Teza semestrială la Literatura universală a fost susținută de 1693 de liceeni din cei 1734 care sunt înscriși în clasa a XI-a, profil umanist. Rezultatele sunt prezentate în următoarea tabelă:
Elevi listă
|
au scris
|
ab-senţi
|
Au luat note de:
| Reuşita
%
|
Eşec şcolar
%
|
Calitatea
%
|
Nota medie
|
10
|
9
|
8
|
7
|
6
|
5
|
4
|
1734
|
1693
|
41
|
86
|
265
|
349
|
355
|
279
|
301
|
58
|
96,58
|
3,42
|
40,81
|
7,04
|
Devenită tradiție, toleranța și indulgența profesorului se face observată și în cazul literaturii universale atunci cînd este vorba de salvarea situației în favoarea elevului. Datele curbei lui Gauss scot în evidență majorarea nesemnificativă a notelor de la „8” la „9”, spre deosebire de majorarea notelor de la „4” la „5”:
Conform datelor statistice prezentate la DGETS, plasate în ordine descrescătoare, cele mai înalte rezultate s-au înregistrat în liceele ”Socrate”(90%), „Prometeu-Prim”(85,5%), „Academia copiilor”(81,8%), „Hyperion”(79%), „Ginta Latină”(78,26%), „M.Kogălniceanu”(76%), “I.Creangă”(71%), „S.Haret”(69,44%), „Elimul Nou”(66%), “M.Eminescu”(64,71), „D.Alighieri”( 60%). Nota cea mai frecvent atestată în lucrările elevilor este 7,04, iar calitatea cunoştinţelor constituie 40,81%. Un procent scăzut al calităţii s-a înregistrat în LT „O.Ghibu”, LTPA „N.Sulac”, LT „Gaudeamus”, „Dragoș-Vodă (de la 10 -17,98% calitate).
Un % înalt al eşecului şcolar la disciplină s-a înregistrat în LT „O.Ghibu”(40%), „V.Vasilache”(25%).
Analiza comparativă a rezultatelor din ultimii ani, permite să constatăm că exigența evaluării din anul școlar precedent s-a menținut și în această sesiune, fără schimbări considerabile în planul parametrilor evaluați.
Conform orarului stabilit de ME, în sesiunea de vară teză la limba şi literatura română au susţinut 2709 elevi ai claselor a X-a, profil real şi umanist. Din motive necunoscute nu s-au prezentat la teză 60 de elevi (5 la profilul real și 55 la profilul umanist).
La profilul real au susţinut teza 1053 elevi din1058. Un randament optim de instruire au realizat 507 elevi, iar 24 nu au putut lua notă de promovabilitate, eşecul şcolar constituind 2,27%. Note de „5”-„6” au luat 292 elevi sau 27,7%, calitatea cunoştinţelor – 48,1% . (21,8% elevi au luat note de „7”).
Dintre elevii participanţi la teza de la profilul umanist, au formate competenţe specifice la nivel calitativ impuse de curricula la disciplină 591 elevi sau 35,6%, iar la nivel de eşec sunt plasaţi 4,95% sau 82 de elevi. Teza a fost realizată de 1656 elevi din 1711. Au lipsit 55 elevi. 615 elevi sau 36,9% au luat note de „5”-„6”; 307 sau 18,4% - note de „7”. Nota medie constituie 6,76.
Analiza comparativă a rezultatelor, după profiluri, scoate în evidenţă o calitate mai sporită a rezultatelor cu 12,46% la profilul real.
Curba gaussiană la profilul real este mai aproape de cea reală, puțin deplasată spre stînga (spre notele maxime), în timp ce la profilul umanist se observă o majorare a notelor de „5”.
Produsul evaluabil de la sfîrșitul semestrului/anului școlar trebuie să demonstreze prezența competențelor vizate și să întrunească cerințele de fidelitate, validitate (de conținut și de aspect) și obiectivitate. Considerăm că rezultate obţinute în urma analizei datelor statistice parvenite din instituții rămîn a fi relativ obiective, deoarece complexitatea subiectelor diferă de la o instituţie la alta, acestea fiind elaborate de profesori, iar nivelul de pregătire al profesorilor și gradul de exigență al acestora, respectiv, nivelul de pregătire al elevilor este şi el diferit. În acest context, facem trimitere și la rezultatele prezentate în baza curbei gaussiene, care, în unele cazuri, după cum s-a menționat, e departe de o curbă reală.
2. Pretestarea administrată de AAC a ME la limba şi literatura română pe eşantionul lărgit s-a desfășurat în corespundere cu prevederile ordinului ME nr. 65 din 13.02.2015, respectiv ordinul DGETS nr.337 din 13.03.2015 și a Instrucțiunii ME din scrisoarea cu numărul de înregistrare A-11/921 din 16.03.2015. Aceasta a avut drept scop simularea examenului și constatarea eventualelor lacune în pregătirea către acesta, dar și validarea testelor şi verificarea mecanismului de administrare. În eşantionul selectat prin ordinul ME au fost incluse:
-
clasa a IX-a - LT „I.Creangă” (80 elevi, profesor L.Coman, A.Galaju, S.Pîslaru) și „V.Vasilache” (44 de elevi, profesor N.Caranciuc). Au scris pretestarea, în instituţiile nominalizate, 124 de elevi;
-
clasa a XII-a - LT „G.Călinescu” (48 de elevi la profil umanist, profesor L.Nedelciuc și 22 elevi la profil real, profesor T.Prodan), „M.Eliade” (27 de elevi la profil umanist, profesor R.Ușurelu), „M.Eminescu” (25 elevi la profil real și 26 - umanist, profesor A.Tomiță), „S.Haret” (57 de elevi la profilul real și 31 de elevi la profilul umanist, profesori M.Jitari, S.Orehovschi). Au scris pretestarea, în instituţiile nominalizate, 241 de elevi, din clasa a XII-a, dintre care 132 profil umanist, 104 profil real.
-
Evaluarea educațională, în general, și aprecierea rezultatelor școlare ca produs instructiv-formativ, în particular, reprezintă subiecte iminente, dar sensibile în orice sistem de învățămînt. Cauzele rezidă în faptul că efectul diferitelor acțiuni evaluative - în special ale examenelor - se răsfrînge nu numai asupra sistemului educațional propriu-zis ca funcție de stat, ci și în afara lui: în plan didactic, în plan social, în plan cultural și chiar în plan politic, dar toate acestea numai după impactul, direct și de neocolit, în planul individual-spiritual al celui evaluat, deoarece Diferența dintre viață și școală? În școală înveți o lecție, apoi dai un test. În viață, ai de dat un test care te învață o lecție (T. Bodett), iar Educația este calea spre răspunsul la toate întrebările (W. Allin). Astfel, dintre cele trei componente ale spiralei educației – predare-învățare-evaluare – ultima, în viziunile curriculare moderne, a fost reclamată ca imperativ și indice esențial al:
-
calității/modernității actelor educaționale directorii – Curriculum, Standarde de eficiență, Referențial de evaluare, manuale școlare ș.a.;
-
calității/eficienței aplicării atît a acestor acte nemijlocit de către actorii educaționali, cît și a conștientizării de către ei a scopului instructiv final al școlii – formarea multilaterală a unui subiect social activ, pregătit să reziste schimbărilor, să meargă într-un pas cu ele, să le perspectivizeze întru propria realizare;
-
calității/eficienței demersului educațional desfășurat la ore – domeniu de responsabilizare esențială a profesorului, menit să formeze/dezvolte și competențe elevului, dar și comportamente aplicabile în orice domeniu al existenței;
-
motivației/efectului așteptat din partea elevului ca rezultat al școlarității – totalitatea proceselor și produselor care măsoară natura și nivelul performanțelor atinse în corelarea dintre finalitățile instruirii, obiectivele propuse și judecățile emise în vederea unor decizii educaționale, sociale, conceptuale, spirituale;
-
justificării nevoii de a măsura calitatea/eficienţa procesului de instruire, de a obţine informaţii obiective, raportate la indice generale, unice, și de aceea relevante privind progresul real al elevilor la sfîrșitul treptei de școlaritate, de a asigura menţinerea/dictatul standardelor şi de a oferi feedback-uri necesare tuturor actanților educaționali.
Examenul de Limba și literatura română pentru absolvirea gimnaziului, sesiunea 2014-2105, a răspuns cu prisosință criteriilor enunțate mai sus și a radiografiat foarte clar gradul de posedare de către elevi a cunoștințelor și a competențelor, reclamate a fi obligatorii în mînuire la finele acestei trepte de învățămînt, concomitent reprezentînd un criteriu de măsurare și a capacității de racordare a cunoștințelor/competențelor literar-lingvistice posedate la domenii nu tocmai specifice disciplinei, ci și la cele adiacente:
it. 4 – elaborarea unui text coerent de 7-10 rînduri, exprimînd punctul de vedere personal asupra necesității de a respecta eticheta în diverse situații de viață;
it. nr. 7 – construirea unui dialog din 4 replici, ce ar putea avea loc între 2 elevi, membri ai unei echipe de sportivi, care merg la o competiție;
it. nr. 8 – descrierea, în 7 rînduri, a unui vehicul;
it. nr. 12 – elaborarea, conform legendei, a unui anunț și, totodată, contribuind la dezvoltarea personalității celui examinat nu doar prin funcția de evaluare, dar și prin testarea capacităților de concentrare, de depășire a emoțiilor, a competenței de a judeca și a acționa rațional în situații de vîrf și de a utiliza/aplica instrumentarul lingvistic și literar, obținut la ore, în condiții neobișnuite, ceea ce, de fapt, și reprezintă practica rațională și funcțională a limbii în starea ei ingenuă.
În confirmarea ideii de caracter unificator, generalizator și obiectivat pe elev, subiectul examenului, deși a reflectat – după cum era și logic - zondarea acelorași 3 dominante integratoare ale procesului educațional la disciplină – cunoaștere și înțelegere-aplicare/integrare-modelare/creare – totuși a urmărit alte obiective decît cele din ultimii ani:
-
cunoaștere și înțelegere (nivelul I):
- demonstrarea capacității de lectură independentă, conștientizată și de înțelegere a unui fragment de text necunoscut cu mai mulți distractori - răspunzînd la întrebările formulate asupra textului (it. 1) și selectînd/comentînd o secvență concretă cu parametru indicat (it. 3)
-
aplicare/integrare (nivelul II):
- demonstrarea competenței de practicare rațională și funcțională a limbii prin elaborarea rezumatului (it. 2), a textului argumentativ propriu în baza experienței personale sau inspirate din realitate și nu a celei din textele literare sau citite independent (it.4), citarea și/sau exemplificarea unor norme ortografice/sintactice ne/elucidate de text ;
-
modelare/creare (nivelul III):
- demonstrarea competenței de a elabora mini-compoziții de diferite tipuri fără repere textuale, în limita anumitor parametri–a descrierii și a dialogului (it.8,7); redactarea unui text cu destinație funcțională dată–a anunțului (it.12); scrierea unui text coerent în spațiul propus (it. 2, 3,4,7, 8, 12).
Pe de altă parte, o relativă noutate a testului, salutabilă, în opinia mai multor profesori, și decisivă, în situația determinării competențelor reale posedate de către elev, au constituit-o it. 10,11, care au vizat comportamentul intelectual nemediat prin ore sau prin așa numitele „ajutoare” ale elevului, cerîndu-i o activitate individuală, concretă pe textul unui articol lexicografic, apriorizată mai mult la temele de casă, competență evaluată încă la pretestare, deci posibil a fi recuperată/remaniată, în cazul eșecului, pînă la finele anului de învățămînt.
În baza Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenelor de absolvire a gimnaziului, în anul şcolar 2014-2015, şi în baza orarului ME, examenul la Limba şi Literatura Română s-a desfăşurat la data de 11 iunie 2015.
Constartări referitor la organizarea și desfășurarea activității de evaluare prin examen Conform ordinului DGETS nr. 388 din 25.03.15 a fost aprobată Comisia Municipală de Evaluare la Limba și Literatura Română, treapta gimnazială, constituită din președinte, 2 vice-președinți și din 45 profesori – evaluator, care si-au desfășurat activitatea la LT „Vasile Vasilache”, Centru Municipal de Evaluare a lucrărilor de examen la toate disciplinele gimnaziale.
În prima etapă, repartizarea plicurilor cu teste Președinților Comisiilor Școlare de Examene nu s-au atestat nereguli, deși unele observații pentru punctualitate s-ar cere a fi făcute.
În a doua etapă - a preluării lucrărilor de examen - s-a constatat că plicurile cu materiale de examen au fost intacte și deschise corect, pe latura cu nr.4, conform indicației AAC. Astfel, în Centrul de Evaluare au fost receptate din 91 de instituții 4494 lucrări scrise, 4 teste ale elevilor cu CES (cîte 1 test din gimnaziul nr. 93 și gimnaziul „D. Matcovschi”, 2 teste din IPLT „ Al. I.Cuza”); copiile diplomelor de merit de la Olimpiada republicană a celor 3 elevi învingători (Pușcă Elena, LT „I. Creangă”, Rotaru Liviu, LT „E. Alistar” și Buga Cristian, LT „P.Zadnipru”), care au obținut note fără examen. La fel, au fost receptate 10 teste anulate pentru derogare din LT ,,Gh.Asachi”, 1 test anulat pentru semn din LT ,,M. Eminescu” și 106 teste neutilizate.
La această etapă au admis incorectitudini de protocol Președinții Comisiilor Școlare de Examen din LIMPS, prezentînd o altă formă de proces-verbal, din Liceul Seral nr.1 și din Liceul Tehnologic pentru Copii cu Vederea Slabă, oferind spre evaluare lucrări fără plic.
În etapa a III-a, cea a activității propriu-zise a Comisiei Municipale de Evaluare s-a procedat:
-
semnarea Angajamentului de asigurare a testului şi instruirea profesorilor-evaluatori cu privire la elaborarea/deliberarea obiectivelor evaluării-unice, standardizate şi congruente stipulărilor Curriculumului la disciplină, vizînd:
-
determinarea posibilelor soluţii aşteptate de la candidaţi și raportarea acestora la standardele evaluării şi la cele de posedare a competenţelor iminente unui absolvent de gimnaziu;
-
studierea/analiza baremului de evaluare şi elaborarea unor principii unice, comune pentru toţi evaluatorii în aprecierea soluţiilor din teste;
-
stipularea unor criterii unice, generale şi integratoare, în baza baremului, pentru aprecierea corectitudinii exprimării scrise a candidaţilor: gruparea greşelilor după tipuri, punctarea /depunctarea inconsecvenţelor punctuaţionale şi de stil;
-
deliberarea situaţiilor a unor posibile erori în găsirea soluţiilor sau a altor contravenţii Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenelor de absolvire a gimnaziului, cum ar fi: răspunsuri identice, depăşiri de spaţii, două caligrafii, utilizare a ceruzei ş.a., momente pentru care s-au întocmit 3 procese-verbale speciale.
Din cei 45 profesori-evaluatori, 39 și-au onorat obligațiunile, delegate prin ordinul respectiv al DGETS, din anumite motive, nu s-au prezentat în procedura evaluării examenului următorii profesori: Groza Virginia, LT „M. de Cervantes”, Melnic Tatiana, LCI „Prometeu-Prim”, Durleșteanu Oxana, IPLT „Hiperion”, Prodan Tatiana, LT „G. Călinescu”, Negară Galina, IPLT „M. Eliade”, Orehovschi Lilia și Stoianov Natalia, IPLT „S. Haret”, iar cele 4494 teste s-au verificat în perioada 11.06-17.06.15.
Pe parcursul activității de apreciere a lucrărilor de examen, s-au constatat, cu regret, aceleași lacune, devenite deja tradiționale, atît în administrarea, cît, mai ales, în realizarea subiectelor:
-
lipsa de atenție/concentrare a unor candidați asupra sarcinii din item;
-
incapacitatea de a procesa inteligibil textul propus – atît cel literar, cît și articolul de dicționar;
-
absența unor automatisme ale muncii intelectuale, ce ar fi trebuit să fi fost elaborate/impuse pe parcursul învățării în gimnaziu;
-
lipsa competenței de elaborare a rezumatului;
-
lipsa competenței de elaborare a descrierii;
-
insuficiența vocabularului activ pentru domeniul sportului și cel al vehiculelor ș.a.
Asfel: în 22% din lucrări s-au atestat răspunsuri incomplete sau incorecte la întrebările din init.1; 27 % din candidați au elaborat rezumate la persoana I, rescriind figurile de stil și detaliile mots-a-mots ( it. 2); iar în 21%din lucrări rezumatul a clonat textul, păstrînd vorbirea directă; marea majoritate a soluțiilor la it. 3 – comentarea atitudinii unui personaj față de altul - n-au beneficiat de punctare maximă, deoarece n-au oferit sugestiile conexiunilor de context și cele figurative ale secvențelor citate, recurgîndu-se doar la reluarea termenilor, adică nu au comentat, propriu-zis, îmbinarea de cuvinte sau cuvîntul figurat, operație cerută de item; cel mai greu a fost de luat de către elevi și de apreciat de către evaluatori it. 4, în cadrul căruia, de bine de rău, s-a vorbit despre etichetă dar, neargumentat, stîngaci, evaziv, fără indicarea situațiilor concrete din viață, în afară de la masă și în troleibuz, lipsind, în marea majoritate a răspunsurilor dovezile pentru termenul necesitate; nu au fost rare nici lucrările în care s-a vorbit despre etichetă ca semn al producătorului;în peste 70 % din lucrările evaluate, sinonimizarea pentru termenii propuși a demonstrat nu numai vocabular cantitativ redus, dar și o eroare conceptuală gravă: cea a propunerii sinonimului prin locuțiune – competență creată la clasă încă de la începutul gimnaziului; rezolvarea it. 6, în această sesiune de examen, a constituit o surpriză neplăcută: aproximativ 46% din candidați au oferit soluții defectuoase la cunoașterea/selectarea propozițiilor subordonate de tipul cerut, ceea ce contravine substanțial tendinței din ultimei 3 ani; Dialogul cerut în it. 7 a reprezentat și el, spre regret, - pentru că a fost un domeniu mai puțin vulnerabil în sesiunile de examen precedente - încercări eșuate în peste 2/3 din lucrări, pentru că nu au reflecta tema/cuvintele-cheie propuse de sarcină: competiție, sportivi, membri ai unei echipe și în jumătate din răspunsurile considerate eșuate au propus replici goale de tipul Bună ziua, Pa!;un alt domeniu vulnerabil, deși s-a probat în pretestare, l-a constituit it. 8, ce reclama descrierea unui vehicul: jumătate din candidați n-au numit tipul de vehicul – criteriu eliminator - cu toate că au enumerat părțile componente ale automobilului – ceea ce, de fapt, nu a reprezentat o descriere propriu-zisă, căci lipseau adjectivele, texte măcar apropiate de standard s-au atestat rarisim; it. 9 – de citare a regulii ortografice - a reprezentat liderul topului de incoerențe, inconsecvențe și eșecuri ale răspunsurilor propuse de către absolvenți, aceștia demonstrînd adevărate minuni de ingeniozitate în (atenție!) alcătuirea regulilor și nu citarea lor, măcar au intenționat să se descurce și, pe alocuri, în aproximativ 35-40 % de cazuri, au reușit!; it. lexicali, 10,11, în lanț, – o altă noutate a testului - în majoritatea lucrărilor, n-au prezentat mari dificiențe pentru candidați, decît numai la utilizarea, în enunțuri proprii (it.11) a sensurilor concrete, indicate de articolul lexicografic din it. 10, fapt pe care o bună parte din elevi nu l-au sensibilizat în aproximativ 60% din lucrări; it. 12 cu sarcina de a elabora un anunț conform legendei, deși probat și el în simulare a fost, totuși, realizat infect în, aproximativ jumătate de lucrări, eroarea esențială constituind necunoaștere specificului de persoană (I) a acestui tip de text funcțional, deși n-au lipsit nici anunțuri care n-au reflectat legenda, în schimb au conținut alte nume, prenume (personale!– și atunci apare legitima întrebare Ce s-a lucrat la ore? Cum s-a efectuat analiza pretestărilor? or, la clasă, nu s-a vorbit despre „securitatea” testului şi riscul utilizării oricăror semne ?
În așa mod, deși probat în cadrul simulării de examen și, deci, familiar la nivel de conținut, structură și operaționalizare, subiectul de Limba și literatura română, sesiunea 2014-2015, a prezentat, totuși, la nivel de realizare, algoritmizare și calitate anumite dificultăți, mai ales pentru elevii competențele cărora au fost superficiale: s-a întîmplat paradoxul Scriu ce știu, și nu Știu ce scriu.
Conform prevederilor Metodologiei de organizare și desfășurare a examenelor, lucrările care au acumulat scor minim și scor maxim au fost revăzute, în scopul confirmării justeții aprecierii inițiale, de către vicepreședinți în strictă conformitate cu cerințele baremului, iar în urma acestei proceduri, s-a constatat că majoritatea membrilor Comisiei de Evaluare a examenului de Română au demonstrat o atitudine atentă şi obiectivă faţă de procedura verificării lucrărilor şi au respectat, aproape integral, cerinţele baremului şi deciziile aprobate, de comun acord, pentru standardizarea şi unificarea aprecierii – estimarea competenţelor, corectitudinea, imparţialitatea şi tolerarea răspunsurilor neaşteptate. În această ordine de idei, s-ar merita menționate corectitudinea, însoțită de atitudine responsabilă, discretă, atentă şi înalt profesionistă a profesoarelor Sandu-Grosu Svetlana, Plămădeală Larisa, Urîtu Olesea, Jăpălău Rodica, Motovilov Svetlana, Vozian Viorica, care şi-au îndeplinit, în mod onest, obligaţiunile de membru al Comisiei de evaluare a examenului de Română, verificînd corect şi obiectiv lucrările candidaţilor şi demonstrînd experienţă, inteligenţă, eficienţă şi integritate de specialişti reputaţi în domeniu. În aceeaşi ordine de idei, în cadrul reevaluării obligatorii a lucrărilor cu pînă la 25% şi peste 90% realizare, s-a constatat o anumită superficialitate în observarea, notarea şi tipologizarea greşelilor comise de către candidaţi, manifestată de unii profesorii şi soldată cu hiperexigenţă pentru corectitudine sau supraapreciere nefondată a unor lucrări infecte pe alocuri, ambele situaţii condamnabile în cadrul unui examen final, pentru că denaturează adevărul şi compromit scopul procesului educaţional.
O ultimă și, poate, cea mai grea etapă de evaluare a examenului, dar tot pe atît de importantă și consistentă în concluzii educaționale a constituit-o completarea centralizatoarelor, sumarea punctelor pe instituții în parte și pe municipiu, procedură ce a făcut posibilă și o a treia revizuire a lucrărilor, o verificare electronică a punctelor obținute de către candidat și a exclus, unele erori de calcul, ce s-ar fi putut întîmpla. La 17 iunie 2015, datele au fost transmise la AAC, iar membrii Comisiei de verificare au decodificat lucrările și au completat borderourile de notare. La 18 iunie 2015, testele împreună cu borderourile de notare perfectate au fost retribuite managerilor școlari din instituțiile municipale. O copie a borderourilor a fost transmisă Președintelui Centrului de Verificare, iar a doua - transmisă la DGETS.
Finalizarea cu succes și în termenul stabilit a activității de evaluare a lucrărilor de examen la Română s-a datorat responsabilității factorilor implicați în acest proces. În mod expres, merită a fi menționate calităţile manageriale distinse, profesionismul, probităţile practic-eficiente ale președintelui și vicepreşedinţilor Comisiei de Evaluare, datorită cărora s-a lucrat ritmic, raţional, regulamentar, operativ.
Analiza datelor din procesele-verbale a constatat faptul că în sesiunea iunie 2015, din cei 4612 elevi înscriși pe SAPD al Agenţiei de Asigurare a Calităţii a ME au fost admiși la examen 4535, iar 64 au fost respinși/neadmiși. Pe parcurs au plecat 11, inclusiv cu cele 2 cazuri de deces. Au susținut examenul 4495 de elevi (1 lucrare din LT „M.Eminescu” a fost anulată la sfîrșitul examenului pentru semn); La Comisia de Evaluare au fost prezentate 10 teste anulate din LT „Gh.Asachi”, care nu au intrat în numărul lucrărilor scrise ; 3 candidați au fost eliberați în baza rezultatelor de la olimpiada republican, acordîndu-li-se, conform Metodologiei de organizare și desfășurare a examenelor, nota „10”; Au lipsit de la examen: 21 elevi nemotivat, 3 pe motiv de boală, 3 elevi din alte motive. Cei 4 elevi cu CES au susținut examenul în baza testului elaborat de profesor conform Curriculumului adaptat.
