdată, numărul de psihologi școlari este mult prea mic, aceștia nefiind prezenți în toate instituțiile de învățământ preuniversitar.

  • Fluctuaţia cadrelor didactice de sprijin, inexistenţa centrelor de resurse la instituţiile preşcolare, de

unde ar trebui să înceapă, de fapt, educaţia incluzivă.

  • Pe lângă cele menţionate, mai consider drept probleme majore în implementarea

educaţiei incluzive lipsa motivaţiei şi, de aici, rezistenţa opusă de unele cadre didactice cerinţei de a lucra la elaborarea planurilor individualizate calitative, conform posibilităţilor elevilor. Dar mai este vorba aici şi de împotrivirea care vine din partea unor părinţi în vederea instruirii copiilor lor după un plan individual.

  • Respingerea de către cadrele didactice a copiilor cu CES;

  • Lipsa măiestriei pedagogice;

  • Analfabetizarea părinților;

  • Neacceptarea de către părinți că copii lor sunt cu CES;

  • Lipsa profesionalismului în activitatea cu copiii cu CES;

  • Pregătirea insuficientă a CDS în lucrul cu copiii cu CES.

XI. Perspective şi priorităţi:

Pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor prestate și a îmbunătăți accesul persoanelor cu dizabilități la alte servcii sociale este necesar de întreprins următoarele acțiuni:



  • Oferirea suportului metodologic părinţilor/reprezentanților legali despre necesitățile copiilor cu dizabilități.

  • Acordarea sprijinului informaţional psihopedagogic cadrelor didactice, părinţilor, desfășurarea și promovarea practicilor incluzive şi contribuirea la formarea politicilor şi culturii incluzive în şcoală.

  • Formarea continuă a psihologilor școlari/preșcolari din instituțiile de învățămînt preuniversitare și preșcolare pe probleme de adaptare, comportament, succes/insucces școlar, orientare profesională etc.

  • Participarea la cursuri de perfecționare în calitate de cursant sau formator oferite de ME, CRAP, DGE, alte instituții cu practici incluzive, ONG-uri.

  • Masă rotunda cu specialiștii Serviciului de Asistență Psihopedagogică din alte raioane ale republicii în vederea schimbului de experiență în activitatea SAP.

  • Dezvoltarea parteneriatelor constructive în promovare Educaţiei Incluzive;

  • Asistență educațională centrată pe copil;

  • Organizarea și promovarea activităților de prevenire a eșecului școlar al copiilor cu CES;

  • Realizarea activităților de sensibilizare a opiniei publice în domeniul protecției drepturilor copilului, educației incluzive, diseminare a experienței avansate în domeniu.

  • Autoinstruire, participarea la stagii de formare în domeniul educaţiei incluzive, participarea la cursuri de perfecționare în calitate de cursant sau formator oferite de ME, CRAP, DÎ, alte instituții cu practici incluzive

Şef SAP____________________________________________

Data realizării Raportului______________________________

Semnătura:_________________________________________
Yüklə 215,4 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin