Strategia “Europa 2020” — Strategia UE pentru o creștere inteligentă, sustenabilă și inclusivă
Bugetul general al Uniunii Europene pentru perioada de programare 2014 - 2020 este îndreptată spre realizarea obiectivelor Strategiei “Europa 2020”, prin implementarea cărora Europa se străduiește să realizeze din nou o creștere care să fie inteligentă, inclusivă și sustenabilă:
Această creștere inteligentă înseamnă obținerea unor rezultate mai bune în UE în domeniile:
-
educației (oferirea de stimulente pentru ca oamenii să învețe și să își dezvolte aptitudinile)
-
cercetării/inovației (crearea de noi produse/servicii care să genereze creștere și locuri de muncă și să ajute la rezolvarea problemelor sociale);
-
societății digitale (utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor);
Creșterea inclusivă înseamnă:
-
Creșterea numărului de locuri de muncă în Europa - locuri de muncă mai multe și mai bune mi ales pentru femei, tineri și persoane în vârstă;
-
Asistarea persoanelor din toate grupele de vârstă pentru a prevedea și a se adapta la schimbări prin investire în aptitudini și instruire;
-
Modernizarea piețelor muncii și a sistemelor sociale;
-
Asigurarea distribuției beneficiilor obținute din creștere către toate părțile UE.
Creșterea sustenabilă înseamnă:
-
Dezvoltarea unei economii competitive cu carbon redus în care resursele să fie utilizate în mod eficient și sustenabil;
-
Protejarea mediului, cu reducerea emisiilor și prevenirea pierderii de biodiversitate;
-
Profitarea de poziția de lider a Europei în dezvoltarea de noi tehnologii și metode de producție nedăunătoare mediului;
-
Introducerea unor rețele inteligente de distribuție a energiei electrice;
-
Cu ajutorul unor rețele la scară europeană pentru asigurarea unui avantaj competitiv suplimentar pentru întreprinderile noastre (mai ales pentru micii producători);
-
Îmbunătățirea condițiilor de afaceri, mai ales pentru întreprinderile mici și mijlocii;
-
Asistarea consumatorilor în efectuarea unor alegeri bine informate.
Strategia “Europa 2020” are 5 ținte titlu pentru perioada de până în 2020 după cum urmează:
-
Locuri de muncă – locuri de muncă pentru 75% din persoanele cu vârsta între 20 și 64 de ani;
-
Activități de cercetare-dezvoltare și inovare - investirea a 3% din PIB-ul UE (luând în considerare atât sectorul public cât și privat) în activități de cercetare-dezvoltare și inovații;
-
Schimbările climatice și energia - reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% comparativ cu 1990; obținerea a 20% din energie din surse energetice regenerabile (ținta individuală pentru Bulgaria 16%); creșterea eficienței energetice cu 20%;
-
Educație - scăderea procentului de abandon școlar înainte de absolvire la sub 10%; cel puțin 40% dintre persoanele cu vârsta între 30-34 ani să fie absolvenți de studii superioare;
-
Sărăcie și excludere socială - reducere cu cel puțin 20 de milioane a numărului de persoane sărace sau expuse riscului de sărăcie și excludere socială;
Aceste 5 ținte la nivel UE sunt adaptate și transformate în ținte naționale pentru fiecare stat membru conform situației și circumstanțelor particulare acestuia.
PCT RO-BG 2014-2020 ține cont de țintele Strategiei 2020, care contribuie la realizarea țintelor titlu privind Locurile de muncă, Sărăcia și excluderea socială și Educația prin AP 4 (Regiune calificată și incluziune) și Schimbări climatice și energie prin AP 2 (Regiune verde).
6.36.3 Obiective de protecție a mediului la nivel internațional
Obiectivele de mediu la nivel internațional se reflectă în politicile UE privind mediul și dezvoltarea durabilă și luate în considerare in PCT RO-BG. De exemplu, potrivit Programului de Mediu al ONU (UNEP), obiectivul mileniului pentru dezvoltare 7 (din 8 obiective ale mileniului pentru dezvoltare) este “Asigurarea sustenabilității mediului”, definită ca principală prioritate a PCT RO-BG (AP 2 – Regiune verde) având obiectivul strategic de a asigura dezvoltarea sustenabilă în zona transfrontalieră.
7Impactul asupra mediului
Efectele semnificative probabile ale programului sunt analizate la două niveluri:
-
Axele prioritare, Prioritățile de investiții și obiectivele specifice și
-
Activitățile indicative.
Analiza detaliată a efectelor semnificative probabile incipiente ale programului sunt prezentate în tabelul de mai jos. Efectele probabile pe activități indicative sunt evaluare în tabel pe obiective specifice, priorități de investiții și respectiv axe prioritare.
Evaluarea se face pe fiecare componentă/ factor de mediu sau sferă socială (populație, sănătate umană, bunuri materiale) relevante pentru elementul aplicabil. Dacă nu este indicată componenta/ factorul, nu este probabil să existe un impact.
-
Formele de impact sunt evaluate din perspectiva următoarelor aspecte, după caz:
-
Pozitiv/ negativ
-
Direct/ indirect
-
Primar/ secundar
-
Permanent / temporar
-
Pe termen scurt/ mediu/ lung
-
Simultan (acționând împreună)
-
Cumulativ (acumulat)
Efectele cumulative și transfrontaliere sunt evaluate în continuare în secțiunile 7.2 și 7.3.
7.27.1 Efectele semnificative probabile incipiente ale programului
Efectele probabile identificate sunt atât pozitive cât și negative. Efectele pozitive țin în primul rând de prioritățile și activitățile indicative îndreptate spre dezvoltarea beneficiilor pentru mediu și sociale, precum cele de la SO 4.1 (destinat reducerii riscului în zona transfrontalieră prin identificarea, evaluarea, monitorizarea și rezolvarea riscului de calamitate și îmbunătățirea avertizării anticipate) și de la SO 5.1 (destinat creșterii capacității de cooperare și a eficienței instituţiilor în context transfrontalier), Analiza arată că A4 și PA5 vor avea probabil numai efecte pozitive, pe termen lung, permanente și cumulative. Același lucru este valabil la prioritățile de la SO 3.2 destinate să impulsioneze dezvoltarea durabilă a ecosistemelor din zona transfrontalieră și din infrastructura verde.
Conform celorlalte priorități de investiții, investițiile strategice și activitățile indicative relevante vor avea probabil un efect pozitiv, care din nou va fi probabil pe termen lung, permanent și cumulativ, cu excepția activităților legate în principal de lucrările de construcții, care vor determina probabil efecte adverse temporare pe termen scurt.
Mai mult detalii se găsesc în tabelele de mai jos.
Tabel 7-1: Evaluarea efectelor asupra mediului de la activitățile indicative din cadrul Axei Prioritare 1, OS 1.1
AP 1: O regiune bine conectata
|
Componente relevante / Factori
|
Riscuri, comentarii
|
Efect
|
PI-7b: stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale
|
1.1: Sprijinirea procesului de planificare, dezvoltare și coordonare a sistemelor de transport transfrontaliere in vederea asigurării unor mai bune conexiuni la rețelele de transport TEN-T.
| -
Dezvoltarea în comun de soluții bazate pe acțiune, de planuri de management, strategii, studii de fezabilitate, evaluări ale impactului asupra mediului etc., legat de proiecte de lucrări de infrastructură publică (căi navigabile, drumuri etc.) în vederea racordării nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T și reducerea duratei transportului și optimizarea logisticii;
|
Toate
|
Deși elaborarea de soluții, planuri de management, strategii etc nu va avea în sine niciun efect asupra mediului, rezultatele sale pe termen lung vor avea atât efecte negative cât și pozitive rezultate din construcția și utilizarea infrastructurii de transport în cauză, descrisă la punctele următoare.
|
/
| -
Dezvoltarea de concepte, standarde și instrumente coordonate la nivel transfrontalier pentru îmbunătățirea serviciilor de mobilitate în interes public (ex. pentru grupurile dezavantajate, pentru regiunile în regres, etc.)
|
Populație
Sănătate umană
|
Activitatea va avea efecte pozitive indirecte permanente și pe termen lung asupra populației, prin îmbunătățirea mobilității în interes public
|
+
| -
Facilitarea cooperării active dintre furnizorii de informații de trafic și călătorie și serviciile cu valoare adăugată în vederea îmbunătățirii transportului public local în zona transfrontalieră și a legăturii dintre orașele înfrățite (ex. armonizarea orarelor, furnizarea de informații bilingve despre orarele de transport transfrontalier, operarea serviciilor de transport public transfrontalier, în special între orașele înfrățite)
|
Populație
Sănătate umană
|
Activitatea va avea numai efecte pozitive primare și pe termen lung asupra populației, facilitând mobilitatea și îmbunătățind siguranța circulației
|
+
| -
Schimburi de experiență și cunoștințe, inclusiv conștientizarea (instruiri, seminare și ateliere) în domeniul măsurilor de siguranță a circulației în zona eligibilă (ex. îmbunătățirea configurației rețelei de trafic, introducerea de măsuri de calmare a circulației, utilizarea sensurilor giratorii, camere for de control al vitezei, bariere de siguranță și denivelări pentru reducerea vitezei, îmbunătățirea suprafeței degradate a drumurilor pentru a evita de ex. accidentele pe vreme umedă, materiale de marcare retro-reflectante).
|
Populație
Sănătate umană
|
Activitatea va avea efecte pozitive directe permanente și pe termen lung asupra populației, prin îmbunătățirea nivelului de competență și impact indirect benefic asupra siguranței circulației
|
+
| -
Îmbunătățirea nodurilor transfrontaliere secundare și terțiare de conexiune la infrastructura TEN-T (ex. îmbunătățirea calității drumurilor, îmbunătățirea/ construcția de trasee pentru biciclete, construcția de adăposturi pentru biciclete, reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii rutiere);
|
Aer/Climă
Apă
Sol
Peisaj
Biodiversitate
Patrimoniul cultural
Deșeuri
Bunuri materiale
Populație
|
Dezvoltarea infrastructurii de transport va avea pe termen scurt un efect negativ datorită activităților de construcție ce vor genera deșeuri de construcție și poluanți atmosferici (în principal emisii de praf) și pot cauza perturbarea solului și a calității sau echilibrului apei, fragmentarea permanentă a habitatelor și modificarea percepției vizuale a peisajului. Siturile culturale ar putea fi afectate advers în funcție de traseul drumurilor și de amplasarea instalațiilor. Utilizarea infrastructurii de transport poate duce probabil la perturbarea pe termen lung a speciilor și emisiilor aeriene ca efect advers secundar. Populația pe de altă parte va fi afectată pozitiv pe termen lung de îmbunătățirea bunurilor materiale, reducerea timpului de transport și optimizarea logisticii.