In opinia profesorilor, subiectul propus pentru examen a promovat frumoase și inteligente valori umane, de reactualizarea cărora are acută nevoie societatea contemporană, grăbită, mînată de moda occidentală, de iluzia banului cîștigat ușor și de tolerarea lipsei de cultură și de cea a manierismului în sensul frumos al cuvîntului. Pe de altă parte, plătind tribut iminent timpului și racordînd subiectul la unele realități moderne, testul i-a cîștigat, prin descrierea vehiculului, și pe elevii hipersensibili la modernitate și pe cei înclinați spre retrospectivă, reprezentînd un real pretext de largă revalorificare a experiențelor proprii, nu a celor lectorale, ci, mai repede, integratoare, culturale, necesare a fi aplicate în cotidianul obișnuit.
Lesne observabil, firesc și logic, subiectul de examen la Limba și literatura română pentru absolvirea gimnaziului, sesiunea iunie 2015, a pus în fața candidaţilor sarcini de lucru menite a le oferi condiții reale de utilizare corectă, oportună a competențelor de comunicare scrisă, ce ar trebui să fi fost formate pe parcursul învățării obiectului în clasele a V-a - a IX-a, și, promulgate, clar, în documentul director al activității profesorilor-specialiști - Curriculum Național. Mai mult chiar, formularea, structura și ierarhizarea itemilor a fost simulată în cadrul premergătoarei testări tradiționale la disciplină (martie 2015), și deci, de la sine înțeles, în partea conceptuală, de operaționalizare algoritmizată a soluțiilor nu ar fi trebuit să prezinte dificultăți pentru elevii care, la clasă, în timpul respectiv - tocmai în martie - ar fi trebuit să-și fi analizat lucrările evaluate, să-și fi conştientizat lacunele și, în perioada de pînă la examen, ghidați de profesor, să-și fi efectuat lucrul asupra greşelilor în scopul remanierii situațiilor vulnerabile.
În total pe municipiu, în cadrul sesiunii de bază, au susţinut examenul la Limba şi literatura română 4497 elevi, cu 103 mai puţin decît în anul precedent. 11 elevi au fost eliminați din examen, lucrările fiind anulate pentru fraudă. Conform scorurilor acumulate au luat notele:
Note
|
„1”
|
„2”
|
„3”
|
„4”
|
„5”
|
„6”
|
„7”
|
„8”
|
„9”
|
„10”
|
Grila de puncte
|
0
|
1-4
|
5-8
|
9-12
|
13-20
|
21 - 28
|
29 – 36
|
37 - 44
|
45 - 47
|
48-50
|
Nr. de elevi
|
3
|
5
|
9
|
30
|
347
|
938
|
1673
|
1330
|
138
|
24
|
În %
|
0,06
|
0,11
|
0,20
|
0,67
|
7,72
|
20,86
|
37,20
|
29,58
|
3,07
|
0,53
|
Diagramele de mai jos propun pentru comparație rezultatele înregistrate în sesiunea de bază din 2014 și 2015.
Distribuţia notelor pe municipiu, ca și în sesiunea din anul precedent, a înregistrat o curbă Gauss simetrică, exprimînd o distribuţie egală a elevilor în jurul mediei. Histograma de mai jos reprezintă dispersia scorurilor pe municipiu:
Totodată, merită a fi evidențiat faptul, că spre deosebire de anul precedent schema de convertire din sesiunea curentă a fost mai generoasă. Astfel, dacă în sesiunea precedentă nota „5” se acorda începînd cu 16 puncte, în sesiunea curentă - de la 13 puncte, fapt ce a dus la diminuarea notelor insuficiente de la 67 la 47 (în anul precedent între 13-15 puncte au acumulat 37 candidați). O altă extremă o constituie nota „10”. Dacă în sesiunea precedentă nota „10” s-a acordat de la 49 la 50 puncte, în sesiunea curentă – de la 48 puncte. Respectiv, dacă anul trecut s-au înregistrat 15 candidați cu nota „10”, în anul curent -24 de elevi. Automat s-au plusat aici și cei 10 elevi care în anul trecut au avut 48 puncte. În favoarea elevului a fost acordat punctajul din schema de convertire și în cazul notelor „6”, „9”- cu 1 punct și a notei „8” – cu 2 puncte. Pentru o analiza comparativă se propun schema de convertire din cele 2 sesiuni, dar și histograma cu dispersia scorurilor din sesiunea precedentă.
Schema de convertire a punctelor în note, sesiunea 2014 și 2015
Anul
|
Note
|
„1”
|
„2”
|
„3”
|
„4”
|
„5”
|
„6”
|
„7”
|
„8”
|
„9”
|
„10”
|
2014
|
Grila de puncte
|
0 - 2
|
3-7
|
8-11
|
12-15
|
16-21
|
22 - 28
|
29 – 38
|
39 - 45
|
46 - 48
|
49-50
|
%
|
|
0,02
|
0,15
|
0,43
|
0,84
|
8,13
|
18,82
|
43,65
|
24,76
|
2,84
|
0,32
|
2015
|
|
0
|
1-4
|
5-8
|
9-12
|
13-20
|
21 - 28
|
29 – 36
|
37 - 44
|
45 - 47
|
48-50
|
%
|
|
0,06
|
0,11
|
0,20
|
0,67
|
7,72
|
20,86
|
37,20
|
29,58
|
3,07
|
0,53
|
Histograma de mai jos reprezintă dispersia scorurilor pe municipiu în sesiunea de examen 2014:
În pofida celor expuse, revenind la primele două diagrame care reprezintă rezultatele celor două sesiuni, constatăm că curba lui Gauss a rămas armonioasă, echilibrată, ceea ce constituie, în esență, un principiu al unui examen obiectiv.
