Raport de bilanţ 2008

Principalele motive de casare/desfiinţare a hotărârilor
Referindu-ne la cauzele ce au stat la baza desfiinţării ori modificării hotărârilor pronunţate de magistraţii instanţei noastre, se impune să amintim: încălcarea normelor de procedură prevăzută sub sancţiunea nulităţii, schimbarea temeiului juridic sau al obiectului cauzei, interpretarea eronată a materialului probator, multiplele modificări legislative intervenite în mod succesiv, periodic, soluţionarea cauzelor în mod greşit pe excepţie, individualizarea sancţiunii în cazul plângerilor contravenţionale, schimbarea soluţiei ca urmare a depunerii de noi înscrisuri în calea de atac, lipsa rolului activ al instanţei, dar şi unele soluţii ce au comportat anumite discuţii, pronunţate de instanţele superioare în căile de atac exercitate împotriva hotărârilor Judecătoriei Caracal.

Încercând o evaluare a indicilor de calitate, prin raportare la ponderea atacabilităţii hotărârilor, la indicele de casare, respectiv de menţinere a hotărârilor în căile de atac şi având, în mod prioritar, în vedere principalele cauze ce au determinat casarea ori desfiinţarea hotărârilor, se impune să constatam că, deşi înscris în nişte limite normale, indicele de casare trebuie îmbunătăţit, iar din aceasta perspectiva atât magistraţii cât si grefierii de şedinţa

trebuie sa depună eforturi reale pentru a asigura o diminuare constanta şi apreciabilă a acestui indicator de calitate.

In mod concret, magistraţii au obligaţia primordiala de a studia atent cauzele cu care au fost investiţi, precum si legislaţia aplicabilă în fiecare speţă, în scopul stabilirii exacte a obiectului cauzei, a temeiului juridic, precum si a cadrului procesual adecvat, dar şi practica judiciara a altor instanţe în materia respectiva şi în mod obligatoriu însuşirea jurisprudenţei instanţei noastre supreme, a practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului, dar şi a legislaţiei comunitare.

I. 3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)
In raportul de bilanţ aferent activităţii desfăşurate de instanţa noastră în anul 2015 înseram, în cuprinsul prezentului capitol, că durata medie, indiferent de materie este de 137 de zile, cu distincţia că în civil ea reprezentă 133 zile, în penal 121 zile, în litigiile cu profesionişti 145 zile, iar în cauzele cu minori şi de familie 167 zile.

Durata medie în cazul dosarelor înregistrate după intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă în ceea ce priveşte termenul stabilit pentru verificarea cererii de chemare în judecată este de 9 zile.

Durata medie în cazul dosarelor înregistrate după intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă în ceea ce priveşte primul termen de judecată este de 40 zile.

Raportându-ne la anul 2014, apreciem ca asemenea date statistice au cunoscut modificări esenţiale, urmare a aplicării dispoziţiilor noilor coduri de procedură civilă şi procedură penală şi este important de precizat că durata de soluţionare a cauzelor, în sensul diminuării sale reprezintă un obiectiv major al reformei judiciare, în sensul asigurării soluţionării tuturor cauzelor într-un termen rezonabil, atât în materie penala, cât şi în materie civila.

Procedând la o analiza comparativa a anului de referinţa cu anul 2014, se poate constata că magistraţii instanţei au întreprins demersuri mai ferme şi au luat măsuri acolo unde s-a impus în vederea accelerării soluţionării cauzelor, a aplicării riguroase a prevederilor legale şi a sancţionării unei atitudini procesuale pasive. De asemenea, colaborarea instituţională a fost mai bună, dar şi un control concret şi mai eficient exercitat de către magistrat asupra activităţii grefierului de şedinţa a fost de natură şi în măsura să îmbunătăţească calitatea actului de justiţie.

Şi în acest an s-a respectat măsura dispusă de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru accelerarea desfăşurării proceselor, care să asigure soluţionarea dosarelor într-un termen rezonabil şi anume ca semestrial să fie înaintate spre centralizare situaţiile statistice referitoare la dosarele mai vechi de 3 ani şi 5 – 10 ani precum şi a hotărârilor din perioada de referinţă care nu au fost redactate în interiorul termenului prevăzut de lege şi, succint, cauzele care au condus la aceste situaţii.

