Raport de progres
cu privire la realizarea priorităților Ministerului Economiei
pentru perioada iunie –septembrie 2013
„Agenda 100 de zile”
Prioritatea 1. „Finalizarea negocierilor Acordului privind instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.”
Realizat. În perioada 11-12 iunie curent la Chişinău, s-a desfăşurat ultima runda de negocieri privind instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Discuţiile din cadrul ultimei runde au fost axate pe următoarele subiecte: instrumentele de protecţie comercială, cadrul instituţional, oferta tarifară privind produsele agricole şi clauza de revizuire.
Prioritatea 2. Elaborarea şi aprobarea Foii de parcurs pentru creşterea competitivităţii Republicii Moldova.
În proces de realizare. Proiectul Foii de parcurs pentru creşterea competitivităţii Republicii Moldova a fost elaborat şi prezentat pentru dezbateri publice în cadrul şedinţei extinse a Consiliului Consultativ pe lîngă Ministerul Economiei la 18 iulie 2013. Actualmente au loc dezbateri publice sectoriale: 25.07.2013 – sectorul industrial; 30.07.2013 – sectorul agricol; 02.08.2013 – sectorul serviciilor. După finalizarea dezbaterilor publice proiectul Foii de parcurs va fi supus procedurii de avizare şi aprobare.
Prioritatea 3.„Aprobarea Strategiei inovaţionale a Republicii Moldova pentru anii 2013-2020: „Inovaţii pentru competitivitate”
În proces de realizare. Proiectul Strategiei a fost definitivat în baza propunerilor înaintate de Academia de Ştiinţe a Moldovei şi a structurilor interesate şi la moment se află la avizare repetată la AŞM.
Strategia inovaţională a Republicii Moldova pentru anii 2013-2020: „Inovaţii pentru competitivitate” este elaborată în scopul realizării obiectivelor stipulate în Programul Guvernului „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” pe anii 2013-2014 ce ţin de dezvoltarea unei economii bazate pe investiţii, inovaţii şi competitivitate, de creştere economică prin cooperarea ştiinţei, inovării şi transferului tehnologic cu mediul de afaceri.
Scopul Strategiei este de a asigura un cadru consistent de politici orizontale ce vor contribui la sporirea competitivităţii internaţionale a ţării şi la edificarea unei economii bazate pe cunoaştere, prin dezvoltarea capitalului uman, prin consolidarea capacităţilor firmelor moldoveneşti de a absorbi, genera şi difuza inovaţii şi prin interconectarea mai strînsă a acestora cu centrele universitare şi de cercetare.
Prioritatea 4.„Aprobarea Concepţiei dezvoltării clusteriale a sectorului industrial al Republicii Moldova”
În proces de realizare. Proiectul a fost transmis spre examinare şi aprobare Guvernului prin scrisoarea nr. 05/1 - 2155 din 10.04.2013, însă a fost restituit. Ulterior a fost elaborată argumentarea suplementară pentru aprobarea proiectului nominalizat în varianta propusă de către Ministerul Economiei. Pe data de 01.07.2013 proiectul a fost transmis repetat în adresa Cancelariei de Stat prin scrisoarea nr. 05/1-3689.
Obiectivul de bază al Strategiei de dezvoltare a industriei pe perioada pînă în anul 2015 este crearea unui sector industrial al economiei tehnologic avansat, scientointensiv, eficient şi competitiv, racordat la standardele europene. Realizarea prevederilor Concepţiei prin intermediul prevederii unei politici de stat de susţinere a dezvoltării clusteriale a sectorului industrial, va contribui, în primul rînd, la dezvoltarea clusterială a ramurilor industriale care au un potenţial semnificativ de creştere şi în care s-au format premisele necesare pentru crearea clusterilor. Acest proces este predestinat să soluţioneze problema descreşterii activităţii industriale, ca urmare a competitivităţii reduse a părţii majore a întreprinderilor de producere.
Prioritatea 5. Aprobarea Strategiei reformei cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător pentru anii 2013-2020”
Realizat. La data de 20.07.2013 Strategia a fost aprobată în şedinţă de Guvern.
