Raport de mediu proiect



Yüklə 3.37 Mb.
səhifə14/42
tarix28.07.2018
ölçüsü3.37 Mb.
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   ...   42

3.2.5 Peisajul


Romania

În zona românească a PCT RO-BG 2014-2020 se întâlneşte o varietate bogată de peisaje: munți cu chei și defilee, dealuri și podișuri, câmpii și lunci, râuri și lacuri. Cele mai renumite sunt prezentate in continuare pe unitățile administrative cuprinse in program.

Din punct de vedere al peisajului, județul Mehedinţi este caracterizat de grandiosul peisaj format de fluviul Dunărea şi de defileul său, de diversitatea reliefului din zona muntoasă, de existenţa elementelor floristice şi faunistice deosebite, multe dintre ele fiind înscrise în rezervaţii ştiinţifice.

Dintre atracțiile peisagistice ale zonei, menționam:



  • Zona Porţile de Fier I, cu defileul Dunării, clisura cu Cazanele Mari şi Mici, lacurile de acumulare, sistemul hidroenergetic şi de navigaţie, numeroase viaducte înălţate deasupra unor văi sălbatice, municipiul Orşova, desfăşurat sub formă de amfiteatru pe malul golfului Cerna.

  • Ostrovul Şimian – insulă situată în aval de Drobeta Turnu Severin, unde a fost strămutată cetatea de pe fosta insulă Ada-Kaleh.

  • Zona de nord a judeţului, caracterizată prin frumuseţea peisajului. Aici se găseşte oraşul Baia de Aramă, iar la circa 4 km nord-vest de Baia de Aramă se găseşte complexul carstic Ponoare, reprezentat prin mai multe monumente ale naturii (podul natural de la Ponoare, lacurile carstice Zatonul Mare şi Mic, peştera Ponoare şi platoul de lapiezuri de deasupra peşterii). Tot în această zonă se află peştera Topolniţa, cu o lungime explorată de 10.330 m, fiind a doua ca mărime din ţară.

Județul Dolj este caracterizat printr-o varietate de peisaje:

  • dealuri (Dealul Amaradiei);

  • câmpii (Câmpia Romana, Lunca Dunării);

  • râuri (Jiu, fluviul Dunărea);

  • lacuri (Bistret, Fantana Banului, Maglavit, Golenti, Ciuperceni),

care constituie atracții turistice, alături de peisajele din rezervații naturale, cu ar fi:

  • Pădurea Ciurumela de la Poiana Mare;

  • Rezervația ornitologica de la Ciupercenii Noi;

  • Rezervația de bujori sălbatici de la Plenita, etc.

Dintre obiectivele de interes peisagistic aparte, care se înscriu ca atracții naturale ale județului Olt, se disting:

  • Valea Dunării, cu ostroavele și plajele sale, oferă valoroase imagini estetice, cu funcții recreative.

  • Valea Oltului, apare ca o salba de lacuri ca urmare a amenajărilor hidroenergetice in exploatare, atractive prin frumusețea imaginilor create de întinsele oglinzi de apa, pădurile, caracterizate de diversitatea esențelor, fapt ce contribuie la realizarea unor peisaje deosebite in toata perioada lor de vegetație.

In județul Călăraşi se spune ca Dunărea creează peisaje de poveste:

  • Rezervațiile naturale Ostrovul Ciocănești, Ostrovul Haralambie şi Ostrovul Șoimul sunt numai câteva zone ce merita întreaga atenție.

  • Localitatea Sarulești, situata pe malul stâng al râului Mostiștea.

  • Lacul Valea Roșie, situat pe raza comunei Mitreni, este deosebit, fiind un lac cu apa sărată ce s-a format natural.

Judetul Giurgiu este renumit prin peisajele din zona comunei Comana. Rezervatia din padurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei și florei specifice Campiei Dunarii.

Judetul Teleorman este caracterizat printr-o varietate de peisaje:



  • campii (Campia Gavanu-Burdea, Burnaz, Boian, Lunca Dunarii);

  • rauri (Olt, Calmatui, Vedea, fluviul Dunarea);

  • lacuri (Bercelu, Sarat, Balta Rosie, Balta lui Bran, Calina, Balta Luciei, Vartoape, Suhaia, Fatana).

Judetul Constanta este renumit pentru peisajele naturale deosebite din cadrul a 26 rezervatii naturale, din care:

  • Cheile Dobrogei;

  • Rezervatia naturala Masivul Cheia;

  • Peretii calcarosi de la Petrosani;

  • Rezervatia Naturala Obanul Mare și Pestera Movile;

  • Lacul fosilifer Aliman

  • Rezervatia naturala Acvatoriul litoral marin Vama Veche-2Mai;

  • Canalele de la Harsova, etc.

Bulgaria prezintă o diversitate notabilă de peisaj mergând de la munte la câmpie, inclusiv Câmpia Dunării tipic continentală (antica Moesia) la nord.

Zona de interes se întinde pe câmpia înaltă a Moesiei și o parte din sistemul balcanic. Peisajele tipice ale regiunii aparțin claselor de peisaj de câmpie joasă, peisaj de câmpie joasă inter-montană, peisaj de vale și peisaj montan. Limita nordică a regiunii coincide cu frontiera nordică a Bulgariei. Grupurile dominante de peisaje din zona de graniță sunt câmpiile de stepa cernoziomică cu rocă de loess de intensă utilizare agricolă, peisaje de câmpie de stepă de cernoziom pe roci carbonate cu utilizare agricolă moderată și peisaje de carst plat deschis pe roci sedimentare carbonate cu suprafețe de carst care, spre sud, se dezvoltă ca peisaje de carst deschis pe pantele văilor canion, intersectând planuri de roci carbonate sedimentare.

Limita estică a zonei analizate coincide cu porțiunea de frontieră estică a Bulgariei. De-a lungul litoralului, de la nord la sud, se repetă predominant grupe de peisaj de fâșii litorale, peisaje de faleze stâncoase, peisaje de carst deschis plat pe roci sedimentare carbonate de suprafață carstică, peisaje de lacuri lagunare (zone umede), peisaje de păduri dese pe sedimente marine holocenice joase cu coezivitate redusă.

Există de asemenea grupe de peisaj de pajiște de stepă pe fundul ondulat al văilor din depozitele cuaternare necoezive din zona montană interioară cu un nivel ridicat de utilizare agricolă, peisaje forestiere-pajiște-stepă în albiile ondulate din bazinele intramontane de sedimente cretacice cu un nivel moderat de utilizare agricolă, peisaje de păduri dese de câmpie pe depozite aluviale, peisaje de câmpie cu tufișuri de pădure xenofite pe sedimente argilo-nisipoase mezozoice și paleogene cu nivel relativ redus de utilizare agricolă și peisaje de păduri de foioase mezo-montane pe roci sedimentare non-carbonate.

Între peisajele sensibile se consideră unice peisajele de atracții naturale care sunt protejate prin lege. Informații suplimentare despre peisajele sensibile se găsesc în Secțiunea 4.



Dostları ilə paylaş:
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   ...   42


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə