Raport de mediu proiect

4.7Zonele cu ape sensibile la nutrienți, inclusiv zonele vulnerabile

Zone sensibile

Zonele sensibile sunt desemnate pentru protecția apelor de suprafață față de creșterea conținutului de nutrienți proveniți din apele uzate din așezări.

Romania

Nitraţii şi fosfaţii sunt evaluaţi calitativ în cadrul grupei „Nutrienţi.” Nutrienţii sunt compuşi ai azotului şi fosforului care se găsesc în mediul înconjurător, de care plantele şi animalele au nevoie pentru a creşte şi a se dezvolta. Prezenţa nutrienţilor în apă, sol și subsol este normală, poluarea cu nutrienţi reprezentând încărcarea cu substanţe nutritive peste concentraţiile determinate de mecanismele de funcţionare a ecosistemelor. Conform Directivei privind epurarea apelor uzate urbane şi Directivei Cadru a Apei, nutrienţii includ următoarele elemente fizico-chimice ale azotului şi fosforului: N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, Ptotal. Starea ecologică dată de „nutrienţi” se obţine aplicând principiul „cel mai defavorabil caz”.

Din punctul de vedere al poluării, nutrienţii sunt diverse forme ale azotului şi fosforului (nitraţii, nitriţii, amoniul, azotul organic din resturile vegetale sau alţi compuşi organici şi fosfaţii). Excesul de nutrienţi, indiferent de sursa din care provin, ajunge prin spălare sau infiltraţie în ape subterane, râuri, lacuri şi mări. Prin fierbere, concentraţia de nitraţi din apă crește, iar filtrele de purificare nu absorb nitraţii.

În mod natural nitraţii (NO3) și fosfaţii (PO4) din ape provin din dejecţiile animalelor acvatice (peştilor cu precădere), din solul ce formează cuveta lacustră sau din descompunerea materiei organice specifice acviferului.

Surplusul de fosfaţi şi nitraţi provine din activităţile antropice, respectiv din apele uzate evacuate în apele de suprafață de la stațiile de epurare și din sistemele de canalizare fără epurare, dar și din dejecţii umane și din diverse surse industriale și agricole (îngrăşăminte și dejecţii animaliere).

Agricultura şi creşterea animalelor antrenează o poluare importantă în apele subterane, cel mai adesea cumulativă și persistentă în straturile de apă. Prezenţa în apele uzate, în cantităţi mari, a nutrienţilor, determină contaminarea râurilor și lacurilor care pot suferi procesul de eutrofizare manifestat printr-o creştere accelerată a algelor şi altor forme vegetale superioare, aşa numita "înflorire algală", care conduce la o perturbare nedorită a echilibrului organismelor prezente în apă şi asupra calităţii apei. Epuizarea conţinutului de oxigen din apă, are drept consecinţă moartea şi descompunerea masivă a întregului zooplanctonului. Fără oxigen apa devine locul unor procese de fermentaţie și putrefacţie.

Având în vedere atât poziţionarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul Mării Negre, cât și necesitatea protecţiei mediului în aceste zone, România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă. Această decizie se concretizează în faptul că aglomerările cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenţi trebuie să asigure o infrastructură pentru epurarea apelor uzate urbane care să permită epurarea avansată, mai ales în ceea ce priveşte îndepărtarea nutrienţilor (azot și fosfor) din apele uzate – conform art.3(1) din HG nr. 352/2005.

Bulgaria

Bazinele de ape sensibile desemnate sunt supuse cerinței de tratare suplimentară a apelor uzate urbane (treapta de epurare a azotului și fosforului) în așezările cu peste 10000 e.p. Zonele sensibile se întind în întregul BSBD.

Pe teritoriul BDDR zonele sensibile sunt:

• 
  Fluviul Dunărea pe teritoriul Republicii Bulgaria, de la punctul de graniță Novo Selo, până la orașul de frontieră Silistra.
  
• 
  Toți afluenții de pe suprafața bazinului fluviului Dunărea de pe teritoriul Bulgariei.
  

Zone vulnerabile

Romania

O consecinţă importantă şi cu efecte periculoase asupra sănătăţii umane o constituie prezenţa nitraţilor, respectiv a nitriţilor în apa potabilă. Aceşti compuşi ai azotului pot provoca la sugari sau femei gravide o boală a sângelui numită “maladia albastră” care le poate afecta grav sănătatea şi le poate chiar periclita viaţa.

Pentru a înlătura poluarea şi preveni poluări viitoare şi a avea acelaşi nivel de protecţie pentru toate apele din România, s-a convenit să se aplice un Program de acţiune împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole la nivelul întregii ţări. Astfel, din luna iunie 2013, în conformitate cu decizia Comisiei Interministeriale pentru aplicarea Planului de Acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole nr. 221983/GC/12.06.2013, Programul de Acţiune se aplică la nivel naţional.
Pentru reducerea potenţialului de poluare cu nitraţi se aplică „Programul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole”, în acord cu respectarea măsurilor Codului de Bune Practici Agricole.

Bulgaria

Zonele vulnerabile sunt desemnate pentru protecția apelor subterane față de poluarea cu nutrienți proveniți din surse agricole. Ordinul nr. RD-930/25.10.2010 al Ministrului Mediului și Apelor specifică zonele vulnerabile cu cerințele pentru fermieri și crescători de animale.

Zonele vulnerabile acoperă aproape două treimi din teritoriul BSBD și numai o parte a bazinului râurilor Kamchia, Veleka și Resovska sunt zone nevulnerabile.

Zonele vulnerabile sunt de o importanță particulară în regiunea Dunării, datorită faptului că aproape toate corpurile de apă sunt utilizate în scop potabil, ceea ce necesită protecția apelor subterane și stocarea lor ca resursă strategică pentru generațiile viitoare.

În Bulgaria prin Ordinul nr. 930/25.10.2010 al Ministrului Mediului și Apelor, dintre cele 47 de corpuri de ape subterane din sfera geografică a PCT RO-BG 2014-2020, 29 de corpuri au fost identificate ca ape poluate și amenințate cu poluarea cauzată de azotați proveniți din surse agricole, ca și zone vulnerabile în care apele sunt poluate cu azotați proveniți din surse agricole. Dintre acestea, 26 de corpuri de apă sunt în regiunea Dunării și trei corpuri pe teritoriul regiunii Mării Negre.