Raport de mediu proiect


Corpuri de apă desemnate pentru agrement, inclusiv zonele desemnate ca ape pentru îmbăiere



Yüklə 3,37 Mb.
səhifə28/42
tarix28.07.2018
ölçüsü3,37 Mb.
#61106
1   ...   24   25   26   27   28   29   30   31   ...   42

4.5Corpuri de apă desemnate pentru agrement, inclusiv zonele desemnate ca ape pentru îmbăiere


Normele stabilite la nivelul Uniunii Europene în acest domeniu privesc monitorizarea, evaluarea şi gestionarea calităţii apei pentru scăldat, precum şi furnizarea de informaţii privind calitatea acestei ape.

Obiectivul este dublu: reducerea şi prevenirea poluării apei pentru scăldat şi informarea europenilor cu privire la gradul de poluare a acesteia. La nivel european calitatea apei de îmbăiere este reglementată prin Directiva 76/160/CEE privind calitatea apelor de îmbăiere şi Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calităţii apelor de îmbăiere şi de abrogare a Directivei 76/160/CEE.



Romania

Raportul calităţii apei de îmbăiere pentru sezonul 2012 s-a referit la apele costiere (Marea Neagră) monitorizate de Direcţiile de Sănătate Publică, conform Directivei 2006/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calității apei pentru îmbăiere și de abrogare a Directivei 76/160/CEE. Pentru anul 2012 au fost raportate către Comisia Europeană 49 de zone de îmbăiere cu apă costieră din care 48 de zone din judeţul Constanţa. Calitatea apelor de îmbăiere din aceste zone a fost conformă cu prevederile legale în vigoare, astfel valoarea obligatorie a fost respectată într-un procent de 100%.



Bulgaria

În Bulgaria, potrivit PMBH din zona BDDR nu sunt corpuri de apă desemnate ca apa de agrement, inclusiv zone desemnate ca ape de îmbăiere conform Directivei 76/160/CEE.

În zona BSBD, zonele pentru îmbăiere și plajele sunt desemnate după cum urmează: în Dobrich - 38 de plaje și 21 de zone de îmbăiere.

Apele Mării Negre, în afară de utilizarea în scop de agrement și îmbăiere, sunt desemnate ca „zonă sensibilă”. Aceasta impune ca toate sursele de poluare (evacuări de ape uzate, guri de vărsare a râurilor și activități legate de utilizarea resurselor din Mare Neagră) să fie dotate cu așa numite SEAU cu treaptă terțiară, care să rezolve problema poluării cu azot și fosfor. Multe dintre stațiile de epurare care deservesc stațiunile au o capacitate care nu se încadrează în cerințele în creștere ale resursei de agrement și turism. Aceasta poate stopa direct dezvoltarea sustenabilă a complexelor turistice, o problemă deja existentă.


4.6Zonele desemnate pentru protecția speciilor acvatice de însemnătate economică


Romania

In Romania, planurile de management ale bazinelor hidrografice prevăd fiecare in „Capitolul 5 . Identificarea și cartarea zonelor protejate” o secțiune (5.2) intitulata „Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic”.

Desemnarea zonelor pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic a avut în vedere identificarea cursurilor de apă care permit dezvoltarea faunei acvatice cu potenţial economic şi interesul comercial pentru aceste specii. Zonele protejate pentru speciile importante din punct de vedere economic nu fac obiectul unor măsuri de protecţie speciale privind calitatea apei, acestea regăsindu-se în cadrul prevăzut de H.G. 202/2002 şi H.G. nr. 201/2002 însa beneficiază de anumite măsuri de protecţie pentru protejarea resurselor acvatice vii.

Protejarea speciilor importante din punct de vedere economic a avut în vedere:



  • Măsurile de protecţie pentru protejarea resurselor acvatice vii;

  • Normele tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole şi ce priveşte calitatea apelor pentru moluşte.

Desemnarea zonelor de protecţie pentru protecţia speciilor importante din punct de vedere economic are la bază următoarele acte normative:

  • Hotărârea de Guvern nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole, cu modificările şi completările ulterioare (HG 563/2006, HG 210/2007) – transpune Directivele 78/659/CEE şi 2006/44/CE privind calitatea apelor dulci care necesită protejare sau îmbunătăţire pentru a permite viaţa piscicolă;

  • Hotărârea de Guvern nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluşte, cu modificările şi completările ulterioare (HG 210/2007) – transpune Directiva 79/923/CEE privind calitatea apelor pentru moluşte amendată de Directiva 2006/113;

  • Ordinul nr. 1950/2007/38/2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru delimitarea şi catalogarea zonelor marine pretabile pentru creşterea şi exploatarea moluştelor;

  • Lege nr. 317 / 2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura;

  • Legea nr. 69/1994 prevede interzicerea comerţului internaţional cu specii ameninţate cu dispariţia cu modificările şi completările ulterioare;

  • Ordin nr. 8/126/2010 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor privind prohibiţia pescuitului în anul 2010;

  • Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic;

  • Ordinul nr. 20/2010 privind condiţiile de practicare a pescuitului recreativ / sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv precum şi modelele permiselor de pescuit sportiv;

  • O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările ulterioare;

  • Ordinul nr. 262/330/2006 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale privind conservarea populaţiilor de sturioni din apele naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni din România;

  • Ordinul nr. 1231/812/2007 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind aprobarea Programului pentru popularea de susţinere cu puiet de sturioni a Dunării în anul 2007.


Bulgaria

În Bulgaria, în PMBH al BDDR nu sunt desemnate zone de protecție a speciilor de însemnătate economică, deoarece, în ciuda faptului că art. 119a, Para 4 al legii apelor prevede zone de protecție a speciilor valoroase din punct de vedere economic de pești și alte organisme acvatice, legislația secundară (regulamente, reguli, instrucțiuni și ordine), ce reglementează modul și criteriile de desemnare, este practic absentă. Corpurile de apă din categoria “râu” nu se utilizează decât pentru pescuit sportiv în baza acestei legi. Pentru lacurile de acumulare utilizate pentru pescuit comercial există măsuri și cerințe de protecție a reproducției naturale a peștilor în vederea păstrării și întreținerii rezervelor de pește și alte organisme acvatice.

În PMBH al BSBD, potrivit Ordonanței nr. 4 / 20.10.2000 privind calitatea apei pentru creșterea peștilor și moluștelor, corpurile de apă sau părți ale acestora sunt desemnate ca oferind condiții pentru habitatele de pești, ca și apele costiere de habitat și reproducere a moluștelor. În Anexa III -2.1 PMBH a BSBD sunt enumerate 12 locuri în apele costiere din bazinul Mării Negre care oferă sau pot să susțină condițiile de viață și reproducție a moluștelor. Zone din corpurile de apă de suprafață care oferă condiții de habitat pentru rezervele de pești sunt în număr de 589.


Yüklə 3,37 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   24   25   26   27   28   29   30   31   ...   42




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin