Raport de mediu
LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE
Yüklə 0,9 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- UNITĂŢI AGROZOOTEHNICE
- CĂI DE COMUNICAŢII ŞI TRANSPORT
- CONSTRUCŢII TEHNICO – EDILITARE
Alternativa 0 – situaţia corespunzătoare PUG-lui existent
Alternativa propusă – conform PUG revizuit
2. Pentru modernizarea retelelor de infrastructură şi cresterea eficientei energetice prin: 2.a. Asigurarea unui transport în comun durabil, accesibil şi abordabil ca pret, cu legături către Municipiul Târgu Mureş şi Sighişoara precum spre oraşul Sovata. Este necesară acordarea unei atenţii deosebite infrastructurii destinate ciclistilor, pietonilor şi căruţelor şi găsirea unui traseu pentru vaci, căci nu se recomandă folosirea drumului naţional de animale domestice. 2.b. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnice, în special aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare , inclusiv epurarea apelor uzate 2.c. Eficienţa energetică, utilizarea ratională a resurselor naturale şi gestionarea eficientă din punct de vedere economic a echipamentelor pentru asigurarea durabilităţii serviciilor publice de utilităţi, inclusiv sporirea eficienţei energetice a clădirilor. Alternativa 0 – situaţia corespunzătoare PUG-lui existent Sunt prevăzute extinderi şi modernizări la trama stradală : repararea străzilor, şi amenajarea traseelor pietonale. Amenajarea de parcaje şi staţii de autobuze în zonele funcţionale.
Prevederile PUG-ului existent în domeniul asigurării unui transport durabil s-a completat cu:
În prezent satul este alimentat cu apă potabilă din conducta de apă Sovata – Sărăţeni – Chibed – Ghindari prin cişmele instalate pe străzile localităţii printr-un rezervor de 200 mc instalat pe un deal din nord-estul localităţii. În calculul debitului necesar de apă s-a ţinut cont de prevederile privind oprirea scăderii şi creşterea populaţiei în următorii ani, şi de prevederile normelor SR 1343-1/95 şi STAS 1478/90. S-a considerat că
Prin urmare necesarul de apă potabilă este: Q zi med = 505.55 mc/zi = 5.85 l/s Q zi max = 576.64 mc/zi = 6.67 l/s Q or max = 44.05 mc/zi = 12.24 l/s În prezent, din punct de vedere administrativ, cişmelele stradale sunt închise, gospodăriile individuale se pot racorda la reţeaua de apă. Pe malul stâng al Râului Târnava Mică nu există alimentare cu apă centralizată, numai fântâni individuale. Conductele de aducţiune şi de distribuţie sunt fabricate din polietilenă PE- HD, PE 100 PN 610 şi 6, de diferite diametre Localitatea nu dispune de instalaţie centralizată de canalizare dar există un proiect pentru o reţea comunală de canalizare şi pentru o staţie de epurare (elaborat de firma de proiectare S.C. CONSULT CONSTRUCT S.R.L. Sighişoara). Conform acestui proiect din comună vor fi colectate, în reţeaua de canalizare cu o lungime de 14 790 m, realitată din conducte de PVC Dn = 250 mm apele uzate cu un debit de Q zi med = 404,44 mc/zi = 4,64 l/s Q zi max = 461,31 mc/zi = 5,35 l/s Q or max = 35,24 mc/zi = 9,764 l/s Pe reţeaua de canalizare se vor monta 233 cămine pentru vizitare şi pentru racordarea consumatorilor şi 24 pentru spălarea nămolului depus, acolo unde panta conductei nu permite scurgerea apelor cu viteză peste 0,7 m/s. Suprafaţa ocupată temporar: 12 790 mp pentru pozarea conductelor şi 1184 mp pentru staţia de epurare. Staţia de epurare va fi astfel amplasată, ca să fie asigurat perimetrul de protecţie conform normelor în vigoare. Atât conductele cât şi căminele vor fi construite din PVC corugate, asigurând o rezistenţă transversală mecanică mărită traseelor. Pentru racordarea consumatorilor aflaţi la cote inferioare sunt prevăzute 3 staţii de pompare. În localitate sunt prevăzute 8 subtraversări sub pârâuri, 5 subtraversări de cale ferată şi 4 sub DN 13 A A. Staţia de epurare va fi amplasată sud estul localităţii, emisarul apelor epurate fiind Râul Târnava Mică. Staţia, de tipul RESETILOVS N2 CA 15, 500 961 np asigură precipitarea materialelor în suspensie, reducerea concentraţiei substanţelor organice, denitrificarea, reducerea fosforului şi dezinfectarea apelor epurate. În concluzie staţia permite reducerea poluanţilor de la nivelul determinat în NTPA 002/2005 la parametrii enunţaţi în NTPA 001/2005. Blocul de epurare mecanică este calculat la un debit de 60 mc/h, cea biologică la 500 mc/zi. Fazele procesului tehnologic sunt următoarele:
Aceste procese se desfăşoare în următoarele bazine:
În domeniul sporirii eficienţei energetice a clădirilor existente şi a clădirilor noi
In domeniul utilizării eficiente şi durabile a resurselor
2. Pentru acordarea unei atenţii speciale zonelor defavorizate în contextul comunei ca tot unitar:
Alternativa 0 – situaţia corespunzătoare PUG-lui existent Nu cuprinde prevederi în acest sens. Alternativa propusă – conform PUG revizuit Realizarea construcţiilor pe terenuri cuprinse în intravilan în condiţiile existenţei unui proiect de parcelare şi cu proiectul infrastructurii, avizat de Agenţia de Protecţia Mediului reglementează construcţiile în toate zonele comunei. 3. Pentru urmărirea unor strategii de dezvoltare a mediului fizic prin
Alternativele în acest sens sunt cele menţionate la pct.3. 4. Pentru consolidarea economiei locale şi în acelasi timp, a pieţelor locale ale forţei de muncă, în special prin promovarea activităţilor industriale nepoluante şi prin oferirea de servicii de calitate în acest domeniu. Alternativa 0 – situaţia corespunzătoare PUG-lui existent
Alternativa propusă – conform PUG revizuit
5. Protecţia speciilor periclitate prin includerea unor zone în reţeaua NATURA 2000 Alternativa 0 – situaţia corespunzătoare PUG-lui existent În perioada întocmirii PUG-ului existent în România nu a fost implementată Programul European NATURA 2000 Alternativa propusă: protecţia speciilor conform prevederilor unionale Zona analizată în cadrul PUG Chibed se învecinează cu situl Natura 2000 ROSPA0028 Deaurile Tărnavelor – Valea Nirajului 28, declarată arie specială de protecţie ( spa) de O.M 739/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România. Pe o suprafaţă mică în zona Jegverem intravilanul şi aria de protecţie se suprapune. Ariile naturale protejate din judeţul Mureş pot avea un rol deosebit de important pentru conservarea genofondului national, deoarece acestea adăpostesc ecosisteme deosebite, cu o biodiversitate mare, cele mai multe cu o stare de echilibru bună şi o apreciabilă valoare ştiinţifică şi peisagistică. Conservarea diversităţii biologice se realizează prin intermediul Reţelei Ecologice „Natura 2000”. Programul Natura 2000 reprezintă o structură de protejare a naturii, protejare care nu înseamnă neapărat „limitări şi restricţii”. Natura 2000 permite atât conservarea cât şi dezvoltarea pe mai departe a biodiversităţii României. Astfel, se observă oportunităţi în numeroase direcţii: de la un turism durabil la o combinaţie între activităţile agricole şi alternativele de protejare a naturii. Natura 2000 este o reţea ecologică de arii naturale protejate cu o distribuţie care să acopere teritoriul Uniunii Europene, prin intermediul căreia sa doreşte asigurarea supravieţuirii pe termen lung a celor mai importante specii şi habitate din Europa. Scopul Reţelei Natura 2000 este să oprească declinul biodiversităţii prin conservarea pe termen lung a celor mai valoroase şi periclitate specii şi habitate de interes european. Reţeaua este alcătuită din:
Scopul acestei retele ecologice este de a proteja biodiversitatea Europei, printr-o dezvoltare durabilă, fără a se aduce prejudiciu comunităţii locale. Multe dintre habitatele valoroase ale României sunt rezultatul folosirii tradiţionale a terenurilor şi procesul destinat conservării lor depinde de menţinerea practicilor şi abilităţilor tradiţionale.