Procedând la o analiza a factorilor ce au determinat amânarea soluţionării acestor cauze, se pot identifica motive de ordin obiectiv, cum ar fi neefectuarea la timp a unor expertize, în materie civilă, inexistenţa unui număr satisfăcător de experţi specializaţi în a efectua lucrări în domeniul topografic, topometrie iar în materie penala, anumite deficiente în comunicarea instituţională a instanţei cu Institutul Naţional de Expertize Criminalistice Bucureşti, în sensul înaintării în vederea efectuării unor expertize de specialitate a dosarului instanţei în copie ori în original.

Magistraţii sunt chemaţi să aplice riguros prevederile legale în desfăşurarea proceselor, să îşi pregătească în mod aprofundat fiecare dosar pentru fiecare termen de judecată, să evite administrarea treptată a probelor, precum şi tergiversarea soluţionării cauzelor, prin acordarea unor termene nejustificate, să coordoneze şi să supravegheze în mod concret şi atent activitatea grefierului de şedinţă, să întreprindă acolo unde se impune, măsuri de sancţionare a unei anumite atitudini procesuale, precum şi înfăptuirea demersurilor în vederea obţinerii informaţilor solicitate de la anumite instituţii, a efectuării anumitor lucrări de specialitate - constatări, expertize - fără de care cauzele nu pot fi soluţionate.

Durata de soluţionare a cauzelor a fost determinată de criterii de ordin obiectiv, cum ar fi volumul de activitate înregistrat, efectuarea la timp, ori nu, de către instituţiile cu care instanţa a relaţionat, a unor lucrări de specialitate fără de care soluţionarea cauzelor nu era posibilă, motivele invocate de părţi ori avocaţi în vederea amânării soluţionării cauzelor, necesitatea înlocuirii unor experţi, deseori după sancţionarea lor, prin aplicarea amenzii judiciare, ca urmare a neefectuării lucrărilor specifice, dar şi de criterii de ordin subiectiv.

Astfel, s-a putut constata, însă cu titlu de excepţie, administrarea în materie civilă, în mod treptat a probelor, dar şi acordarea unor termene de judecată în baza unor cereri formulate de părţi ori chiar avocaţi, ce vizau existenţa unor motive, nedovedite însă cu acte.

De asemenea, în materie penală, se pot constata, tot cu titlu de excepţie anumite deficienţe privind aplicarea dispoziţiilor art. 257-284 cod pr penală, în sensul că deşi asemenea dispoziţii erau pe deplin aplicabile, în cauză existând dovezi suficiente că o parte nu s-a prezentat, ea putând fi adusă în faţa instanţei de judecată pe baza unui mandat de aducere, judecătorul dispunând în continuare citarea acesteia.

Toate aceste elemente trebuie eliminate din activitatea de judecată, iar magistratul trebuie responsabilizat în acest sens.

I.3.3.Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei
În vederea unificării practicii judiciare, o importanţă deosebită au avut-o întâlnirile efectuate la nivelul Curţii de Apel Craiova, trimestrial, pentru stabilirea şi clarificarea unor probleme de drept abordate şi interpretate în mod diferit la nivelul instanţelor.

Asemenea întâlniri au avut cu atât mai multă importanţă, cu cât participanţii s-au putut bucura si de prezenta unor judecători ai instanţei supreme, în măsura să aducă la cunoştinţă orientări de actualitate în problemele de drept.

Semnificative au fost si şedinţele Adunării Generale a judecătorilor instanţei noastre , în cadrul dezbaterii problemelor de învăţământ profesional , dar şi a analizei practicii de casare, lunar, ocazie cu care s-a procedat la identificarea unor elemente de practica neunitara, argumentându-se puncte de vedere contrarii si fiind înaintate instanţelor superioare în vederea punerii lor în discuţie cu ocazia întâlnirilor trimestriale.

O parte a problemelor de drept rezolvate neunitar au fost lămurite în urma recursurilor în interesul legii admise de către Înalta Curte de Casaţie si Justiţie – Completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, însă o mare parte aşteaptă în continuare rezolvarea.

I.3.4. Soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, motivele care au determinat adoptarea acestora şi impactul acestora asupra sistemului judiciar

1.Prin hotărârea nr. Hotărârea din 16 iunie 2015 În Cauza Constantin Nistor împotriva României,2 s-a decis admiterea acţiunii în ceea ce priveşte capătul de cerere întemeiat pe art. 3 din Convenţie şi inadmisibilă pentru celelalte capete de cerere; s-a hotărât că fost încălcat art. 3 din Convenţie şi obligat statul pârât să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenţie, următoarele sume, care trebuie convertite în moneda statului pârât, la rata de schimb aplicabilă la data plăţii; 3 000 EUR (trei mii euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral ; 20 EUR (douăzeci de euro), plus orice sumă care poate fi datorată de reclamant cu titlu de impozit, pentru cheltuielile de judecată şi că de la data expirării termenului menţionat şi până la efectuarea plăţii, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade şi majorată cu trei puncte procentuale şi s-a respins cererea de acordare a unei reparaţii echitabile pentru celelalte capete de cerere.

Cu privire la pretinsa încălcare a art. 3 din Convenţie reclamantul denunţă condiţiile de detenţie, pe care le califică drept tratamente contrare art. 3 din Convenţie. Această dispoziţie este redactată după cum urmează: „Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.”

Curtea a motivat că dispoziţiile art. 3 din Convenţie impun statului să ia toate măsurile ca, orice persoană privată de libertate este deţinută în condiţii care sunt compatibile cu respectarea demnităţii umane, care nu supun persoana în cauză unei suferinţe sau unei încercări de o intensitate care depăşeşte nivelul inevitabil de suferinţă inerent detenţiei şi că, ţinând seama de cerinţele practice ale detenţiei, sănătatea şi confortul persoanei private de libertate sunt asigurate în mod corespunzător.

2.Prin Hotărârea din 17 decembrie 2013 definitivă la 17 martie 2014 în Cauza Potcovă împotriva României, a fost admisă cererea formulată, constatându-se că au fost încălcate art. 6 § 1 şi art. 6 § 3 lit. c) din Convenţie; şi a fost obligat statul să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenţie, următoarele sume, care trebuie convertite în moneda statului pârât, la rata de schimb aplicabilă la data plăţii: 2 400 EUR (două mii patru sute de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral; 400 EUR (patru sute de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată reclamantului cu titlu de impozit, pentru cheltuielile de judecată.

Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 din Convenţie, s-a constatat că cererea reclamantului trebuie examinată în temeiul art. 6 § 1 şi art. 6 § 3 lit. b) şi c) din Convenţie, redactate după cum urmează: „. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil […] a cauzei sale, de către o instanţă […], care va hotărî […] asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa.

Orice acuzat are, în special, dreptul: […], să dispună de timpul şi de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale; să se apere el însuşi sau să fie asistat de un apărător ales de el şi, dacă nu dispune de mijloacele necesare pentru a plăti un apărător, să poată fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiţiei o cer.

Hotărârile CEDO sus menţionate apreciem că nu au avut un impact deosebit asupra activităţii instanţei dat fiind faptul, că pe de o parte se referă la situaţii juridice existente sau create înainte de intrarea în vigoare a noilor coduri, situaţii care în mare parte au fost rezolvate prin modificările aduse în aceste coduri, iar pe de altă parte, apreciem că, problemele respective nu au un caracter de noutate ele făcând obiectul şi a altor hotărâri pronunţate în cauze ce au vizat plângeri formulate de cetăţeni români împotriva României, soluţiile date în speţele sus menţionate, cât şi în alte speţe de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului fiind pe aceeaşi linie.

De asemenea, şi cu privire la hotărârile pronunţate de Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene ce pot fi subsumate într-un cuvânt drept comunitar , hotărârile pronunţate nu au avut un impact deosebit asupra activităţii instanţei , Curtea de Justiţie fiind consecventă cu soluţiile pronunţate anterior ca de exemplu în cauza C.-537/13 din 15.01.2015 a statuat faptul că şi în cazul în care este vorba de un contract de asistenţă juridică încheiat între un avocat şi o persoană care nu este profesionistă în domeniul dreptului, pot exista clauze abuzive pe care legislaţia europeană adoptat în domeniul protecţiei consumatorilor le interzice.

În cauza C.-76/14.04.2015 privind plângerea formulată de Mihai Manea împotriva Instituţiei Prefectului Judeţului Braşov - Serviciul de înmatriculări autor, s-a stabilit că dreptul comunitar nu se opune ca un stat să stabilească taxe de primă înmatriculare a unor autovehicule folosite într-un alt stat, în situaţia în care acelaşi regim au şi autovehiculele înregistrate pentru prima dată în statul respectiv şi a stabili de asemenea că Dreptul Uniunii Europene se opune practicii adoptate de un stat care decide scutirea de la plata taxei de înmatriculare a unor persoane care au plătit o asemenea taxă în timpul în care era în vigoare, în statul respectiv, o legislaţie care a fost considerată contrară dreptului Uniunii Europe printr-o hotărâre a C.J.U.E.

I.3.5. Pregătirea profesională a judecătorilor şi a personalului auxiliar
- Aspecte privind formarea continuă a judecătorilor, atât la nivel centralizat (I.N.M), cât şi prin programe de formare profesională desfăşurată la nivelul instanţei
Referitor la acest aspect, se impune să precizăm ca o parte din magistraţii instanţei noastre au beneficiat în cursul anului 2015 de participarea la Procesul de formare continua a judecătorilor şi de formare a formatorilor, în cadrul proiectului PHARE, desfăşurat de Consiliul Superior al Magistraturii prin Institutul Naţional al Magistraturii, însă într-un număr mult mai redus decât în anii anteriori.

Astfel, domnul judecător Daşu Gheorghe a participat la 3 seminarii cu temele „Noutăţi legislative în domeniul Cooperării judiciare în materie civilă” organizat de Curtea de Apel Craiova; la seminarul „Sesiunea de formare privind combaterea discriminării” desfăşurat la Bucureşti; la seminarul cu tema „Stilul şi calitatea hotărârilor judecătoreşti” organizat de Curtea de Apel Craiova.

Conducerea instanţei a participat de asemenea la seminarii privind managementul judiciar şi dezvoltarea profesională.

Domnul judecător Măceşeanu Constantin Cristinel a participat la seminarul cu tema „Etică şi deontologie” organizat la sediul Curţii de Apel Craiova .

Domnul judecător Ivan Marian a participat la conferinţa cu tema „ Medierea pentru judecători şi procurori” în perioada 21 – 22 mai 2015, ce s-a desfăşurat la Bucureşti .

De asemenea doamna judecător Galetan Lucia Augustina a participat la seminarul cu tema „Drept penal. Recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti străine de condamnare” organizat în data de 13 noiembrie 2015, la sediul Curţii de Apel Craiova.

Doamnele judecător Soare Daniela, Stoicea Mihaela, Buzatu Victoria au participat la seminarul cu tema „ Noul Cod de procedură penală” în perioada 11 – 12 mai 2015 ce s-a desfăşura la Craiova, seminar dedicat judecătorilor din raza Curţii de Apel Craiova. .

Deşi toţi magistraţii instanţei noastre îşi exprimaseră opţiunile, în vederea participării lor la asemenea seminarii concepute şi desfăşurate în scopul formarii continue, în urma selectării, doar o parte dintre ei au beneficiar de asemenea cursuri.

Ne exprimam speranţa că în anul 2016 se va asigura pentru toţi judecătorii instanţei participarea la Programul de formare continua, la nivel centralizat, având in vedere ca temele abordate sunt extrem de utile muncii magistratului.

In fine, semnificative au fost si şedinţele Adunării Generale a judecătorilor instanţei noastre, în cadrul dezbaterii problemelor de învăţământ profesional , dar şi a analizei practicii de casare, lunar, ocazie cu care s-a procedat la identificarea unor elemente de practica neunitara, argumentându-se puncte de vedere contrarii şi fiind înaintate instanţelor superioare în vederea punerii lor in discuţie cu ocazia întâlnirilor trimestriale.

- Aspecte privind formarea continuă a personalului auxiliar, la nivel centralizat (S.N.G), cât şi prin programele de formare profesională desfăşurate la nivelul instanţei.
Referitor la acest aspect, se impune să precizăm că o parte din personalul auxiliar al instanţei noastre a beneficiat în cursul anului 2015 de participarea la Procesul de formare continua desfăşurat de Şcoala Naţională de Grefieri prin Institutul Naţional al Magistraturii, însă într-un număr mult mai redus decât în anii anteriori.

Astfel doamna grefier şef Buturoagă Dorina a participat la seminarul cu tema „Statis - Ecris”, organizat la Curtea de Apel Craiova, în ziua de 06 octombrie 2015.

Domnul grefier Fieraru Daniel a participat la seminarului cu tema „Drept procesual civil Ecris”, ce s-a desfăşura la Centru de pregătire şi perfecţionare Giroc.

Domnii grefieri Duică Daniel şi Andrei Dan au participat la seminarile cu temele „Drept procesual civil,ECRIS” şi “Drept procesual penal, ECRIS” ce s-au desfăşura la Centru de pregătire şi perfecţionare Giroc.

Doamnele grefier Chircu Giorgiana, Savu Mariana şi Pistol Mihaela au participat la seminarul cu tema „ Drept procesual civil” desfăşurat la sediul Curţii de Apel Craiova.

De asemenea doamnele grefier Chircu Giorgiana şi Savu Mariana au participat la seminarul cu tema „ Drept procesual penal: Separarea funcţiilor judiciare – judecătorul de drepturi şi libertăţi” desfăşurat la sediul Curţii de Apel Craiova.

Semnificative au fost si şedinţele organizate lunar în cadrul instanţei noastre, cu ocazia dezbaterii temelor de învăţământ profesional susţinute sub coordonarea doamnei judecător Galetan Lucia Augustina, delegată la compartimentul învăţământului profesional cu personal auxiliar de specialitate al instanţei, unde au fost abordate şi aspecte de interes practic, concret cu care personalul auxiliar al instanţei s-a confruntat în cursul anului 2015 legate mai ales de intrarea în vigoare a noilor coduri.

CAPITOLUL II – PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI JUDICIAR ÎN ANUL 2015

Activitatea de judecată a instanţei s-a desfăşurat în anul 2015 sub imperiul modificărilor legislative prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 286/2009 privind Noul Cod penal şi Legii nr.135/2010 privind Noul Cod de procedură penală.

Intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Penală şi Noului Cod penal la 15 februarie 2014 marchează o nouă etapă importantă în reforma sistemului judiciar din România. Noile reglementări oferă cadrul legal necesar pentru simplificarea şi accelerarea procedurilor în materie procesual - penală şi contribuie la creşterea calităţii actului de justiţie, definind mijloacele necesare pentru asigurarea unei practici unitare.

În expunerea de motive la această lege s-a arătat că lipsa de celeritate în soluţionarea cauzelor reprezintă una dintre disfuncţionalităţile majore ale justiţiei din România. Faţă de împrejurarea că procedurile judiciare se dovedesc deseori greoaie, formaliste, costisitoare şi de lungă durată, s-a conştientizat faptul că eficacitatea administrării actului de justiţie constă în mare măsură şi în celeritatea cu care drepturile şi obligaţiile consfinţite prin hotărâri judecătoreşti intră în circuitul juridic, asigurându-se astfel stabilitatea raporturilor juridice deduse judecăţii.

Sub aspectul lipsei de celeritate în soluţionarea cauzelor, trebuie precizat că România a fost condamnată constant la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru nerespectarea termenului rezonabil în soluţionarea cauzelor.

Prin intrarea în vigoare a noului cod penal şi noului cod de procedură penală s-a urmărit, ca obiectiv esenţial, crearea în materia dreptului substanţial şi a procedurilor judiciare a unui cadru legislativ modern care să răspundă pe deplin imperativelor funcţionării unei justiţii moderne, adaptate aşteptărilor sociale, precum şi necesităţii creşterii calităţii acestui serviciu public.

Noile acte normative, respectiv noul cod penal şi noul cod de procedură penală constituie un pas semnificativ în dinamica vieţii juridice româneşti. Modificările aduse legislaţiei penale prefigurează reforma legislaţiei naţionale, în sensul identificării mecanismelor necesare accelerării soluţionării proceselor, ca o coordonată esenţială a statului de drept şi alinierea acesteia la normele dreptului european.

Oportunitatea modificării anumitor instituţii juridice, precum şi capacitatea sistemului judiciar de a pune în aplicare noutăţile aduse prin această lege au prilejuit exprimarea unor opinii diferite, însă evaluarea acestora se va face pe baza rezultatelor, progreselor, ce vor fi obţinute în activitatea de înfăptuire a justiţiei.

Pentru magistraţi, avocaţi şi alţi participanţi noile reglementări necesită un efort nemaiîntâlnit de asimilare şi aplicare corectă.

Ca urmare, practicienii s-au confruntat cu probleme deosebite privind aplicarea tuturor dispoziţiilor noului cod, îndeosebi cu acele norme care privesc aplicarea legii în timp.