Noua Strategie îşi propune să schimbe filosofia reformelor. Anterior, accentul major a fost pus pe de-reglementare – eliminarea reglementărilor inutile şi a cerinţelor administrative excesive – care reliefa mai mult cantitatea decît calitatea reformelor. Acum este momentul de a se concentra asupra dezvoltării unui sistem de reglementare mai inteligentă, caracterizat prin următoarele trăsături:
• reglementarea inteligentă generează beneficii sociale şi de mediu, totodată îmbunătăţind condiţiile pentru o economie competitivă şi inovatoare.
• reglementarea inteligentă este o reglementare mai receptivă, care se adaptează evoluţiilor ştiinţifice, tehnologice şi de pe pieţele globale în domeniul stopării sau prevenirii riscurilor şi facilitării inovaţiei. Aceasta stabileşte standarde de performanţă pentru mediul de afaceri, în loc să prescrie procesele exacte, oferind flexibilitate pentru inovaţie.
• reglementarea inteligentă este o responsabilitate comună în care statul, cetăţenii şi sectorul privat au toţi de jucat un rol activ în transformarea sistemului în unul mai eficient.
• reglementarea inteligentă se caracterizează prin reguli clare de joc, care sunt pe deplin respectate.
Prioritatea 6. „Aprobarea Strategiei Naţionale în domeniul protecţiei consumatorilor pentru perioada 2013-2020”.
Realizat. Strategia a fost aprobată în cadrul şedinţei de Guvern din data de 26 iunie curent, la moment se pregăteşte publicarea acesteia în Monitorul Oficial.
Totodată, menţionăm că scrisorile cu privire la actualizarea componenţei nominale din cadrul Consiliului coordonator în domeniul protecţiei consumatorilor au fost remise autorităţilor cu statut de membru permanent conform H.G. nr. 773 din 06 iulie 2006, fiind incluse şi autorităţi noi precum: (Agenţia Turismului, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor), societate civilă (Сonsiliul Naţional pentru Participare), asociaţii obşteşti (Liga pentru apărarea drepturilor consumatorilor).
Suplimentar, proiectul hotărîrii de Guvern cu privire la actualizarea componenţei este în proces de avizare pe intern şi urmează a fi remis spre avizare Ministrului Justiţiei.
Prioritatea 7. „Aprobarea Strategiei de dezvoltare a comerţului interior pentru anii 2013-2020”.
În proces de realizare. Proiectul Strategiei de dezvoltare a comerţului interior a fost elaborat, avizat la instituţiile de resort, definitivat în baza avizelor parvenite şi urmează să fie remis Guvernului spre examinare şi aprobare.
Strategia de dezvoltare a comerţului interior în Republica Moldova pentru anii 2013 – 2020 reprezintă documentul de politici publice pe termen mediu pentru dezvoltarea pe teritoriul Republicii Moldova a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor, care cad sub incidenţa Legii nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerţul interior. Strategia este menită să traseze priorităţile de dezvoltare şi orientare socială a comerţului interior şi să coordoneze abordarea sistematică a procesului de implementare a politicilor publice aferente activităţilor din comerţ.
Astfel, scopul Strategiei constă în asigurarea necesităţilor consumatorilor cu produse şi servicii competitive prin crearea unui sistem eficient de comercializare a acestora pe întreg teritoriul ţării.
În acest context, platforma de implementare a Strategiei constă în continuarea proceselor evolutive pentru asigurarea dezvoltării durabile a pieţei interne de consum (dezvoltarea comerţului interior sub aspect calitativ şi inovativ). Astfel, activităţile din comerţ urmează să fie modernizate din perspectivă implicaţiilor acestora asupra dezvoltării socio-economice a ţării.
Prioritatea 8. „Aprobarea şi lansarea implementării Planului Naţional de Acţiuni privind Energia Regenerabilă pentru anii 2013-2020 (PNAER)”.
În proces de realizare. Ministerul Economiei, cu suportul proiectului „Technical Assistance for Capacity Building to Sustainable Energy Management”, a elaborat Planului Naţional de Acţiuni privind energia regenerabilă pînă în anul 2020” (PNAER). Proiectul a fost avizat pe intern și de către autoritățile și instituțiile cointeresate. Proiectul urmează a fi prezentat spre avizare Ministerului Justiției și Centrului Național Anticorupție.
Proiectul Planului Naţional de Acțiuni privind Energia Regenerabilă pînă în anul 2020 este elaborat în conformitate cu angajamentele Republicii Moldova, care reies din calitatea de membru al Republicii Moldova la Tratatul Comunităţii Energetice.
Planul Naţional are drept scop, utilizarea pe larg a potenţialului surselor de energie regenerabile, inclusiv prin fondarea și susţinerea activităţii structurilor antrenate în elaborarea și realizarea programelor de dezvoltare a capacităţilor de producere a energiei și combustibilului provenite din surse regenerabile. Obiectivul PNAER-ului este furnizarea unei îndrumări concrete în vederea dezvoltării sectorului de surse regenerabile de energie în Republica Moldova în conformitate cu necesitățile de consum ale țării și cu participarea acesteia la piața Comunității Energetice și implicit la piața internă a Uniunii Europene.
Prioritatea 9. „Adoptarea şi lansarea implementării prevederilor noi ale Legii nr. 121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice”
Realizat. Proiectul privind modificarea la Legea nr.121 din 04 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice a fost adoptat de către Parlament în a doua lectură în cadrul şedinţei din 12 iulie 2013. Astfel, prevederile noi ale Legii nr.121 din 04 mai 2007 vor impulsiona procesul de deetatizare a proprietăţii publice, extinzând lista proprietăţilor expuse privatizării. Totodată, proiectul vine să stabilească mecanisme concrete de eficientizare a procedurilor de gestionare a proprietăţii publice.
Prioritatea 10.”Aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.182 din 15 iulie 2010 cu privire la parcurile industriale”.
În proces de realizare. Actualmente, proiectul de lege este în proces de contrasemnare.
Temei pentru efectuarea modificărilor şi completărilor la Legea cu privire la parcurile industriale a servit Raportul de monitorizare a procesului de implementare a Legii cu privire la parcurile industriale. În rezultatul generalizării opiniilor s-a făcut concluzia, că Legea în vigoare, în general, e funcţională, însă, este necesar să fie modificată şi completată astfel, ca să fie eliminate unele neclarităţi, precum şi să fie soluţionate problemele cu care s-au confruntat părţile cointeresate pe parcursul perioadei de aplicare a prevederilor Legii date. Astfel, au fost incluse prevederi ce ţin de locaţiunea şi înstrăinarea activelor din cadrul parcurilor industriale.
Prioritatea 11.”Diminuarea numărului actelor permisive, stabilirea procedurilor exhaustive de eliberare a acestora şi diminuarea costurilor aferente procedurilor de autorizare a afacerilor prin aprobarea şi lansarea implementării Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”.
În proces de realizare. La 18 iunie 2013 Guvernul a remis Ministerului Economiei pentru examinare avizele ministerelor de resort (MF, MAI, MAIA, MM şi MS). Varianta definitivată a proiectului necesită a fi supusă repetat expertizei juridice şi expertizei anticorupţie. Astfel, la 5 iulie proiectul definitivat în baza avizelor de contrasemnare a fost remis repetat Centrului Naţional Anticorupţie şi Ministerului Justiţiei.
Aprobarea proiectului de lege va asigura executarea Legii privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător nr.160 din 22.07.2011. Proiectul prevede:
• stabilirea, la nivelul actelor legislative, a condiţiilor de eliberare a actelor permisive, implicit cerinţele faţă de solicitant, aspectele de procedură, perioada de eliberare a actului permisiv, motivele refuzului, suspendării sau retragerii;
• obligativitatea eliberării unor acte permisive potrivit principiului ghişeului unic;
• delimitarea certă a competenţelor autorităţilor publice în privinţa actelor permisive;
• optimizarea şi simplificarea condiţiilor şi perioadei de eliberare a actelor permisive;
• transparenţa cerinţelor legislaţiei privind eliberarea actelor permisive.
Prioritatea 12 „Aprobarea şi iniţierea implementării Metodologiei generale de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc în vederea excluderii intervenţiilor nefondate a organelor de control în activitatea agenţilor economici”.
În proces de realizare. Pe 26 iunie 2013 proiectul a fost remis de către Cancelaria de Stat spre contrasemnare repetată. Fiind varianta iniţială înaintată de către Ministerul Economiei, proiectul a fost contrasemnat.
La 5 iulie curent Ministerul Economiei a înaintat un răspuns la demersul Guvernului de accept de preluare a funcţiilor de ţinere a Registrului controalelor de stat şi de consultanţă doar după modificarea legislaţiei în vigoare.
Aprobarea proiectului de hotărîre va asigura executarea prevederilor art. 33 al. (2) din Legea nr.131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător. Proiectul prevede aprobarea unei Metodologii cadru, care va servi pentru elaborarea altor Metodologii sectoriale, toate avînd ca scop eficientizarea controlului şi supravegherii de stat a activităţii de întreprinzător.
Prioritatea 13. Lansarea construcţiei conductei de interconectare a sistemelor de transport gaze ale Republicii Moldova pe direcţia Ungheni – Iaşi, cu lungimea de circa 11 km, volumul investiţiilor constituind circa 9 mil. Euro.
În proces de realizare. Republica Moldova şi România colaborează foarte strîns la realizarea proiectului privind construcţia gazoductului „Iaşi-Ungheni”. Menţionăm că, România este un partener cheie pentru ţara noastră în realizarea proiectului dat, deoarece accesarea fondurilor europene destinate pentru finanţarea construcţiei gazoductului poate fi efectuată doar prin intermediul aplicantului (România), Totodată, trebuie să menţionăm că în I trimestru al anului curent, în scopul asigurării finalităţii proiectului privind construcţia gazoductului „Iaşi-Ungheni”, Guvernul României a aprobat în bugetul de stat suma de 9,1 milioane de euro, costul integral al staţiei de măsurare gaze (SMG) şi segmentului de gazoduct care urmează a fi construit pe teritoriul Republicii Moldova.
Ţinem să informăm că în prezent ambele Părţi se află în faza de tender pentru selectarea agenţilor economici care se vor ocupa de construcţia gazoductului şi SMG şi că proiectul dat decurge conform graficului stabilit. Conform acestuia, lucrările de construcţie urmează să înceapă la finele lunii august a anului curent.
La ora actuală, 13 companii au procurat documentaţia de tender în cadrul concursului internaţional.
Prioritatea 14. ”Iniţierea şi/sau dezvoltarea a circa 100 de afaceri prin intermediul Programului „PARE 1+1”, ceea ce va contribui la investirea a circa 20 mil. lei, economii provenite din remitenţe, crearea de noi locuri de muncă, implementarea inovaţiilor şi tehnologiilor moderne.”
În proces de realizare. Pe parcursul I semestru 2013 au fost înregistrate 127 cereri de participare la Programul PARE 1+1, depuse de lucrătorii migranţi şi rudele acestora. Au fost derulate7 cursuri de instruire, desfăşurate pe module, cu o durată totală de 50 de ore academice (10 zile lucrătoare), care includ următoarele tematici: înregistrarea unei afaceri, management, marketing, contabilitate, planificarea afacerii etc., la care au participat 120 persoane.
Pînă la 15 martie curent au fost înregistrate 76 cereri de finanţare nerambursabilă, 66 din ele fiind acceptate de Comitetul de Supraveghere. În rezultat, au fost semnate 66 contracte de finanţare nerambursabilă, care vor atrage investiţii totale de 46,1 mil. lei, suma granturilor planificate a fi alocate reprezentând 12,1 mil. lei.
În perioada 16 mai - 14 iunie curent, ODIMM a colectat cererile de finanţare nerambursabilă în cadrul celui de al doilea „CALL”. În perioada de referinţă au fost înregistrate 28 cereri de finanţare nerambursabilă. Suma preconizată a investiţiilor reprezintă 14,07 mil lei, în timp ce suma solicitată a granturilor reprezintă 5,1 mil lei.
La data de 01.07.2013 Comitetul de Supraveghere a acceptat 25 de cereri de finanţare nerambursabilă, iar ODIMM a semnat la data de 05.04.2013, 25 de Contracte de finanţare nerambursabilă. Întreprinderile beneficiare planifică investirea a 12,28 mil. lei, suma grantului constituind 4,5 mil. lei.
Per total, în perioada 01.01.2013 – 05.07.2013 au fost semnate 91 de contracte de finanţare nerambursabilă, care planifică investirea a peste 58 mil. lei în dezvoltarea propriilor afaceri.
Prioritatea 15.”Finanţarea a 19 proiecte în valoare totală de peste 17 mil.lei prin intermediul fondurilor partenere ale Programului de susţinere şi dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, finanţat de către Guvernul Japoniei (JNPGA), pentru procurarea în regim de leasing de către întreprinderile mici şi mijlocii a echipamentelor de producere.”
Realizat. În perioada de referință, prin intermediul fondurilor partenere ale Programului de susţinere şi dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, finanţat de către Guvernul Japoniei (JNPGA) destinat facilitării procurărilor de către agenţii economici din sector, a unui vast sortiment de echipamente noi de producere, au fost finanţate 19 proiecte investiţionale cu valoarea totală de 17,1 mil. lei.
Prioritatea 16.”Acordarea a circa 60 credite cu porţiune de grant în mărime de 40% din suma creditului, în cadrul Programului Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET), pentru facilitarea accesului tinerilor antreprenori din zonele rurale la resurse financiare”.
În proces de realizare. În perioada de referință, au fost organizate 12 seminare de instruire în domeniul antreprenorial, în cadrul cărora au fost instruiţi 312 tineri, dintre care 54 agenți economici și 144 (46%) femei. De asemenea, în cadrul Programului au fost consultaţi 750 tineri.
În continuarea desfăşurării Programului PNAET, care a fost extins până în anul 2013, la finele semestrului I al anului 2013 au fost aprobate 212 de sub-împrumuturi în sumă totală de 62,61 mil. lei, inclusiv 25,1 mil. lei din mijloacele grantului Comisiei Europene.
Au fost decontate 202 de sub-împrumuturi în sumă totală de 59,53 mil. lei, inclusiv grant aferent 24,1 mil. lei, ce constituie 95,1 la sută din suma aprobată.
Partea preponderentă al sub-împrumuturilor acordate după ramurile economiei naţionale este plasată în ramura agriculturii de 85,2% din totalul împrumuturilor, urmată de industrie – 9,9%, prestarea serviciilor – 4,9%.
Prioritatea 17.”Deschiderea a 2 incubatoare de afaceri în r. Dubăsari şi r. Sîngerei, unde vor fi incubate cumulativ circa 30 întreprinderi, astfel fiind facilitată crearea de noi afaceri în zonele rurale deprivate”.
În proces de realizare. La moment, sunt pregătite caietele de sarcini pentru reparaţia capitală a clădirilor destinate amplasării Incubatoare de Afaceri (IA) și a demarat procesul de selectare şi aprobare a companiilor de construcţii în baza procedurilor de achiziţii publice.
În scopul creării IA în r. Sângerei şi r. Dubăsari au fost elaborate 2 studii de fezabilitate, au fost efectuate lucrările de proiectare a clădirilor destinate amplasării IA. La moment, este în derulare procedura de dare în exploatare a imobilelor, decurg lucrările de pregătire pentru deschiderea oficială a IA, după cum urmează: 01.08.2013 – IA din r. Sângerei și 22.08.2013 – IA din r. Dubăsari.
Este de menţionat că fiecare incubator are posibilitatea de a incuba circa 15 IMM-uri din deferite domenii a economiei naţionale, iar la momentul actual sunt selectaţi câte 10 IMM-uri pentru fiecare incubator (sfera producerii şi prestării serviciilor), care vor crea circa 60 locuri de muncă. Întreprinderile incubate sunt conduse proporţional 50/50 de femei şi bărbaţi.
Prioritatea 18. „Instituirea a 2 parcuri industriale (P.I. „Răut, mun. Bălţi şi P.I. „CAAN”, or. Străşeni) volumul total al investiţiilor preconizate constituind circa 53 mil. Euro, care vor genera peste 2000 locuri noi de muncă.
Realizat. Au fost aprobate Hotărîrea Guvernului nr. 451 din 28.06.2013 cu privire la acordarea titlului de PI SA „CAAN” şi Hotărîrea Guvernului nr. 526 din 11.07.2013 cu privire la acordarea titlului de PI SA „Răut”.
Parcul Industrial „Răut” va fi creat pe un teren cu o suprafaţă de cca 9,5 ha, amplasat în mun. Bălţi, proprietate a Primăriei mun. Bălţi, transmis în arendă şi subarendă SA „Răut”. În parcul industrial vor fi desfăşurate activități de producţie industrială, preponderent din industria electronică, industria constructoare de maşini şi echipamente, industria tehnologiilor informaționale. Altfel, vor fi dezvoltate, acele sectoare, care creează produse cu o valoarea adăugată înaltă. Principiile de activitate ale parcului constă în lansarea de noi activităţi industriale, atragere a tehnologiilor inovatoare, implementarea echipamentelor moderne etc. Conform Studiului de fezabilitate, mărimea totală a investiţiilor preconizate pentru realizarea acestui proiect se cifrează la cca 25 mil Euro, dintre care, 18 mil Euro sunt preconizate ca investiţii ai viitorilor rezidenţi (investitori autohtoni şi străini) ai parcului industrial. Implementarea acestui proiect va contribui la crearea a cca 1300 locuri de muncă.
Parcul Industrial „CAAN” SA va fi creat pe un teren cu o suprafaţă de pînă la 28 ha, proprietate a administraţiei publice locale a or. Străşeni. Însă, la prima etapă, acesta se va crea pe un teren cu suprafața de 11,6268 ha, care s-a transmis în comodat societăţii „CAAN” SA pe un termen de 30 ani. Volumul total al investiţiilor pentru crearea şi reabilitarea infrastructurii de producţie a parcului industrial este preconizat în sumă de 27 mil Euro. Crearea parcului va avea un impact direct asupra dezvoltării economice şi creşterii nivelului de industrializare a regiunii, precum şi, va duce la utilizarea eficientă a potenţialului de resurse ale acesteia, prin: crearea a peste 800 de locuri de muncă noi; sporirea defalcărilor la buget cu peste 40 mil. lei/anual etc.
Prioritatea 19. „Implementarea în localităţile rurale de pe întreg teritoriul ţării a cel puţin 14 proiecte de eficienţă energetică şi valorificare a surselor regenerabile de energie, în valoare totală de circa 15 mil. lei”.
În proces de realizare. A fost încheiat Apelul de Propuneri de Proiecte nr. 2 în domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor de energie regenerabile. Propunerile de proiect au fost depuse de către solicitanții de finanțare - reprezentanţi autorizaţi ai persoanelor juridice din sectorul privat, din orice domeniu al economiei naționale, care sunt 100% în proprietate privată.
Fiecare solicitant a putut prezenta o singură propunere de proiect, care putea conține mai multe soluții tehnice (EE, SER sau o combinare a acestora) în limita sumei maxime disponibile pentru finanțare din partea Fondului. Suportul din partea Fondului pentru proiectele aprobate în cadrul acestui Apel, va fi oferit sub formă de grant sau garanție financiară. Suma solicitată din partea Fondului pentru finanţarea proiectelor este în limitele de 300000 – 3 000 000 lei. Contribuţia din sursele proprii ale beneficiarelor de proiecte urma a fi de cel puţin 30% din costul total al proiectului, iar 35% din beneficiile proiectelor în domeniul EE trebuiau să provină din economiile măsurabile sau calculabile de energie.
În cadrul Apelului, la Fond au fost depuse 9 solicitări de proiecte. Suma totală a proiectelor constituind 46 258 648,80 lei.
Dostları ilə paylaş: |