Obiectivul principal al reţelei Europene de zone protejate NATURA 2000 - desemnate pe baza Directivei Păsări respectiv Directivei Habitate - este ca aceste zone să asigure pe termen lung „statutul de conservare favorabilă” a speciilor pentru fiecare sit în parte care a fost desemnat. Deşi termenul „statut de conservare favorabilă” nu este bine definit, România va trebui să raporteze periodic către Comunitatea Europeană cu privire la îndeplinirea acestui obiectiv. Singurul indicator obiectiv şi cantitativ cu privire la statutul unei specii într-o anumită zonă este mărimea populaţiei respectiv schimbarea mărimii populaţiilor. Este deci esenţial ca impactul unor investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnată ca sit Natura 2000, să fie evaluat complet prin metode ştiinţifice. În majoritatea cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi implementarea corectă a metodelor de diminuare a impactului. C a fost propus de către ONG “Milvus”, are suprafaţa de 85217,2 ha şi se întinde pe teritoriile administrative ale judeţelor Mureş şi o mică parte în judeţul Harghita. Aria este considerată ca fiind prioritatea nr. 2 dintre cele 68 de situri SPA propuse de către Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării. Importanţa desemnării SPA “ ROSPA0028 Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului” constă în: existenţa unui număr de 39 de specii de păsări, dintre care C1 - efective importante pe plan global - 1 specie: cristel de câmp (Crex crex); C6 - populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 9 specii: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), viesparul (Pernis apivorus), barză neagră (Ciconia nigra), huhurez mare (Strix uralensis), cristelul de câmp (Crex crex), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius) sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), şoimul de iarnă (Falco columbarius). STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ÎN COMUNA CHIBED MEDIUL FIZIC Starea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane Comuna Chibed se situează în bazinul hidrografic al râului Mureş, al cărui afluent din zona cursului mijlociu este pârâul Târnava Mică, administrată cantitativ şi calitativ de Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş, subunitate teritorială a Direcţiei Apelor Mureş. Corpurile de apă de suprafaţă delimitate conform Planului de Management al Bazinului Hidrografic Mureş: Localitatea Chibed este străbătută de râul Târnava Mică - afluent al râului Târnava Mare. Deasemeni localitatea mai este străbătută de pârâurile Tabika, Szilas, Uron, Kokenyes şi Koves iar pe malul stâng Nagyaszo, Vaghelohat. Debitul râului este direct influenţat de factori climatici. Se înregistrează variaţii mari de debite din cauza scurgerilor nivo-pluviale, în timpul inundaţiilor din 1970 şi 1975 unele porţiuni din sat au fost inundate. Calitatea apei este de clasa I. Din cauza lipsei de canalizare în comună, o parte din apele uzate menajere se scurg în râu şi periclitează calitatea apei de suprafaţă.
