Raport de bilanţ 2008

Secţiunea a 2-a – Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei
Infrastructura instanţei
Judecătoria Caracal dispune de un sediu corespunzător desfăşurării unei activităţi optime, locaţia beneficiind de trei săli de judecata, opt birouri pentru judecători , un birou pentru grefierul sef, sase birouri grefieri, incluzând si încăperea in care funcţionează Biroul de Relaţii cu Publicul, un birou agent procedural, un birou registratura, un birou judecător de serviciu, arhiva, si de asemenea centrala termica proprie.

Activitatea de informatizare a instanţei, este realizată în totalitate înţelegând prin aceasta ca fiecare judecător si grefier are la dispoziţie un

calculator si de asemenea compartimentele instanţei si, desigur cele doua săli de şedinţa funcţionale.

Cele două infochioscuri amplasate la sediul instanţei sunt de un real folos justiţiabililor.

De asemenea , instanţa noastră este dotata cu un autoturism, fabricaţie nouă Skoda Octavia.

Arătăm că, în cursul anului 2014 cu sprijinul conducerii Tribunalului Olt s-au realizat lucrări de reparare şi modernizare a clădirii Judecătoriei Caracal.

In ceea ce priveşte modul în care întregul personal al instituitei a înţeles să folosească mijloacele materiale puse la dispoziţie, mobilier, sistem informatic, trebuie sa menţionam că toţi cei care îşi desfăşoară activitatea în cadrul instanţei au apreciat efortul financiar considerabil făcut în vederea dotării ,si prin modul de manifestare au conservat aceste bunuri, iar în măsura posibilităţilor, au contribuit la întreţinerea lor.

Nu acelaşi lucru se poate afirma în legătura cu atitudinea şi comportamentul pe care deţinuţii ce au cauze pe rolul instanţei noastre, le-au manifestat. S-a constatat, urmare a comportamentului necorespunzător al unor deţinuţi, dublat de o insuficienta supraveghere a organelor de ordine ce-i însoţesc pe aceştia la sediul instanţei noastre, lucrători ai Penitenciarului Craiova – că au fost aduse grave deteriorări încăperii alocate în vederea deţinerii pe perioada desfăşurării proceselor, constând în degradarea zugrăvelii, distrugerea mobilierului existent, precum si a ferestrelor.

In atare împrejurări, conducerea instanţei a adus la cunoştinţa Penitenciarului Craiova aceste aspecte , solicitând luarea masurilor ce se impun.

Desigur, acestea reprezintă probleme ce-şi vor găsi rezolvarea intr-un viitor apropiat, însa ceea ce este important de precizat este aceea ca instanţa noastră beneficiata de condiţii optime de lucru, ceea ce obligă pe toţi cei care îşi desfăşoară activitatea aici, odată în plus, sa depună eforturi susţinute în vederea obţinerii unor rezultate corespunzătoare.

Capacitatea instituţională a instanţei
O coordonata prioritară a activităţii instanţei a constituit-o aplicarea prevederilor legale privind repartizarea aleatorie a cauzelor si funcţionarea sistemului informatic de repartizare, conform aplicaţiei Ecris, iar în scopul aducerii la îndeplinire a dezideratului vizând funcţionarea corespunzătoare a aplicaţiei, cu respectarea tuturor normelor Regulamentului de Ordine Interioara a Instanţelor Judecătoreşti, au fost luate o serie de masuri de ordin practic.

Astfel, s-a desemnat persoana care sa răspundă exclusiv de repartizarea aleatorie a cauzelor, având atribuţii specifice în acest sens-prin hotărârea Colegiului de Conducere-în persoana doamnei grefier Micuţa Florenţa, constatându-se îndeplinirea în mod corespunzător şi la timp a obligaţiilor ce îi reveneau şi-se impune a preciza-ca in general, activitatea doamnei grefier s-a dovedit a corespunde exigentelor.

S-a desemnat de asemenea o persoana-domnul grefier Fieraru Daniel– care să exercite atribuţiile specifice în domeniul repartizării aleatorii a cauzelor, atunci când doamna grefier Micuţa Florenţa lipseşte.

In mod firesc, s-a procedat la constituirea si numerotarea completelor de judecata, fiind stabilita şi ziua în care funcţionează fiecare complet, timpul respectiv, conform dispoziţiilor Regulamentului şi în vederea desfăşurării unei activităţi organizate şi a atingerii eficientei, s-a procedat la înregistrarea cauzelor pe rolul instanţei în ordinea intrării prin menţionarea orei exacte a primirii acţiunilor, urmând ca la introducerea in sistem informatic să se respecte ordinea înregistrării şi în raport de acest criteriu.

Doamna judecător Defta Doina a fost desemnată în vederea coordonării şi supravegherii activităţii de repartizare aleatorie a cauzelor.

Această măsură s-a înscris în acelaşi demers de funcţionare în condiţii optime a aplicaţiei Ecris, dispunându-se ca stabilirea masurilor în vederea pregătirii primului termen de judecata, în cazul dosarelor înregistrate pe rolul instanţei, sa fie luate de către completul căruia i-a fost repartizata aleatoriu cauza, in acest sens, dosarul urmând a fi prezentat judecătorului desemnat in ziua înregistrării, si doar, cu titlu de excepţie, in ziua următoare.

Tipul de termen alocat fiecărui obiect in parte se impune a fi ataşat din modulul de administrare, astfel încât sa fie generat automat de către program la crearea dosarului, in momentul selectării obiectului, urmând a fi eliminat dreptul utilizatorului de acces la interfeţele ce permit modificarea parametrilor de repartizare aleatorie a unui dosar.

Modificarea parametrilor va fi precedată de o operaţiune eşuata de repartizare aleatorie cu listarea paginii cuprinzând rezultatul repartizării, din care sa rezulte inexistenta unei şedinţe si a unui complet care sa îndeplinească condiţiile de repartizare pentru dosarul respectiv.

Modificarea parametrilor de repartizare aleatorie se va realiza, în principal, prin mărirea tipului de termen alocat, din modulul de administrare, cu obligaţia, insa, creării pentru toate dosarele a unor condiţii de repartizare aleatorie identice. Se va proceda la mărirea încărcăturii tuturor completelor, doar în condiţii de excepţie, când se va constata înregistrarea unui număr mare de cauze, într-un anumit interval de timp care să impună o asemenea măsura.

Judecătorul desemnat cu supravegherea si coordonarea activităţii de repartizare aleatorie, doamna Defta Doina, va avea responsabilitatea de a concretiza asemenea masuri printr-un proces-verbal care sa cuprindă motivele ce au impus efectuarea modificărilor, precum si modificările concrete ce au fost aduse parametrilor de repartizare aleatorie, un exemplar al acestui proces-verbal fiind comunicat biroului informatic al instanţei in vederea punerii in practica a modificărilor.

Procesele - verbale si listingurile vizând operaţiunile eşuate de repartizare aleatorie se vor păstra împreuna cu listingurile specifice din domeniul repartizării aleatorii a cauzelor, de către grefier Micuţa Florenţa - persoana desemnata cu atribuţii în acest domeniu.

De la repartizarea aleatorie a cauzelor, au fost admise doar excepţiile prevăzute de Regulamentul de Ordine Interioara al Instanţelor Judecătoreşti.

De altfel, prin hotărârea Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat Raportul privind controlul tematic pe distribuirea aleatorie a cauzelor, prin sistemul informatic ECRIS şi a dispus comunicarea acestuia tuturor instanţelor în vederea unificării practicii în activitatea de repartizarea aleatorie a cauzelor.

În urma controlului efectuat nu s-au constatat deficienţe în repartizarea aleatorie a cauzelor.

Cauzele având ca obiect încuvinţarea executării silite s-au repartizat, fiecărui complet de judecată, care a pronunţat hotărârea conform Hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii nr.425/2011 şi 504/2011 .

Ulterior prin modificarea Codului de procedură civilă, ca urmare a Legii nr.138/2014, cererile având ca obiect învestire cu formulă executorie au fost repartizate aleatoriu.

De asemenea s-a dispus ca, toate cauzele având ca obiect emiterea autorizaţiilor necesare interceptării şi înregistrării convorbirilor, sau comunicărilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare să fie soluţionate conform dispoziţiilor Noului Cod de procedură penală.

Funcţionarea corespunzătoare a aplicaţiei Ecris a determinat o continua perfecţionare a personalului auxiliar de specialitate în vederea completării tuturor câmpurilor în aplicaţia Ecris, a desfăşurării unei activităţi susţinute în acest domeniu.

Repartizarea dosarelor în sistemul Ecris a necesitat respectarea următoarelor cerinţe : înregistrarea tuturor dosarelor aflate pe rolul instanţelor in sistemul Ecris, cu număr unic, completarea tuturor câmpurilor în aplicaţie, inclusiv a rubricii circuit intern, data redactării dosarelor prin aplicarea de către judecător a bifei de închidere echivalent cu data includerii dosarului.

O atenţie deosebita s-a impus a fi acordata în cazul cererilor privind asistenta judiciara internaţionala, înregistrându-se dosarul în Ecris cu număr si obiect, cu respectarea confidenţialităţii datelor personale. De asemenea, s-a avut în vedere ca cererile accesorii trebuiesc soluţionate de acelaşi complet, iar in situaţia încheierii de amânare a pronunţării la termenul la care instanţa amâna pronunţarea la o alta data se va completa soluţia pe scurt, se va selecta „ Soluţionare „ şi se va adăuga documentul „ încheiere amânare iniţiala a pronunţării „ şi, ulterior, când instanţa se va pronunţa asupra cauzei se va completa prin adăugare soluţia pe scurt.

A fost respectata de asemenea cerinţa ca soluţia pronunţată în cauzele soluţionate, intitulată soluţia pe scurt, să fie completata imediat după pronunţarea acesteia sau, cel mai târziu, în ziua următoare, aceeaşi regula fiind aplicabila şi pentru cazul în care dosarul se amâna.

Au fost avute in vedere si cerinţele rezultate din aplicaţia Ecris în cazul în care o cauza este casată, desfiinţată de către instanţa superioara cu dispunere a rejudecării pe fond a cauzei, iar aceasta nu a avut număr unic în sistem.

Instanţa noastră a avut permanent în vedere aplicarea masurilor organizatorice ce se impuneau in vederea unei corecte funcţionari a aplicaţiei Ecris, iar în acest sens au fost respectate dispoziţiile pe care Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Craiova şi al Tribunalului Olt le-a luat în acest domeniu, dar si concluziile notelor privind rezultatul verificărilor efectuate de către Inspecţia Judiciara la alte instanţe din ţară, rezultate ce ne-au fost comunicate tocmai pentru a putea fi înlăturate deficientele ce ar fi putut apărea in procedura repartizării aleatorii a cauzelor.

De asemenea, instanţa noastră s-a conformat masurilor administrative privind soluţionarea incidentelor procedurale, cererea privind incidentul procedural ori absenţa judecătorului cuprinzând rezoluţia preşedintelui instanţei cât şi a judecătorului ce urmează a soluţiona incidentul respectiv, iar la dosarul cauzei ataşându-se cererea referitoare la incident-abţinere, recuzare, incompatibilitate - procesul- verbal care atesta modificarea intervenita în compunerea completului de judecata sau în procedura repartizării aleatorii, precum si încheierea prin care se soluţionează incidentul procedural, ca urmare a modificărilor Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti , aduse prin HCSM.

Evidenţa pe care instanţa noastră o înregistrează în materia repartizării aleatorii a cauzelor se concretizează în procesele-verbale si încheierile, atât cele referitoare la incidentele procedurale cât si cele întocmite pentru situaţiile de absenţă ale judecătorilor, ce sunt păstrate în mape distincte, respectiv o mapa cu procesele-verbale pentru incidentele procedurale, o mapa cu procesele-verbale privind absenta judecătorului, o mapa cu încheierile prin care se soluţionează incidentele procedurale, procesele-verbale fiind însoţite de copii de pe cererile privind incidentele procedurale si absenţa judecătorilor, pentru aceasta ultima situaţie, ataşându-se şi actul justificativ.

In mod regulat, incidentul procedural s-a soluţionat înainte sau la termenul de judecata la care acesta s-a ivit, urmărindu-se asigurarea funcţionarii depline a principiului celerităţii şi al celui privind soluţionarea într-un termen rezonabil, astfel încât soluţionarea incidentului să nu mai determine acordarea unui alt termen de judecata şi, în mod firesc şi implicit, nemulţumirea părţilor.

În cazul în care un dosar revine spre rejudecare, la această instanţă, ca urmare a admiterii unei căi de atac soluţionată de o instanţă superioară, dosarul va fi prezentat completului care a soluţionat pe fond cauza, şi nu în baza unei excepţii procedurale sau de fond, care conform art.26 cod procedură civilă, se va abţine, iar numărul acestui complet se inhibă, cauza urmând a fi repartizată aleatoriu în sistem informatic ECRIS, unuia dintre celelalte complete de judecată, astfel dosarul primind un nou număr de înregistrare.

Urmare a modificărilor aduse prin Hotărârea nr.749/2011 a Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr.16/2011 înfiinţarea Registrului de evidenţă a măsurilor luate şi, atribuţiilor exercitate în ce priveşte tutela minorului, orcrotirea interzisului judecătoresc şi curatela.

De asemenea s-a dispus ca sesizările privind deschiderea tutelei minorului, privind punerea sub interdicţie judecătorească, cererile de instituire a curatelei majorului să fie repartizate aleatoriu completului specializat pentru judecarea cauzelor cu minori şi de familie, iar cererile următoare urmând a fi înregistrate ca dosare asociate ce urmează a fi soluţionate de completul intiţial investit, cu excepţia acţiunilor în anulare care se înregistrează ca dosare distincte şi se repartizează aleatoriu.

Prin aceeaşi hotărâre s-a dispus ca atunci când se constată că pe rolul instanţei există sau au existat cel puţin două cereri pendinte în acelaşi timp, formulate de aceeaşi parte, având acelaşi obiect principal şi aceeaşi cauză, toate cererile aflate pe rol la momentul constatării vor fi judecate de primul complet investit, chiar dacă partea a renunţat la judecarea cererii aflate pe rolul acestui complet, sau cererea a fost anulată ca netimbrată ori ca nesemnată, iar un grefier să verifice, zilnic, până la modificarea programului ECRIS dacă au fost introduse repetat astfel de cereri şi să le aducă la cunoştinţă completelor de judecată.

In cursul anului 2014, au fost constatate un număr de 88 de incidente procedurale, dintre care 76 abţineri si 12 recuzări.

Din cele 76 de cereri de abţinere formulate de către magistraţii instanţei, 73 au fost încuviinţate, iar 3 abţineri au fost respinse.

Toate cele 12 cereri de recuzare formulate de către părţi au fost respinse.

Prin Hotărârea de Colegiu nr.14/12 mai 2008 s-a hotărât înfiinţarea registrului de avarie pentru sistemul ECRIS , conform modificărilor aduse art.99 ³ prin Hotărârea C.S.M nr.352/10.05.2006 pentru modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti , dispunându-se ca în cazul în care vor fi înregistrate cauze în registrul de avarie acestea să fie repartizate CICLIC , începând cu primul complet de judecată C.P.1 conform planificării de permanenţă.

În cursul anului 2014 nu a fost înregistrată nici o cauză în Registrul de avarii.
Secţiunea a 3- a – Calitatea actului de justiţie
Pornind de la premisa că actul de justiţie nu este suficient să fie doar bine înfăptuit, ci şi văzut, înţeles şi acceptat de societate, în cursul anului 2014, la nivelul instanţei, s-a acordat o importanţă sporită unei mai bune comunicări publice a activităţilor, sens în care pe pagina de internet a instanţei au fost afişate din timp informaţiile relative la dosarele aflate pe rolul acesteia, şi, în scurt timp de la pronunţare, soluţiile adoptate.

O atenţie deosebită a fost acordată publicării în rezumat a hotărârilor judecătoreşti relevante pentru activitatea instanţei, pe pagina de internet a acestei instituţii.

Totodată, în scopul îmbunătăţirii percepţiei publice cu privire la activitatea desfăşurată au fost dispuse măsuri administrative în cadrul compartimentului arhivă, responsabil de activitatea cu publicul, astfel încât justiţiabilii să aibă, în scurt timp de la formularea solicitării, acces la lucrările dosarelor în care sunt părţi şi să obţină informaţiile administrative necesare în legătură cu procedurile judiciare în care sunt implicaţi.

S-a urmărit de asemenea, sa fie transpuse in dreptul intern prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului din art. 6 si art. 47, prevederile rezoluţiei 78/8/02 martie 1978 a Consiliului Miniştrilor referitoare la asistenta judiciara si consiliere, din Recomandarea 81 a Comitetului de Miniştri referitoare la masurile care sa faciliteze accesul la justiţie din 14.04.1981, dar şi din Recomandarea a aceluiaşi comitet referitoare la accesul efectiv la justiţie pentru persoanele foarte sărace din 08.01.1993.

Interesul legiuitorului roman in acest sens au fost transpuse in dreptul intern, materializându-se in adoptarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, in modificările si completările aduse legislaţiei procesual penale privind garantarea dreptului la apărare, asistenta juridica gratuita a inculpatului, drepturile apărătorului dar si cele privind asistenta juridică a celorlalte părţi.

Pornind de la faptul ca dreptul de acces la o instanţa presupune doua feluri de garanţii, respectiv drepturi materiale şi drepturi de natura procedurala menite să confere eficienţa celor din prima categorie, un asemenea drept fiind caracterizat de doua trăsături fundamentale, şi anume : el este un drept efectiv, fară a fi însa un drept absolut, se impune ca neajunsurile constatate, la nivelul instanţei noastre, în acest plan să fie înlăturate.

In acest sens, sunt necesare masuri de ordin practic în vederea informării publicului larg cu privire la drepturile pe care le are în justiţie, cu un accent deosebit pe dreptul de a fi asistat sau reprezentat de un avocat ales sau din oficiu, a informării corecte şi eficiente a justiţiabililor cu privire la dreptul lor la asistenţă judiciara gratuita, ce presupune nu doar asigurarea apărării şi asistentei gratuite printr-un avocat delegat de Baroul Avocaţilor, dar şi cu privire la posibilitatea de a obţine acordarea de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare.

Magistraţii deţin atribuţii consacrate de legislaţia procesual penala în vederea asigurării unei calităţi ridicate a serviciilor avocatului din oficiu, dispunând de mijloace procedurale în condiţiile în care, în unele situaţii, calitatea acestor servicii ridica unele semne de întrebare cu privire la accesul la justiţie.

In acest context, simpla numire a unui apărător nu duce la îndeplinirea obligaţiei asumate de către stat, prin autorităţile sale judiciare, rolul acestora neputând a se mărgini la aceasta, ci dimpotrivă, trebuie să vegheze la modul în care avocatul numit îşi duce la îndeplinire sarcinile specifice şi, în măsura in care este sesizat, să constate, carenţele serviciilor prestate de apărător şi atunci când sunt evidente, trebuie să intervină, fie prin numirea unui alt avocat, fie să-l oblige pe cel deja numit să - şi îndeplinească obligaţiile.

Doar printr-o asemenea abordare, în deplin acord cu exigentele jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia dreptului de acces la o instanţa, sistemul judiciar romanesc va constitui, în mod real, un serviciu public, la dispoziţia cetăţeanului.

3.1. Ponderea atacabilităţii hotărârilor. Indicele de desfiinţare
Ponderea atacabilităţii hotărârilor.

Indicele de casare/menţinere a hotărârilor în căile de atac

Principalele motive de casare/desfiinţare a hotărârilor

In cursul anului 2014, au fost declarate 472 apeluri şi recursuri împotriva hotărârilor pronunţate de magistraţii instanţei noastre; raportându-ne la un număr total de 5712 hotărâri pronunţate - în materie civilă, minori şi de familie, litigii cu profesionişti şi în materie penală.

Procedând la o analiză pe materii, se constată că din cele 5258 de hotărâri civile, au fost atacate, prin exercitarea căilor de atac ale apelului şi recursului, un număr de 418 dintre care: 173 prin formularea recursului şi 245 prin folosirea căii de atac a apelului. Dintre acestea, în ceea ce priveşte declararea căii de atac a recursului, 67 de hotărâri au fost desfiinţate, după cum urmează: 27 cauze, în urma admiterii recursului şi trimiterii spre rejudecare ; 40 cauze modificate, iar un număr de 106 cauze au fost menţinute.

În ceea ce priveşte calea de atac a apelului din cele 245 soluţii atacate 12 cauze au fost trimisă spre rejudecare, 71 cauze soluţia au fost modificate, iar 162 cauze au fost meţinute.

Au fost respinse 162 de apeluri şi 106 recursuri.

Rezultă, aşadar un indice de atacabilitate a hotârărilor în materie civilă de 7,94%, aproape identic cu cel din anul 2013.

In materie penală, în cursul anului de referinţă 2014, au fost pronunţate un număr de 454 sentinţe, exercitându-se căile de atac prevăzute de lege în 50 de cazuri; s-au exercitat astfel 27 apeluri şi 23 recursuri. Au fost astfel modificate 32 sentinţe penale, în urma admiterii căilor de atac exercitate, înregistrându-se o cauză casată cu trimitere spre rejudecare iar în 18 cauze nu a fost modificată soluţia instanţei de fond.

În aceeaşi materie au fost respinse 3 apeluri şi recursuri 15.

Rezultă, aşadar un indice de atacabilitate a hotârărilor în materie penală de 64,00%, mult mai mare decât în anul anterior.

Referindu-ne la cauzele ce au stat la baza desfiinţării ori modificării hotărârilor pronunţate de magistraţii instanţei noastre, se impune să amintim: încălcarea normelor de procedură prevăzută sub sancţiunea nulităţii, schimbarea temeiului juridic sau al obiectului cauzei, interpretarea eronată a materialului probator, multiplele modificări legislative intervenite în mod succesiv, periodic, soluţionarea cauzelor în mod greşit pe excepţie, individualizarea sancţiunii în cazul plângerilor contravenţionale, schimbarea soluţiei ca urmare a depunerii de noi înscrisuri în calea de atac, lipsa rolului activ al instanţei, dar şi unele soluţii ce au comportat anumite discuţii, pronunţate de instanţele superioare în căile de atac exercitate împotriva hotărârilor Judecătoriei Caracal,ce a determinat în unele cazuri formularea de către judecătorii instanţei noastre a unor obiecţiuni.

Dincolo de aspectele menţionate considerăm că principala cauză de modificare a hotărârilor pronunţate în materie penală a constituie practica neunitară în ceea ce priveşte aplicarea legii penale mai favorabile, anterior deciziei pronunţate de Curtea Constituţională, respectiv hotărârea nr.265/06.05.2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin hotărârea dată de Completul de dezlegare a unor probleme de drept apreciind că se pot combina dispoziţiile vechiului cod penal cu dispoziţiile noului cod penal, prin lex terţia.

Încercând o evaluare a indicilor de calitate, prin raportare la ponderea atacabilităţii hotărârilor, la indicele de casare, respectiv de menţinere a hotărârilor in căile de atac si având, in mod prioritar, in vedere principalele cauze ce au determinat casarea ori desfiinţarea hotărârilor, se impune sa constatam ca, deşi înscris in nişte limite normale, indicele de casare trebuie îmbunătăţit, iar din aceasta perspectiva atât magistraţii cat si grefierii de şedinţa

trebuie sa depună eforturi reale pentru a asigura o diminuare constanta si apreciabila a acestui indicator de calitate.

In mod concret, magistraţii au obligaţia primordiala de a studia atent cauzele cu care au fost investiţi, precum si legislaţia aplicabila in fiecare speţa, in scopul stabilirii exacte a obiectului cauzei, a temeiului juridic, precum si a cadrului procesual adecvat, dar si practica judiciara a altor instanţe in materia respectiva si in mod obligatoriu însuşirea jurisprudenţei instanţei noastre supreme, a practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului, dar si a legislaţiei comunitare.

3.2. Durata de soluţionare a cauzelor
In raportul de bilanţ aferent activităţii desfăşurate de instanţa noastră în anul 2014 înseram, în cuprinsul prezentului capitol, ca durata medie, indiferent de materie este de 137 de zile, cu distincţia ca în civil ea reprezenta 133 zile, in penal 121 zile, in litigiile cu profesionişti 145 zile iar in cauzele cu minori si de familie 167 zile.

Durata medie în cazul dosarelor înregistrate după intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă în ceea ce priveşte termenul stabilit pentru verificarea cererii de chemare în judecată este de 12 zile,

Durata medie în cazul dosarelor înregistrate după intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă în ceea ce priveşte primul termen de judecată este de 54 zile.

Raportându-ne la anul 2013, apreciem ca asemenea date statistice au cunoscut modificări esenţiale, urmare a aplicarii dispoziţiilor noilor coduri de procedură civilă şi procedură penală şi este important de precizat ca durata de soluţionare a cauzelor, in sensul diminuării sale reprezintă un obiectiv major al reformei judiciare, în sensul asigurării soluţionării tuturor cauzelor într-un termen rezonabil, atât in materie penala, cat şi în materie civila.

Procedând la o analiza comparativa a anului de referinţa cu anul 2013, se poate constata ca magistraţii instanţei au întreprins demersuri mai ferme si au luat masuri acolo unde s-a impus în vederea accelerării soluţionării cauzelor, a aplicării riguroase a prevederilor legale şi a sancţionării unei atitudini procesuale pasive. De asemenea, colaborarea instituţionala a fost mai buna, dar şi un control concret şi mai eficient exercitat de către magistrat asupra activităţii grefierului de şedinţa a fost de natura şi în măsura să îmbunătăţească calitatea actului de justiţie.

Şi în acest an s-a respectat măsura dispusă de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru accelerarea desfăşurării proceselor, care să asigure soluţionarea dosarelor într-un termen rezonabil şi anume ca semestrial să fie înaintate spre centralizare situaţiile statistice referitoare la dosarele mai vechi de 1 an, 3 ani şi 5 – 10 ani precum şi a hotărârilor din perioada de referinţă care nu au fost redactate în interiorul termenului prevăzut de lege şi, succint, cauzele care au condus la aceste situaţii.

Procedând la o analiza a cauzelor ce au determinat amânarea soluţionării acestor cauze, se pot identifica motive de ordin obiectiv, cum ar fi neefectuarea la timp a unor expertize, în materie civilă, inexistenţa unui număr satisfăcător de experţi specializaţi în a efectua lucrări în domeniul topografic, topometrie iar în materie penala, anumite deficiente în comunicarea instituţională a instanţei cu Institutul Naţional de Expertize Criminalistice Bucureşti, în sensul înaintării în vederea efectuării unor expertize de specialitate a dosarului instanţei în copie ori în original.

Magistraţii sunt chemaţi să aplice riguros prevederile legale în desfăşurarea proceselor, să îşi pregătească în mod aprofundat fiecare dosar pentru fiecare termen de judecată, să evite administrarea treptată a probelor, precum şi tergiversarea soluţionării cauzelor, prin acordarea unor termene nejustificate, să coordoneze şi să supravegheze în mod concret şi atent activitatea grefierului de şedinţă, să întreprindă acolo unde se impune, măsuri de sancţionare a unei anumite atitudini procesuale, precum şi înfăptuirea demersurilor în vederea obţinerii informaţilor solicitate de la anumite instituţii, a efectuării anumitor lucrări de specialitate - constatări, expertize - fără de care cauzele nu pot fi soluţionate.

Durata de soluţionare a cauzelor a fost determinată de criterii de ordin obiectiv, cum ar fi volumul de activitate înregistrat, efectuarea la timp ori nu de către instituţiile cu care instanţa a relaţionat, a unor lucrări de specialitate fără de care soluţionarea cauzelor nu era posibilă, motivele invocate de părţi ori avocaţi în vederea amânării soluţionării cauzelor, necesitatea înlocuirii unor experţi, deseori după sancţionarea lor, prin aplicarea amenzii judiciare, ca urmare a neefectuării lucrărilor specifice, dar şi de criterii de ordin subiectiv.

Astfel, s-au putut constata, însă cu titlu de excepţie, administrarea în materie civilă, în mod treptat a probelor, dar şi acordarea unor termene de judecată în baza unor cereri formulate de părţi ori chiar avocaţi, ce vizau existenţa unor motive, nedovedite însă cu acte.