Raport de mediu proiect

5Probleme de mediu existente

2. Clima și calitatea aerului

Urbanizarea și industrializarea au un impact direct asupra condițiilor locale de climă modificând valorile elementelor meteorologice de deasupra domului de aer format deasupra acestor teritorii (urbanizate și industrializate). Planificarea incorectă sau nepotrivită și deciziile de urbanism duc la crearea unor condiții de microclimat nefavorabil pentru confortul uman. În multe cazuri, deciziile urbanistice duc nu numai la eliminarea caracteristicilor favorabile ale peisajului natural, ci și la crearea unor condiții nefavorabile de trai pentru populație. Principalele schimbări negative țin de:

• 
  Gradul înalt de poluare termică - cauzat de schimbul de căldură pe suprafețe de beton, piatră, asfalt și alte materiale de construcție și pavaj. Stresul termic a reprezentat de multă vreme un subiect de cercetare științifică;
  
• 
  Deteriorarea condițiilor de aerare (schimbul de aer), datorită tuturor elementelor de urbanizare și industrializare ce conduc șa modificarea caracteristicilor vântului. Distribuția incorectă a elementelor de urbanizare care duce la formarea de zone cu vreme predominant calmă fără oportunități de schimb normal. Aceasta duce la crearea condițiilor de menținere a poluanților din surse legate de transport și din alte surse în stratul atmosferic inferior, care influențează direct sănătatea populației.
  

Aproape toate tipurile de activități antropice determină schimbări ale compoziției stratului de bază al atmosferei, în care trăiesc oamenii. Principalele motive pentru crearea unui grad înalt de poluare sunt:

• 
  Problema principală este conținutul ridicat de particule fine de praf, sub 10 microni. În districtele Vidin și Vratsa (BG) s-au măsurat în 2012 cele mai ridicate niveluri din țară la particulele de praf. În total 34% din populația zonei de monitorizare a mediului de la Dunăre de pe teritoriul bulgar este afectată de această poluarea, măsurată față de o normă medie zilnică de 50 μg/m3 depășită timp de peste 35 de zile dintr-un an. Motivele pentru nivelul particulelor fine de praf înregistrate peste valoarea maximă admisibilă sunt emisiile cauzate de transport, sectoarele industrial și de locuințe și de slaba întreținere a drumurilor.
  
• 
  Gazele de eșapament din trafic sunt principala cauză a poluării aerului din jurul arterelor urbane și în general din orașe. Datele furnizate de sistemul național de monitorizare sunt un exemplu în acest sens.
  
• 
  Gazele de ardere de la instalațiile de încălzire industrială și rezidențială sunt un alt factor semnificativ care duce la deteriorarea calității aerului.
  

In Bulgaria, potrivit art. 27 al Legii calității aerului, municipalitățile implementează programele municipale care sunt instrumentul obligatoriu de menținere și management al calității aerului. În municipalitățile în care programele sunt implementate prevăzute în art. 27 al Legii calității aerului, se efectuează controlul continuu (cu stații de măsură automate) iar poluarea anormală din punct de vedere al indicatorului FDP10 a fost stabilită în următoarele orașe din zona transfrontalieră: Veliko Tarnovo, Vidin, Vratsa, Dobrich, Montana, Pleven, Ruse. Principalele cauze ale ratei anormale a FDP10, potrivit programelor sunt:

• 
  Încălzirea locuințelor în sezonul rece de cele mai multe ori dublată de efectului transportului suplimentar;
  
• 
  Influența predominantă a sectorului transporturi - în perspectiva orașelor mai mari;
  
• 
  Influența predominantă a surselor neorganizate - în unele orașe din apropierea zonelor industriale mari;
  

În prezent, zona programului din partea bulgară, îndeosebi la Veliko Tarnovo și Gorna Oryahovitsa, se confruntă cu probleme grave de mediu datorită ratei de poluare a atmosferei și apei și a contaminării solurilor.³³

5.2Apa

5.2.1 Apa de suprafața

Unele dintre problemele legate de calitatea apei comune pentru ambele tari, sunt următoarele:

• 
  Apele uzate din (unele) aglomerări umane nu sunt complet colectate în sisteme de canalizare. Există numeroase aglomerări fără canalizare și colectoare pentru epurarea apei;
  
• 
  Nu sunt realizate stații de epurare a apelor uzate în aglomerările cu peste 10.000 locuitori echivalenți și aglomerările între 2.000 și 10.000 locuitori echivalenți. O parte dintre instalațiile de epurare existente sunt ineficiente, depășite sau cu grad avansat de uzură;
  
• 
  SEAU existente nu epurează toate apele uzate din lipsă de colectoare de canalizare, existenței capacităților insuficiente de epurare, fiind necesare lucrări pentru reconstructive reabilitare, modernizare sau retehnologizare;
  
• 
  Apele uzate netratate sunt evacuate direct în corpuri de apă de suprafață;
  
• 
  Evacuarea ilegală de ape uzate industriale în resursele de apă;
  
• 
  Problemele de epurare a apelor uzate sunt comune în zonele urbană și rurală, unde nu există instalații de epurare și amplasarea de activități economice presupune un risc pentru protecția mediului;
  
• 
  Apa din râurile în care se practică extracția balastului are o stare chimică proastă și este afectată din punct de vedere hidromorfologic;
  
• 
  Starea rețelelor de canalizare existente nu este întotdeauna bună - rețelele au grad de uzură mare și permit scurgeri/pierderi de apă;
  
• 
  Poluarea din surse agricole – aplicarea de îngrășăminte și pesticide;
  
• 
  Există depozite de deșeuri menajere neautorizate, inclusiv în luncile și terasele râurilor;
  
• 
  Surse difuze de poluare industrială - evacuări de ape uzate în puțuri de absorbție și bataluri, existența unor depozite de deșeuri industriale neautorizate.
  

Principalele probleme pentru apele Mării Negre sunt: eutrofizarea/ îmbogățirea cu nutrienți; modificarea resurselor marine vii și modificări de biodiversitate / habitat; poluarea chimică (inclusiv cu petrol), inclusiv apariția speciilor invazive străine, precum și eroziunea costieră a Țărmului Mării Negre.

Apa subterană

Romania

În zonele în care solul este afectat de aplicarea îngrăşămintelor chimice, concentraţiile azotaţilor se situează frecvent în jurul valorii de 100 mg NO3/l. De asemenea, se înregistrează depăşiri ale standardului de calitate la azotaţi în forajele de control a poluării de pe platformele actuale ale marilor combinate chimice, cât şi ale fostelor combinate, dar aceste depăşiri sunt în general locale, întâlnite preponderent în incinta sau în zonele limitrofe acestora, dar care pot constitui un pericol de contaminare a acviferelor din zonă, având în vedere caracterul hidrodinamic şi conductivitatea hidraulică a apei.

În anul 2012 cele mai mari concentraţii de azotaţi s-au înregistrat în:

 spaţiul hidrografic Dobrogea-Litoral, în forajele de control a poluării amplasate pe corpurile de apă RODL01, 02, 04,05, 09, 10;

 bazinul hidrografic Jiu, în forajele ce aparţin corpurilor de apă ROJI05 şi 06;

 bazinul hidrografic Olt, în corpurile de apă ROOT02, 07 şi 08;

 spaţiul hidrografic Argeş-Vedea, în corpurile ROAG03, 05, 08 şi 09.

Dintre factorii poluatori majori care pot afecta calitatea apei subterane putem aminti:

• 
  produse chimice (îngrăşăminte, pesticide) utilizate în agricultură care provoacă o poluare difuză greu de depistat şi prevenit,
  
• 
  deşeuri menajere şi deşeuri rezultate din zootehnie, metale grele.
  

De asemenea calitatea apei subterane este afectată prin poluarea produsă ca urmare a necorelării creşterii capacităţilor de producţie în agricultură şi a dezvoltării urbane cu modernizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea staţiilor de epurare, exploatarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare existente, lipsa unui sistem organizat de colectare, depozitare şi gestionare a deşeurilor şi nămolurilor de epurarea a apelor uzat urbane.

Poluarea freaticului are consecinţe importante asupra folosirii rezervei subterane pentru alimentarea cu apă în scop potabil, depoluarea surselor de apă din pânza freatică fiind un proces anevoios și costisitor.

Bulgaria

La ora actuală, problema de mediu majoră este starea chimică destul de nefavorabilă a unei părți semnificative a corpurilor de apă subterane din perimetrul PCT RO-BG 2014-2020. Potrivit informaților disponibile pentru 2012, detaliate în studiul de bază de mai sus, se află în stare chimică „proastă" 23 de corpuri de apă subterană, în timp ce 24 de corpuri de apă subterană sunt în stare chimică „bună". Dintre acestea, 20 de corpuri de apă cu stare chimică „proastă” sunt în regiunea Dunării și trei pe teritoriul regiunii Mării Negre.

Impactul antropic negativ asupra stării chimice și cantitative apei subterane este cauzat de:

• 
  surse punctiforme de poluare: vechi depozite de deșeuri menajere, depozite de pesticide etc.;
  
• 
  surse difuze depoluare: așezări fără stații de epurare și canalizare parțială sau lipsă, rețele de canalizare existente grav deteriorate, utilizarea terenurilor (teren arabil și culturi permanente) din punct de vedere al aplicării îngrășămintelor și pesticidelor;
  
• 
  starea captărilor: crize sezoniere de apă în unele locuri, pierderi mari de apă potabilă înainte de a ajunge la consumatori; utilizarea apei potabile în scop industrial și pentru irigații.