Pe teritoriul administrativ al Comunei Chibed în prezent nu sunt zone naturale amenajate pentru imbăiere conform prevederilor HG 459/2002. Starea calităţii aerului Climă şi condiţii meteorologice Indicatori meteo, conform Rapotului stării mediului în judeţul Mureş, in anul 2006
Calitatea aerului ambiental Conform Raportului privind starea mediului în judeţul Mureş reţeaua de monitorizare a calităţii aerului în Comuna Chibed nu există punct de prelevare a probelor pentru determinarea pulberilor sedimentabile. Principalele surse de emisii de COV sunt:
Oxidul de carbon şi oxizi de azot apar atât la arderea combustibililor fosili în sobe sau în cazane care funcţionează cu gaze naturale sau cu lemne de foc şi în gazele de eşapament evacuate din motoarele cu ardere înternă ale autovehicolelor care circulă prin drumul DN 13 A dar şi pe străzile comunale. Emisii de metan care este un gaz care contribuie la efectul de seră rezultă atât din agricultură, fiind produsă în procesul de digerare a celulozei în special în organismele taurinelor, cât şi în procesul de descompunere anaerobă a substanţelor organice, precum şi din scăpările din conductele de transport gaze naturale. Producerea compuşilor care distrug ozonul troposferic (poluarea fotochimică) este dată de oxizii de azot şi de compuşi fluoruraţi utilizate în spray-uri şi în instalaţii frigorifice, cantitatea acestora scade continuu. Nu au fost efectuate determinări ale ozonului troposferic în judeţul Mureş. Schimbări climatice Schimbările climatice sunt un rezultat direct sau indirect al activităţilor umane care determină schimbarea compozitiei atmosferei globale şi care se adăugă la variabilitatea naturală a climei, observate pe o perioadă de timp comparabilă. În prezent se presupune că s-a întrat într-o fază de încălzire globală ce poate să ducă la consecinţe catastrofale pe plan mondial, cauzată de creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră, în primul rând dioxidulului de carbon şi gazului metan. Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera la nivelul judeţului Mureş( conform Raportului stării mediului elaborat de APM Mureş) prezintă o tendinţă de creştere începând cu anul 2003, în 2005 prezentând valorile cele mai ridicate inregistrate (4000 mii to/an CO2 şi 5,3 mii to/an metan), iar în 2006 emisiile au scăzut (3500 mii to/an CO2 şi 5,2 mii to/an metan). Pe teritoriul comunei nu există activităţi care intră sub incidenţa Directivei 2003/87/CE, amendată prin Directiva 2004/101/CE, creşterea nivelului emisiilor anuale de gaze cu efect de seră datorându-se sectorului energetic cu capacităţi mai mici de 20 MW şi transportului, precum şi instalaţiilor de transport şi distribuţie de gaze naturale, unde există pierderi de metan, gaz cu influenţă mărită asupra efectului de seră. Pădurile situate pe teritoriul administrativ al Comunei Chibed joacă un rol important în absorbţia gazului cu efect de seră – dioxid de carbon.
Solul joacă un rol crucial pentru activităţile umane şi supravieţuirea ecosistemelor. O serie de procese de degradare reprezintă o ameninţare pentru sol, cum ar fi: eroziunea, reducerea materiei organice, contaminarile difuze şi locale, scoaterea din circuitul agricol, compactare, declinul biodiversităţii, salinizarea, inundatiile şi alunecarile de teren. Repartiţia solurilor pe teritoriul administrativ al Comunei Chibed pe categorii de folosinţă:
În baza Rapoartelor anuale privind starea mediului în judeţul Mureş putem stabili că pe amplasamentul comunei nu există poluare potenţial semnificativă a solului. Defrişările, în contact cu cantităţi mari de apă de ploaie, pot cauza alunecări de teren. Conform Planului Naţional de Amenajare a Teritoriului Naţional – Zone de risc natural, potenţialul de producere a alunecărilor de teren primare pe teritoriul administrativ al Comunei Chibed este mediu în special pe dealurile care înconjoară localitatea. Peisajul Peisajul este definit de către Convenţia europeană pentru peisaje ca fiind " o suprafaţă, aşa cum percep oamenii , al cărei caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani " Această definiţie reflectă ideea că peisajele evoluează de –a lungul timpului şi subliniează faptul că peisajul formează un întreg, ale cărui componentele naturale şi culturale sunt luate împreună. Componentele naturale ale peisajului Comuna Chibed este situat între Dealurile Târnavelor.. Componentele naturale majore, componente pe care nu le putem schimba sau le putem modifica foarte puţin sunt:
Peisaje naturale specifice unităţii teritorial administrative pot fi grupate în:
Componentele naturale ale peisajului urban Spaţiul verde al cărei specific este determinat de vegetaţie (lemnoasă, arborescentă, arbustivă, floricolă şi erbacee) este prezent în PUG-ul existent printr-o suprafaţă de 1,33 ha, iar în PUG-ul actualizat printr-o suprafaţă de 2,70 ha, la care se va adăuga cele 10 ha destinate zonei de agrement, asigurând cu mult peste suprafaţa minimă de spaţiu verde 20 mp/locuitori din terenul intravilanului. Transportul şi infrastructura de transport au un impact direct asupra peisajului urban. Infrastructura de transport neadministrată corespunzător reduce atractivitatea localităţii, ţinând cont chiar şi de resursele naturale şi culturale bogate. MEDIUL BIOLOGIC Biodiversitatea Biodiversitatea teritoriului administrativ al Comunei Chibed se regăseşte în regiunea biogeografică deluroasă acoperită de păduri foioase. Arii naturale protejate În Anexa care stabileşte limitele Sitului SPA “ ROSPA0028 Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului”, dealurile şi pădurile la sud şi nord de intravilanul localităţii Chibed sunt încluse în sit, intravilanul localităţii, cu excepţia unei părţi a trupului Jegverem nu este zonă protejată. Conform propunerii de PUG va fi mărită suprafaţa intravilanului cu terenuri de-a lungul DN 13 A A, o suprafaţă destinată construirii locuinţelor. O altă zonă lângă albia veche a Târnavei Mici va fi inclusă în intravilan cu scopul de a asigura terenul necesar construirii unei baze sportive şi pentru case de vacanţă.
Evaluarea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea mediului constă în identificarea factorilor de risc, care ţin de:
Intrucât nu s-a obţinut suficiente informaţii la nivelul comunei cu privire la datele stării de sănătate a populaţiei s-au utilizat graficele elaborate în acest sens de către Autoritatea de Sănătate Publică Mureş la nivelul judeţului . Aceste informaţii sunt utilizate numai pentru stabilirea trendului, urmând ca aceste date să fie obţinute în cadrul monitorizării PUG-lui cu luarea în considerare şi a rezultatelor ce vor fi obţinute în cadrul Programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, care derulează în perioada 2007 – 2008 şi care are printre obiective şi evaluarea stării de sănătate a populaţiei şi a factorilor de risc, în vederea păstrării şi promovării sănătăţii, precum şi a prevenirii îmbolnăvirilor şi complicaţiilor acestora , inclusiv cunoaşterea ponderii factorilor de risc pentru bolile cu impact major asupra sănătăţii populaţiei. Gestionarea deşeurilor generate pe teritoriul administrativ al Comunei Gestionarea deşeurilor menajere: Cantităţile de deşeuri municipale generate la nivelul Comunei Chibed într-un an se ridică la circa 180 t, într-o uşoară creştere. Chibed fiind localitate rurală, cantitatea de deşeuri pe cap de locuitori este mai mică decât cea rezultată în oraşe. Compoziţia deşeurilor reflectă tendinţele naţionale, având în vedere faptul că sunt puţine tipuri de deşeuri ce pot fi valorificate, nu sunt preluate pentru reciclare nici sticlele şi borcanele, nici materiale plastice sau buteliile fabricate din PET. Colectarea deşeurilor menajere până în prezent se realizează de un agent local cu o remorcă tractată de un tractor, deşeurile colectate se depozitează într-un depozit neconform situat în afara intravilanului, într-o groapă din care se extrăgea argilă. Acest depozit trebuie inchis cel târziu în iulie 2009 şi după desemnarea unui operator regional în Judeţul Mureş aceasta va prelua colectarea şi transportul deşeurilor în depozitul judeţean. Deşeurile biodegradabile nu sunt colectate selectiv.
Pe teritoriul comunei nu sunt unităţi economice cu profil de activitate în domeniul valorificării deşeurilor. Eliminarea deşeurilor municipale nevalorificate se realizează prin depozitare în depozitul neconform al Municipiului Târgu Mureş, cu perioadă de tranziţie până la 2012.
Deşeuri medicale ce rezultă din activitatea cabinetelor medicilor de familie şi de stomatologie, considerate deşeuri periculoase sunt colectate şi transportate spre incinerare de către operator economic autorizat. Gestionarea fluxurilor speciale de deşeuri: În prezent, deseurile periculoase, ca parte din deseurile menajere şi deseuri asimilabile deseurilor menajere, nu sunt colectate selectiv. Aceste deseuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deseuri, precum şi tratarea levigatului si, în final, pot polua apa subterană. Pentru colectarea deşeurilor de ehipamente electrice şi electronice comuna nu dispune de un punct de colectare autorizat, însă participă la colectarea acestora în cadrul campaniilor organizate la nivel naţional. În prezent nu există date relevante privind cantitatea generată de deseuri din constructii şi demolări la nivelul judetului Mureş, de asemenea, în judet nu exista instalatii de gestionare a deseurilor din constructii şi demolari. Planul judeţean de gestionare a deşeurilor la care este parte şi Comuna Chibed şi a cărui implementare va genera schimbări semnificative ale practicilor curente de gestionare a deseurilor, a fost avizat de APM Mureş şi APRM Sibiu şi aprobat de Consiliul Judeţean , iar rezultatele acestui plan vor fi utilizate pentru completarea cunoştinţelor în domeniul gestionării deşeurilor la nivelul comunei în cadrul monitorizării PUG-lui. Conform acestui plan, deşeurile menajere, mai puţin cele compostabile vor fi supuse selectării la o staţie din Bălăuşeri şi de acolo transporta la un depozit regional, al cărui amplasament încă nu a fost stabilit. Pe teritoriul Comunei nu există dar trebuie realizată o instalaţie frigorifică pentru depozitarea temporară a deşeurilor de origine animală. O societate autorizată din Târgu Mureş şi în prezent preia şi transportă acest tip de deşeuri periculoase pe bază de contract. Zgomotul şi siguranţa circulaţiei Poluarea sonoră existentă în ComunaChibed se datorează :
Zgomotul produs de circulaţia intensă pe acest drum naţional, cu multe autoturisme şi autocamioane care tranzitează DN 13 A nu poate fi micşorat semnificativ, decât prin scoaterea circulaţiei de tranzit. Realizarea unei centură de ocolire a comunelor amplasate paralel cu Târnava Mică se va realiza odată cu construirea Autostrăzii Transilvania- Moldova, în fază de proiect, din bugetul comunei sau al judeţului nu poate fi realizat drum naţional. EVOLUŢIILE POSIBILE ÎN ABSENŢA IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT Schiţarea principalelor evoluţii probabile ale stării mediului pentru alternativa 0 (neimplementarea PUG actualizat) cuprinde prezentarea principalelor ameninţări (contaminarea solului, dispariţia speciilor, habitatelor) şi a tendinţelor pentru mediu ( modificări ale calităţii apei, aerului ). Evoluţia probabilă în situaţia neimplementării PUG actualizat pe componentele de mediu este: Apa
Aerul ambiental
Solul
Flora şi fauna, arii naturale protejate
Peisajul
Sănătatea umană
PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT Principalele probleme de mediu relevante pentru Planul urbanistic general actualizat, pe aspecte de mediu, identificate pe baza analizei PUG existent , precum şi a analizei efectuate asupra stării actuale a mediului sunt: Apa
Aerul
Solul
Pădurile
Biodiversitatea, arii naturale protejate Aria este considerată ca fiind prioritatea nr. 2 dintre cele 68 de situri SPA propuse de către Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării. Importanţa desemnării SPA “ ROSPA0028 Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului” constă în: existenţa unui număr de 39 de specii de păsări, dintre care C1 - efective importante pe plan global - 1 specie: cristel de câmp (Crex crex); C6 - populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 9 specii: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), viesparul (Pernis apivorus), barză neagră (Ciconia nigra), huhurez mare (Strix uralensis), cristelul de câmp (Crex crex), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius) sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), şoimul de iarnă (Falco columbarius) – iernat.. SPA “Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului” se poate caracteriza prin lipsa aproape totală a arăturilor şi prin abundenţa terenurilor semi-naturale - pajişti şi fâneţe extensive. Sănătatea umană
Managementul riscurilor de mediu Risc crescut de inundaţii, alunecări de teren ca urmare a neluării măsurilor preventive. Peisajul
Turismul durabil Practicarea turismului neorganizat şi neecologic – campare neorganizată în păduri, folosirea focului, prepararea hranei, poluarea cu resturi menajere în multe cazuri duce la poluarea mediului, degradarea peisajului şi distrugerea valorilor naturale. FORME DE IMPACT OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI Obiectivele relevante de protecţie a mediului s-au stabilit pe baza:
Obiectivele relevante, stabilite pe aspectele de mediu pentru Comuna Chibed sunt: Apa
Aerul
Schimbări climatice
Solul
Zgomot
Energie
Transport
Biodiversitate, fauna şi flora
Managementul deşeurilor
Populaţie şi sănătate publică
Peisajul
Turism durabil
MODUL DE LUARE ÎN CONSIDERARE A OBIECTIVELOR DE MEDIU ŞI A ORICĂROR CONSIDERAŢII DE MEDIU PE PARCURSUL PREGĂTIRII PLANULUI ACTUALIZAT Pe parcursul pregătirii planului actualizat s-a urmărit evaluarea compatibilităţii dintre obiectivele Planului urbanistic general actualizat şi obiectivele de mediu relevante , identificarea atât a sinergiilor cât şi a neconcordanţelor posibile. Rezultatele evaluării compatibilităţilor sunt prezentate in tabelele din capitolul 5.2 al Raportului. RECOMANDĂRI SEA:
PREDICŢIA ŞI EVALUAREA EFECTELOR ALE PUG ACTUALIZAT ŞI ALE ALTERNATIVEI SALE Pentru a realiza evaluarea efectelor trebuie să amintim că obiectivul principal al PUG revizuit este asigurarea unei dezvoltări urbane integrate pentru comună ca un tot unitar. In scopul atingerii acestui obiectiv au fost identificate următoarele obiective specifice: 1. Crearea şi asigurarea unor spaţii rezidenţiale de bună calitate, atrăgătoare, orientate spre utilizator, care joacă un rol important în conditiile de trai ale populatiei şi în cultura arhitecturală, înţeleasă în sensul cel mai larg al cuvântului, ca suma a tuturor aspectelor culturale, economice, tehnologice, sociale şi ecologice ; 2.a. Asigurarea unui transport în comun durabil, accesibil şi abordabil ca pret, cu legături coordonate către reţelele regionale de transport, acordând o atenţie deosebită gestionării traficului şi creerii de legături între diferitele moduri de transport, inclusiv infrastructurii destinate ciclistilor şi pietonilor în raport cu diferitele cerinte legate de zonele de locuit, de cele de birouri, de mediu şi de spatiile publice;
4. Urmărirea unor strategii de dezvoltare a mediului fizic prin ameliorarea posibilităţilor de locuire existente în zonele defavorizate, în ceea ce priveşte designul, condiţiile fizice şi eficienţa energetică., precum şi îmbunătăţirea standardelor de locuit pentru noile clădiri 5. Consolidarea economiei locale şi în acelasi timp, a pieţelor locale ale forţei de muncă, în special prin promovarea activităţilor legate de industrie nepoluantă şi prin oferirea de servicii de calitate în acest domeniu.
Ţinând cont de întrebările precizate mai sus echipa SEA a realizat evaluarea obiectivelor specifice atât la PUG revizuit cât şi la PUG existent ( alternativa 0). Rezultatele evaluării efectelor diferitelor alternative sunt prezentate în Tabelul din capitolul 5.3. al Raportului. MĂSURI DE AMELIORARE ŞI PUNERE ÎN VALOARE IDENTIFICAREA, ANALIZA ŞI EVALUAREA MĂSURILOR DE PREVENIRE, REDUCERE, AMELIORARE SAU COMPENSARE A EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI CE POT REZULTA ÎN URMA IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL Măsurile de prevenire, reducere, compensare pentru efectele negative semnificative asupra mediului ale implementării Planului urbanistic general, pe aspecte de mediu sunt următoarele: Biodiversitatea
Pentru ocrotirea speciilor în acest areal sunt importante următoarele măsuri:
Peisajul
Managementul deşeurilor
Sănătatea umană
Apa
Turism durabil
Recomandări SEA Aceste măsuri vor fi incluse în Regulamentul Local de Urbanism aferente PUG revizuit la capitol 2 Prescripţii specifice zonelor funcţionale , respectiv la capitolul 3 PRESCRIPŢII SPECIFICE UNITĂŢILOR TERITORIALE DE REFERINŢĂ, după caz. DESCRIEREA EFECTELOR REZIDUALE RĂMASE DUPĂ APLICAREA MĂSURILOR DE REDUCERE Referitor la efectele reziduale putem stabili următoarele: Pentru PUG revizuit
IDENTIFICAREA, ANALIZA ŞI EVALUAREA MĂSURILOR DE INTENSIFICARE A EFECTELOR POZITIVE ASUPRA MEDIULUI CE POT REZULTA IN URMA IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT In afară de măsurile de întărire a efectelor pozitive asupra mediului susţinute de către măsurile de eliminare a efectelor adverse specificate mai sus, măsurile de întărire complementare a efectelor pozitive asupra mediului produse de PUG sunt următoarele:
ALTERNATIVA ALEASĂ DESCRIEREA MODULUI EVALUĂRII A fost analizată Varianta 0 – PUG existent, adoptat în 1994 şi evoluţia sa probabilă în cazul în care PUG revizuit nu ar fi implementat . Aceasta a relevat faptul ca varianta 0“ PUG existent ” ar conduce la deteriorarea stării mediului in continuare, deci în absenta unei intervenţii se vor manifesta o serie de efecte negative asupra mediului. Au fost identificate obiectivele de mediu relevante pentru PUG cu specificarea indicatorilor şi ţintelor de mediu, iar obiectivele specifice ale alternativelor de PUG au fost evaluate în raport cu aceste obiective de mediu. Pentru evaluarea semnificaţiei efectelor alternativelor s-a considerat o scară de valori de la -1 la +3 reprezentând:
La evaluarea semnificaţiei efectelor prezise în cadrul matricei de evaluare a efectelor alternativelor au fost analizate următoarele întrebări:
Din matricea de evaluare a efectelor alternativelor rezultă modul de respectare a obiectivelor de mediu de către fiecare alternative, respectiv efectul alternativelor pe termen scurt, mediu şi lung. Pe baza acestei matrice se poate compara alternativele şi identifica alternativa benefică din punct de vedere al mediului. Evaluarea efectului net al alternativelor a fost realizată în Raport, iar mărimea efectelor reziduale reprezintă un factor major în selectarea alternativei preferabile a PUG. Referitor la dificultăţile intâmpinate, putem aprecia faptul că elaborarea evaluării de mediu s-a bazat pe o documentare vastă, dar lipsa unor date/informaţii referitoare la parametrii factorilor de mediu direct din comună (concentraţia noxelor emise de circulaţie, nivelul de zgomot produs, calitatea apei Târnavei Mici) şi starea de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea mediului şi lipsa unor date privind calitatea factorilor de mediu în localităţi rurale a ingreunat intr-o oarecare măsură acurateţea evaluării.
Comparând ambele variante : PUG existent şi PUG revizuit ( actualizat) în baza celor prezentate mai sus reiese că PUG revizuit va avea mai multe efecte pozitive asupra mediului decât PUG existent, prezentând avantaje atât sub aspectul dezvoltării cât şi sub aspectul durabilităţii din punct de vedere al protecţiei mediului. EXPUNEREA MOTIVELOR PENTRU CARE ALTERNATIVA ALEASĂ ESTE PREFERATĂ DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECTIEI MEDIULUI Alternativa aleasă – PUG revizuit – îmbunătăţând balanţa generală între efectele pozitive şi cele adverse ale PUG existent aduce următoarele beneficii mediului faţă de PUG existent:
MONITORIZAREA PROPUNERI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT Programul de monitorizare a implementării PUG revizuit are ca scop:
Programul de monitorizare a implementării PUG actualizat cuprinde :
Deci, monitorizarea trebuie să urmărească atât rezultatele PUG actualizat cât şi efectele asupra mediului. In acest sens programul de monitorizare a efectelor asupra mediului propus se bazează pe obiectivele de mediu relevante pe componente şi aspectele de mediu, specificate de echipa SEA pentru obiectivele specifice ale PUG-lui, axând pe acele componente de mediu şi domenii care cel mai probabil vor afectate de implementarea acestuia. Progamul de monitorizare trebuie evaluat periodic, în special dacă situaţia generală sau orice altă influenţă asupra mediului este schimbată, fie luate în mod natural, fie măsurate în arealul considerat. Pentru a monitoriza măsura în care efectele pe care le are PUG asupra mediului echipa SEA a propus indicatori de mediu pentru fiecare obiectiv de mediu relevant. Yüklə 0,9 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||