În urma analizei borderourilor de notare, s-a constatat că în sesiunea de bază 2015, cei 4497 de candidați evaluați au luat următoarele rezultate:
Din numărul total, 69 de instituţii au înregistrat o reuşită de 100%, astfel reuşita pe municipiu constituind 98,95%. N-au luat nota de promovare 47 elevi. Coeficientul calităţii și nota medie rămîn constante, constituind 33,13%, respectiv – 6,97.
Cel mai mare coeficient al calităţii s-a atestat în următoarele instituţii şcolare: LT „Elitex” – 100%; LT „Litterarum” – 93.10%; LT „Orizont”, Buiucani – 88,64%; LT „Waldorf” – 82.35%; LLMT „Socrate” - 75%; LT „Elimul Nou” – 75%; LT „M. Eliade” – 64.94%; Gimnaziul nr. 42 – 62.5%; LT „Iu. Hasdeu” – 61,44%; Gimnaziul „I.L.Caragiale” – 60.0% etc.
Un coeficient al calității egal cu zero s-a înregistrat în gimnaziul-internat nr.3, gimnaziile nr.65,67. De asemenea, indici de slabă calitate s-au atestat în Gimnaziul „I.T.Costin” (5,26%), colegiul Național de Coregrafie (5,45%), LT „Academia Copiilor”(5,88%), Gimnaziul „D.Matcovschi”(6,25%), LT cu profil sportiv nr.2 (6,67%), LT „P.Rareș” (6,94%), LT „M.cel Bătrîn” (7,14%), LT „Ștefan Vodă” (8,11%), LIRPS(9,33%), gimnaziul nr.68(10,71%).
Indici ai eşecului şcolar s-au înregistrat în 22 instituții de învățămînt, precum urmează:
În aceeași ordine de idei, dar și cu nedumerire profundă, nu pot fi trecute cu vederea, în acest raport, anumite inconveniențe, devenite trecătoare și tradiționale, iertabile în practica examenului de Română și unele momente ce contravin stipulărilor Metodologiei de organizare și desfășurare a examenelor și profanează, într-un fel buna desfășurare a evenimentului:
-
Lucrări aduse în alte plicuri și nu în plicul venit de la ME:LIRPS, Liceul Seral nr.1, Liceul Tehnologic pentru Copii cu Vederea Slabă și LT „Pro Succes”.
-
Lipsă semnului Z în unele lucrări din:LT „G. Călinescu”; LT „M. Sadoveanu”; LT „Trușeni”; LLMM; LT„ Hiperion”, LTPR „M.Marinciuc”; LT „O. Ghibu”; LT „Durlești”.
-
Unii itemi realizați în creion:LT „M. Sadoveanu”; LT „O. Ghibu”; Gimnaziul nr. 74, Tohatin; LT „T. Bubuiog”; LTPA „M. Berezovschi”; LT „Universul”; LT „N. Bălcescu”; Gimnaziul „I.L.Caragiale„, LT „N. Bălcescu”.
-
Utilizată ceruză:LT „O.Ghibu” - 3 teste care și au fost anulate conform deciziei Comisiei Municipale de Examen.
-
Itemi identici: LT „Durlești”; Liceul Republican Sportiv; LIMPS; Gimnaziul „Steliana Grama”; LT „T. Bubuiog”; LT „Litterarum”; LT „L.Rebreanu”.
-
Scris cu două culori: LT „M. Sadoveanu”; Gimnaziul „I.L.Caragiale”; LT„ Ștefan Vodă”; LT „Budești”; IPLT „S. Haret”.
-
Nerespectarea legendei la itemul 12 ( altă datare, alte nume, alt subiect)Gimnaziul nr. 41; Liceul Național de Coregrafie; IPLT „N. Sulac”; LT „N. Bălcescu”; IPLT „S. Haret”; LT „Ștefan Vodă”; Gimnaziul „Steliana Grama” ; LT „O. Ghibu”; LT „Hiperion”, „Durlești”; Gimnaziul nr. 79, Ghidighici.
-
Două caligrafii:LT „Universul”; Liceul „Columna”; LT „O.Ghibu”.
Toate momentele respective s-au pus în discuție și s-au luat decizii referitor la cele constatate în cadrul celor 2 ședințe ale Comisiei Municipale de examen, la care a participat Președintele Comisiei de evaluare.
Diagrama cu analiza comparativă a rezultatelor examenului din ultimii 5 ani de studii:
Din an în an se înregistrează o scădere a numărului de elevi care finalizează treapta gimnazială. Timp de 5 ani numărul de elevi a scăzut cu 1019. Totodată, relativ constante se mențin reușita, nota medie și calitatea cunoștințelor și competențelor demonstrate de elevi în cadrul examenului.
Activitatea Comisiei Municipale de Examinare a Contestațiilor la Română
Actuala sesiune de contestație a lucrărilor de examen la Limba și literatura română pentru absolvirea gimnaziului, desfășurată la 23-24 iunie 2015, și-a ținut lucrările în termenii și condițiile reglementate de Actul școlar directoriu - Metodologia de organizare și desfășurare a examenelor - și a avut la bază un protocol de acțiuni reevaluative, probate în anii precedenți și de aceea cunoscute de către toți actorii procedurii: elevi, părinți, profesori, membri ai Comisiei Municipale de Contestație și a fost ghidată de următoarele obiective:
-
deliberarea aprecierii itemilor ceruți în conformitate cu deciziile Comisiei de Evaluare a examenului, stipulate prin Procesele-verbale nr. 1,2,3 din 11-17 iunie 2015, aplicate în evaluarea inițială;
-
procedura propriu-zisă de re-evaluare obiectivă, imparțială și competentă, în conformitate cu indicațiile baremului, a răspunsurilor solicitate;
-
re-interpretarea/re-aprecierea răspunsurilor dubioase/echivoce, cu elemente divagante, în favoarea contestantului, în mod special, la itemii cu soluții personalizate, la care s-a ținut cont de individualitatea elevului;
-
elaborarea unor notificări privind calitatea evaluării lucrărilor în cadrul activității Comisiei. Alte Acte de reglementare a activității Comisiei de Contestație:
-
Stadardele de eficiență...;
-
Referențialul de Evaluare...
-
Curricula Națională la disciplină;
-
Manualele școlare de Limbă și Literatură Română, recomandate de ME pentru gimnaziu.
Au fost re-evaluați de către Membrii Comisiei de Contestație numai itemii indicați pe lucrări, de către Secretarul Comisiei Școlare de Examene, în baza cererilor depuse de candidați în instituție; în cazul în care, pe lucrare s-a reclamat re-aprecierea corectitudinii tuturor secvențelor scrise, s-au urmat, obligatoriu, indicațiile baremului analitic care a dictat necesitatea prezenței răspunsurilor la itemii: nr. 1, 2, 3,4, 7,8,11,12.
Cuantificarea statistică a rezultatelor, obținute de către solicitanții contestațiilor, a făcut proeminente cîteva tendințe:
-
din an în an, de la o sesiune la alta, numărul lucrărilor depuse pentru contestații este în scădere; în comparație cu anii precedenți în sesiunea curentă numărul lucrărilor înaintate pentru contestație a scăzut cu 1,87%: din 4495 de candidați au contestat examenul 455; în sesiunea 2014 - cu 0,81%: din 4600 de candidați, au contestat examenul 515, adică 11,19%; în sesiunea 2013, din 4758 - 571, adică 12%;
-
s-a majorat 9,5% în raport cu anul precedent, cota/parte a lucrărilor, notele cărora au rămas intacte după contestație: 362 din 455 – 79,5% ( sesiunea curentă), 360 din 515 - 70% (sesiunea 2014) și 300 din 571 - 53,2% (sesiunea 2013), ceea ce indică sporirea calității/unificării cerințelor de evaluare în sesiunea de bază;
-
s-a micșorat (cu 9,4%), cota lucrărilor notate, după contestație, cu 1p. mai mult: 92 din 455 – 20,2% în sesiunea curentă, 153 din 515 - 29,6% (sesiunea 2014) și 267 din 571 - 46% (sesiunea 2013), ceea ce confirmă, cu certitudine, corectitudinea aprecierii inițiale și, de remarcat, că majoritatea candidaților din această categorie au obținut, în sesiunea de bază, punctare de graniță, contestînd, mai ales, aprecierea itemilor subiectivi și personalizați;
-
a scăzut cu 0,2% și nr. lucrărilor, nota cărora a fost majorată, în rezultatul contestației, cu 2p. – 1 lucrare (0,2%) din 455, în care, de fapt, a fost calculat greșit punctajul; cu 2 p.: 2 din 515 - 0,4% (sesiunea 2014) și 4 din 571 - 0,7% (sesiunea 2013), deși, actualmente, în 2 situații, doar nota a fost înscrisă, incorect, în borderou.
Tabelul rezultatelor obținute de către solicitanți în sesiunea de Contestații a examenului pentru absolvirea gimnaziului la Limba și literatura română, iunie 2015:
Elevi in
instituții
|
nr.
tot. cereri
|
majorare în rezultatul contestațiilor
|
note conf.
|
note majorate
|
9-10
|
8-9
|
7-8
|
6 -7
|
5-6
|
4-5
|
3-4
|
3-5
|
5-7
|
1p.
|
2p.
|
4495 el. 91inst.
|
455 el. 55 inst.
|
0
|
23
|
51
|
14
|
2
|
2
|
-
|
-
|
1
|
362
|
92
|
1
|
|
|
10% din total
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
79,5%
|
20,2%
|
0,2%
|
|
Dostları ilə paylaş: |