|
0/-
| -
Stabilirea unui management comun al circulației pentru mobilitatea inteligentă în zona transfrontalieră (ex. îndrumare de traseu, detectarea și managementul incidentelor/ urgențelor, studii de fluență a circulației, măsuri de siguranță în trafic, hărți de puncte negre);
|
toate
|
Activitatea va avea un impact pozitiv permanent pe termen lung asupra componentelor/factorilor analizaţi
|
+
|
Tabel 7-2: Evaluarea efectelor asupra mediului de la activitățile indicative din cadrul Axei Prioritare 1, OS 1.2
AP 1: O regiune bine conectata
|
Componente relevante / Factori
|
Riscuri, comentarii
|
Efect
|
PI-7c: dezvoltarea și îmbunătățirea unor sisteme de transport care respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus, și care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legăturilor multimodale și infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabilă la nivel regional și local
|
OS 1.2: Creșterea nivelului de coordonare privind siguranța transportului
| -
Activitate de conștientizare privind importanța dezvoltării și îmbunătățirii sistemelor de transport prietenoase mediului în zona transfrontalieră;
|
Toate
|
Activitatea va avea un efect pozitiv permanent și pe termen lung asupra componentelor/factorilor analizați.
|
+
| -
Activități de schimb de experiență precum seminare comune, vizite de studiu, anchete și instruiri care să conducă la implementarea de noi metode legate de managementul de iarnă.
|
Toate
|
Activitatea va avea un efect pozitiv permanent și pe termen lung asupra componentelor/factorilor analizați, cu condiția ca noile metode de management al apei să fie sustenabile.
|
+
| -
Investiții (infrastructură și echipamente) pentru îmbunătățirea transportului fluvial de mărfuri și de pasageri la nivel transfrontalier;
|
Apă
Biodiversitate
Deșeuri
Bunuri materiale
Populație
|
Este de așteptat un impact advers minor, temporar, pe termen scurt al activităților de construcții ce vor genera deșeuri solide și lichide și perturbarea mecanică a mediului geologic. Deteriorarea calității apei și modificări nesemnificative ale debitului sunt de asemenea probabile. Biodiversitatea poate suferi în aceste proiecte perturbări pe termen scurt (în tipul construcției) și pe termen lung (în timpul utilizării). Impactul pe termen lung asupra populației va fi pozitiv și permanent, prin dezvoltarea bunurilor materiale.
|
0/-
| -
Dezvoltarea de planuri și măsuri integrate de îmbunătățire a condițiilor de navigație pe sectorul comun al Dunării în zona transfrontalieră (ex., studii de fezabilitate comune, documentații de proiect tehnic, studii de morfologie și hidro-dinamică pentru studierea condițiilor de acumulare a sedimentelor etc. La lucrări de regularizare a fluviului, unificarea sistemului de referință utilizat în România și Bulgaria privind Dunărea și introducerea Sistemului Informatic Fluvial)
|
Toate
|
Deși elaborarea de soluții, de planuri de management și măsuri integrate nu va avea în sine niciun efect asupra mediului, rezultatele sale pe termen lung vor avea atât efecte negative cât și pozitive rezultate din implementarea proiectelor și măsurilor respective de îmbunătățire a condițiilor de navigație pe Dunăre, care vor trebui supuse unor EM/EA suplimentare.
|
/
| -
Dezvoltarea și implementarea unor strategii, instrumente și aplicații pilot coordonate în comun, pentru a îmbunătăți dezvoltarea nodurilor multimodale și a serviciilor portuare
|
Aer/Climă
Apă
Sol
Peisaj
Biodiversitate
Patrimoniul cultural
Deșeuri
Bunuri materiale
Populație
|
Dezvoltarea nodurilor multimodale va avea pe termen scurt un efect negativ datorită activităților de construcție ce vor genera deșeuri de construcție și poluanți atmosferici (în principal emisii de praf) și pot cauza perturbarea solului și a calității sau echilibrului apei, fragmentarea permanentă a habitatelor și modificarea percepției vizuale a peisajului. Siturile culturale ar putea fi afectate advers în funcție de amplasarea instalațiilor. Utilizarea acestei infrastructuri poate avea ca rezultat probabil emisii aeriene ca efect advers secundar. Populația pe de altă parte va fi afectată pozitiv pe termen lung de îmbunătățirea bunurilor materiale și serviciilor.
|
0/-
|
Dostları ilə paylaş: |
