Raport de stagiu

RAPORT DE STAGIU

În perioada 06.10.2008 – 17.10.2008, un grup de magistraţi români, purtători de cuvânt ai instanţelor/parchetelor în care funcţionează au efectuat un stagiu de pregătire la Madrid, stagiu organizat de: TRANSPARENCY Phare Project EuropeAid/123961/D/SER/RO, „Transparenţa actului de justiţie” PHARE RO 2005/017-553.01.04-07, CENTRE FOR EUROPEAN CONSTITUTIONAL LAW, HUMAN DYNAMICS – public sector consulting, FUNDAŢIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETĂŢII CIVILE

Grupul a fost format din: dna. CLAUDIA ILIEŞ – judecător la Curtea de Apel Cluj, dna. ANGELA DORINA SINGEORZAN – procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa Năsăud, dna. LAURA MARINA ANDREI – judecător la Tribunalul Bucureşti, dna. LUMINIŢA POENARU - procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, dna. SONIA DEACONESCU – judecător la Tribunalul Mureş.

1. 
   Structura Stagiului
   

Stagiul a fost organizat într-o manieră care a permis, pe de o parte, familiarizarea cu sistemul de drept spaniol, iar pe de altă parte, o mai bună cunoaştere a principiilor de relaţionare a instanţelor/parchetelor cu publicul şi mass media.

S-au realizat o serie de întâlniri cu: dna. PILAR RUIZ CARNICERO – Diplomată. Şefa secţiei Serviciului de Relaţii Internaţionale, dl. CARLOS BERBELL BUENO, dna. YOLANDA RODRIGUEZ VIDALES - Serviciul Consiliere de Imagine al Consiliului General al Puterii Judiciare Imaginea şi Relaţiile Instituţionale ale Tribunalului Suprem, dl. FRANCISCO JAVIER VIEIRA MORANTE – Magistrat. Preşedintele Tribunalului Districtual Madrid, dl. EDUARDO ESTEBAN CRUZ – Procuror şef al Madridului, dl. JOAQUIN DELGADO MARTIN – Magistrat. Şeful Serviciului Central de Secretariat General, dl. LUIS FRANCISCO VACAS GARCIA-ALÓS – Magistrat. Şeful Secţiunii de Regim Disciplinar, dl. LUIS SALAS FERNANDEZ – Director de Comunicaţii al Tribunalului Superior de Justiţie, dl. JAVIER MARIA CASAS ESTÉVEZ – Preşedintele Tribunalului Superior de Justiţie din Madrid, dna. MAITE CUNCHILLOS OZCOIDI – Director (Departamentul) Comunicaţii, dl. IÑIGO CORRAL LOZANO – Director de Comunicaţii, dl. MANUEL MOIX BLÁZQUEZ – Procuror Superior al Comunităţii Madrid, dl. JOSÉ MARIA GIL SÁEZ – Magistrat. Şeful Serviciului de Inspecţie, dna. RAQUEL BLÁZQUEZ MARTIN – Magistrat. Şefa Unităţii de Asistenţă pentru Cetăţeni, dna MARTA ALVAREZ LASUEN – Directoare a Canalului Tribunal TV.

2. 
   Aspecte relevante privind sistemul judiciar spaniol
   

Organizarea sistemului judiciar în Spania este similară cu cea din România, însă datorită particularităţilor sistemului de administrare a teritoriului – împărţirea în provincii, comunităţi autonome – şi a descentralizării atribuţiilor statale prin raportare la autonomia acordată comunităţilor, se identifică unele structuri de organizare a instanţelor şi parchetelor distincte.

Puterea judiciară în sens strict aparţine judecătorilor, Consejo General del Poder Judicial (Consiliul Superior al Magistraturii) ocupându-se de cariera judecătorilor, iar Ministerul Justiţiei fiind cel care gestionează resursele materiale şi umane. Politicile judiciare sunt realizate de către Ministerul Justiţiei prin propunerile de legi înaintate Parlamentului, Consiliul Superior al Magistraturii având un rol consultativ în acest sens (numai pentru anumite chestiuni punctuale avizele consiliului sunt obligatorii).

De asemenea, sistemul judiciar a fost adaptat problemelor concrete ce preocupă din punct de vedere al prevenţiei sociale Guvernul spaniol, context în care au fost create o serie de instanţe specializate.

Sistemul de dublă instanţă porneşte de la existenţa judecătorilor de pace, trecând prin curţile de primă instanţă şi curţi de instrucţie, cu înaintarea cauzelor în apel către „Audiencia Provincial” (50 de curţi corespunzător celor 50 de provincii), curţile superioare de justiţie şi cu o jurisdicţie supremă la nivelul Curţii Supreme de Justiţie. O structură distinctă este „Audiencia National” care judecă numai cauze de înaltă complexitate şi care presupun efecte pe tot teritoriul Spaniei (cauze de terorism, fraudă cu efecte grave). Judecata în primă instanţă se realizează la nivelul judecătoriilor (curţi de primă instanţă) în complete de un singur judecător, în al doilea grad de jurisdicţie „Segunda instancia” în complete de 3 judecători (este vorba de Audiencia Provincial şi Curtea Superioară de Justiţie), în casaţie judecata având loc în faţa Tribunalului Suprem.

Judecătoriile de pace funcţionează în comunităţile mici, în care nu există Curţi de primă instanţă sau Curţi de instrucţie, iar competenţa lor vizează cazuri de mică importanţă, acţionând în câmpul înregistrărilor de stare civilă.

Curţile de primă instanţă (Juzgados de Primera Instancia) au competenţă generală în materie civilă, cu excepţia cauzelor anume date în competenţa unor instanţe superioare. Ele judecă, de asemenea, apelurile în cauzele civile soluţionate de Judecătoriile de pace. Curţile de instrucţie (Juzgados de Instrucción), investighează şi cercetează cazurile penale ce vor fi înaintate spre soluţionare către instanţele specializate în materie penală.

Specializarea instanţelor este ilustrată şi prin funcţionarea instanţelor pentru minori, supravegherea executării pedepselor, litigii de muncă şi asigurări sociale, contencios – administrativă, pentru cauze penale – Juzgados de Menores, Juzgados Vigilencia Penitenciaria, Juzgados de lo Social, Juzgados de lo Contencioso – Administrativo, Juzgados de lo Penal.

Instanţele cu competenţă la nivel de provincie - Audiencia Provincial – soluţionează cauze civile şi penale (pentru infracţiuni în care pedeapsa aplicată e mai mare de 5 ani), precum şi apeluri împotriva hotărârilor date de instanţele inferioare.

„Tribunal Superior de Justicia de los Comenidades Autonomas” sunt instanţe cu competenţă la nivel regional, fiind instanţa cu cel mai înalt grad în cadrul Comunităţii Autonome respective. Acestea sunt structurate pe camere, în funcţie de specificul cauzelor – civil, penal, administrativ şi litigii de muncă.

„Audiencia National” are competenţă pe întreg teritoriul Spaniei în cauzele penale vizând infracţiuni comise împotriva familiei regale, infracţiuni comise de înalţi oficiale guvernamentali, trafic de droguri, cereri de extrădare, infracţiuni comise în afara Spaniei, dar urmărite în Spania. În apel, soluţionează căile de atac declarate împotriva sentinţelor penale pronunţate de Juzgados Centrales de lo penal, Juzgados Centrales de Instrucción şi Juzgados Centrales de Menores.

Audiencia National cuprinde pe lângă secţiunea penală şi o secţiune administrativă, care soluţionează apeluri declarate împotriva deciziilor adoptate de miniştri / secretari de stat, precum şi o secţiune socială, ce are în competenţă cauze privind contracte colective de muncă şi negocieri în materie vizând întregul teritoriu naţional.

Curtea Supremă (Tribunal Supremo) este nivelul de jurisdicţie cel mai înalt în Spania, fiind compusă din 5 camere – civile, penale, sociale, administrativă şi militară.

Simetric instanţelor de judecată este construit sistemul de parchete, Ministerul Public fiind organizat pe principii similare cu unităţile de parchet din România. Distinct însă este instituită funcţia de judecător de instrucţie conform modelului francez, cu precizarea că în ultima vreme există dezbateri ample în societatea civilă şi în mediul judiciar cu privire la necesitatea renunţării la instituţia judecătorului de instrucţie.

Ceea ce este distinct şi cu totul particular pentru sistemul de drept spaniol este crearea unor instanţe specializate pentru violenţa împotriva femeii, instanţe care instrumentează cauze care vizează strict actele de violenţă îndreptate împotriva femeilor.

Pentru a face faţă fenomenului acut al mişcării teroriste, care din nefericire, a reuşit să producă pe teritoriul Spaniei numeroase victime, legiuitorul a înţeles să atribuie în competenţa Audiencia National a acestor cauze, fiind impresionant modul în care a fost pusă în practică politica de urmărire şi condamnare a acestui tip de infracţiuni.

La nivelul Curţii Constituţionale, pe lângă controlul de constituţionalitate clasic este de subliniat existenţa unei posibilităţi pentru indivizi, cetăţeni străini sau naţionali de a aplica direct în faţa Curţii Constituţionale pentru apărarea drepturilor recunoscute în Constituţia Spaniei – art.14-30.

În ceea ce priveşte organizarea Consiliului Superior al Magistraturii şi a sistemului de răspundere disciplinară a magistraţilor, arătăm că legislaţia incidentă detaliază pe larg responsabilitatea civilă, penală şi disciplinară a magistraţilor, funcţia disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (Consejo General del Poder Judicial), procedurile disciplinare şi sancţiunile ce pot fi aplicate.

Inspecţia judiciară este preocupată de soluţionarea sesizărilor vizând activitatea magistraţilor, dar şi urmărirea din punct de vedere statistic a volumului de activitate pentru fiecare instanţă pentru a identifica tendinţele de creştere a unor anumite categorii de cauze şi a realiza avertizarea din timp a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la măsurile ce se impun a fi luate.