CAPITOLUL III – INDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR
III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului auxiliar

III.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar
Şi anul 2015 a constituit o etapă de maximă importanţă în îndeplinirea masurilor din Planul de Acţiune pentru Reforma Sistemului Judiciar, iar din aceasta perspectivă colectivul de judecători al instanţei, precum şi întregul personal colaborator de specialitate au depus eforturi considerabile în vederea creşterii nivelului calităţii actului de justiţie , în condiţii de deplina eficienţă.

De asemenea, un accent deosebit, a pus colectivul de magistraţi din această instanţă în vederea atingerii obiectivelor ridicate de mecanismul de cooperare şi verificare în care s-a menţionat că, „România nu a reuşit să menţină ritmul reformelor în domeniul justiţiei”. Inserarea acestor obiective prioritare în activitatea instanţei este de natură să-i asigure pe cei care apelează la soluţionarea unor litigii pe cale judecătorească, să beneficieze de progresele realizate în domeniul libertăţii securităţii şi justiţiei, şi să aibă credinţa că drepturile lor sunt integral respectate.

Intervenţiile succesive ale legiuitorului şi necesitatea creării unei practici unitare, uniforme au condus la o mai mare responsabilizare a magistraţilor în aplicarea textelor de lege, în interpretarea legii dar şi în studierea constantă, ritmică a jurisprudenţei.

În cursul anului 2015 întreg colectivul de judecători a fost evaluat conform Regulamentului privind evaluarea profesională a judecătorilor şi procurorilor, fiind întocmite procesele verbale care se încheie anual.

De asemenea, s-au întocmit observaţiile Comisiei de evaluare şi obiecţiunile celui evaluat, judecătorii având acces oricând la propriul dosar de evaluare.

Rapoartele de evaluare sau procesele verbale, întocmite în cursul anului 2015, au conţinut datele privind eficienţa şi calitatea activităţii, datele privind integritatea şi formarea profesională continuă, evaluatorul şi evaluatul stabilind aspectele cu privire la care este necesară realizarea unui progres în perioada următoare.

Toţi judecătorii evaluaţi au primit calificativul ” Foarte bine” şi nu au fost cazuri de sancţiuni disciplinare în cursul anului 2015.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar şi toţi cei evaluaţi au primit calificativul „ Foarte bine”.

De asemenea este de precizat faptul că nu au fost cazuri de aplicare de sancţiuni disciplinare faţă de magistraţii instanţei şi nici în ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate, conex şi contractual.

Una dintre realizările importante ale ultimilor ani în privinţa creşterii transparentei instituţiilor publice, a controlului societăţii civile asupra acestora, a constituit-o adoptarea Legilor nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public si Legii nr. 677/2001, privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Aplicarea acestor reglementări legale din domeniile menţionate a fost de natura să contribuie, şi la nivelul instanţei noastre, la responsabilizarea magistraţilor în soluţionarea cauzelor, la respectarea drepturilor, libertăţilor si intereselor legale ale justiţiabililor.

In anul 2015, judecătorul desemnat a coordona si supraveghea activitatea biroului de relaţii cu publicul si de comunicare cu mass-media, dna judecător Stoicea Mihaela Zenovia, precum si grefierul delegat la acest compartiment - Draghici Denisa au desfăşurat o activitate susţinuta, bine organizată, prin operarea la timp în registrele menţionate în Regulamentul de Ordine Interioara, a tuturor activităţilor specifice acestui compartiment.

Astfel, au fost înregistrate in „Registrul de Petiţii „ 51 de petiţii şi nici o cerere în " Registrul de Evidenţă Cereri Acces la Informaţii Publice ".

In cursul acestui an au fost soluţionate 51 de petiţii, fiind clasate 6 petiţii.

De asemenea au fost înregistrate 4 cereri în registrul privind Legea nr. 544/2001, soluţionate toate.

Acest compartiment a înaintat organelor şi instituţiilor competente, petiţiile greşit depuse la Judecătoria Caracal, încunoştinţând în acelaşi timp petenţii de măsurile dispuse, iar în condiţiile în conţinutul petiţiilor nu era precizat în mod concret obiectul, părţile, solicitarea,petiţiile respective au fost restituite părţilor cu precizarea de a fi completate şi cu aceste elemente.