Inspecţia judiciară porneşte în analiza activităţii unui magistrat de la o normă stabilită pentru fiecare judecător „ore de vârf”, fiecare dosar având un număr de puncte, în funcţie de media stabilită la nivel naţional fiind identificate instanţele unde judecătorii suportă o încărcătură mai mare decât norma aprobată.

Din punct de vedere statistic, în cursul anului 2007 inspecţia judiciară a înregistrat un număr de 1870 demersuri din partea cetăţenilor sau instituţiilor din care doar 50 au fost înregistrate ca dosare disciplinare, în final fiind aplicate doar 22 de sancţiuni disciplinare magistraţilor. Deciziile privind sancţiunile disciplinare aplicate nu sunt date publicităţii, făcând doar obiectul unor publicaţii de tip „Buletin de jurisprudenţă”, cu anonimizarea datelor ce ar permite identificarea părţilor.

Ca o particularitate, niciun magistrat nu poate fi transferat într-o altă instanţă fără o verificare realizată de către inspecţia judiciară cu privire la dosarele aflate în redactare la instanţe de la care îşi solicită transferul.

Pentru procurori există un serviciu distinct care analizează sesizările de natură disciplinară privind activitatea acestora. De altfel, trebuie să precizăm că de la bun început cariera judecători este separată de cariera procurorilor prin chiar studiile urmate, fiind imposibilă trecerea printr-un simplu transfer din funcţia de judecător în cea de procuror.

Este necesar să arătăm că pentru cercetarea infracţiunilor de corupţie există la nivel naţional o direcţie anticorupţie compusă dintr-un procuror şef şi 10 procurori, având competenţă la nivel naţional pentru cauze cu repercusiuni la nivel naţional. Procurorul General al Spaniei este informat pe care ierarhică de către procurorii şefi despre cauzele apreciate ca importante şi care ar putea să intre în aria de competenţă a parchetului anticorupţie. Procurorul general este cel care decide dacă o cauză va fi instrumentată de către Parchetul Anticorupţie sau nu.

3. 
   Statutul purtătorilor de cuvânt
   

De la bun început trebuie să precizăm că legătura cu mass media şi relaţionarea cu publicul este asigurată la nivelul fiecărei instanţe//parchet de către conducătorul acelei instanţe (preşedinte, procuror şef). Însă dacă mesajul este emis de acesta, transmiterea şi prelucrarea mesajului este realizată de un specialist în relaţii cu publicul, de regulă un fost jurnalist. Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii asigură suportul uman din această perspectivă, la nivelul fiecărei instituţii judiciare existând un astfel de specialist.

Spre deosebire de ţara noastră, jurnaliştii nu au acces direct la dosar şi nu pot obţine fotocopii ale întregului dosar.

În schimb, există posibilitatea transmiterii în direct din sala de şedinţă a dezbaterilor în procedurile judiciare, fără a tulbura însă derularea în condiţii normale a şedinţei de judecată.

La nivelul Audiencia Provincial Madrid şi Audiencia National studioul de înregistrare este amenajat chiar de instanţă, imaginile sunt prelucrate de către un tehnician angajat al Ministerului Justiţiei, iar aceste înregistrări sunt puse la dispoziţia presei.

Transmisiunile în direct au vizat în principal dosare intens mediatizate şi cu rezonanţă în întreaga ţară, ca de pildă dosarul în care au fost judecaţi autorii atentatelor teroriste de la 11 martie sau dosarele de fraudă imobiliară din Mallorca.

Din perspectiva posibilităţii pentru fiecare cetăţean de a se adresa cu petiţii sau propuneri de îmbunătăţire a activităţii, a fost creat un sistem specific de colectare a acestor cereri prin instalarea în fiecare sediu de instanţă a unei cutii de tipul căsuţă poştală. Corespondenţa depusă în aceste cutii este ridicată zilnic şi înaintată la unitatea de asistenţă pentru cetăţeni. Toate petiţiile sunt triate şi înaintate fie instituţiilor competente, fie reţinute pentru a se înainta către Ministerul Justiţiei propuneri de ameliorare a activităţii.

4. 
   Concluzii
   

Modul de organizare a stagiului a permis participanţilor să cunoască funcţionarea sistemului de justiţie în Spania şi să aprofundeze chestiunile ce ţin de comunicarea cu publicul şi mass media. Din această perspectivă, apreciem că pentru România ar putea fi preluate unele principii de lucru cu jurnaliştii – angajarea unor specialişti în jurnalism/relaţii publice la fiecare instanţă/parchet, un acces mai limitat la studiul dosarelor pentru mass media, instalarea unor echipamente proprii de înregistrare audio-video.

Vizita a permis, de asemenea, stabilirea unor contacte directe cu colegii magistraţi din Spania, fapt de natură a crea premisa unei colaborări directe în viitor.

JUDECĂTOR RAPORTOR LAURA ANDREI VICEPREŞEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREŞTI PURTĂTOR DE CUVÂNT AL TRIBUNALULUI BUCUREŞTI