Raport la studiul de impact

7.2. Cauze generatoare

Factorii de risc menţionaţi la punctele „a” şi „b” sunt specifici instalaţiei, există şi în mod obiectiv nu se poate interveni asupra lor în sensul diminuării riscului de incendiu.

Cauzele generatoare de accidente datorate factorilor de risc menţionaţi la punctele “c” şi “d” sunt în principal următoarele:

• 
  apariţia unor neetanşeităţi (la conducte, armături, flanşe de îmbinare);
  
• 
  spargerea unor garnituri la echipamentele dinamice şi la conductele de produse petroliere;
  
• 
  coroziuni avansate ale conductelor;
  
• 
  modificări constructive inadecvate făcute în afara proiectului iniţial fără avizul proiectantului;
  
• 
  operări necorespunzătoare ale echipamentului tehnologic;
  
• 
  neefectuarea reviziilor tehnice la intervalele specificate de producătorii de utilaje şi echipamente sau de proiectant;
  
• 
  absenţa întreţinerii preventive sau predictive;
  
• 
  greşeli de operare, intervenţii neautorizate asupra echipamentelor;
  
• 
  defecţiuni ale instalaţiilor de iluminat, de comandă sau forţă montate la echipamentele electrice.
  

7.3. Scăpări de produse

Scăpările de produse se împart în două categorii:

1.- Evacuări tehnologice ce fac parte din procesul tehnologic, sunt periodice sau accidentale controlate de operator în cantităţi mici şi nu aduc schimbări în fluxul de lucru.

2.- Scăpări de avarie, conduc la evacuarea necontrolată a unor cantităţi apreciabile de produse combustibile şi sunt provocate de:

• 
  spargerea unei garnituri de etanşare la racorduri;
  
• 
  spargerea etanşării mecanice a unei pompe;
  
• 
  fisurarea / ruperea unei conducte de vehiculare a produselor;
  
• 
  lăsarea fără supraveghere a unei evacuări tehnologice, care astfel scapă de sub control
  

Cantităţile mari de produse inflamabile vehiculate în procesul tehnologic şi caracteristicile fizico-chimice ale acestora, încadrează instalaţia în categoria de pericol de incendiu A cu risc foarte mare de incendiu şi explozie, clasa de importanţă B.

Având în vedere această încadrare, prin proiect se prevede:

• 
  - sistem de Control Distribuit pentru conducerea şi urmărirea procesului tehnologic;
  
• 
  detectori optici de flacără şi detectori de fum care sunt conectaţi la centrala de avertizare incendiu, precum şi butoane de alarmă şi hupe de avertizare sonoră, amplasaţi în parcurile de rezervoare ob. 201, 202, 204, la staţia de pompe ob. 203, la rampa încărcare în autocisterne, la punctual de verificare la gol al autocisternelor. Detectorii sunt alimentaţi cu energie electrică din surse independente, comutarea pe sursa alternativă realizându-se automat. Sursa proprie de curent are o autonomie de funcţionare de 30 minute.
  
• 
  automatizarea sistemului de încărcare-descărcare → braţele articulate se prevăd cu unităţi de control şi detectare a nivelului maxim de umplere a cisternei, precum şi dispozitive de blocare a operaţiilor de încărcare a cisternei în cazul în care nu s-au efectuat toate operaţiile prevăzute (legarea la pământ a cisternei, indicarea nivelului maxim de lichid din cisternă şi/sau conectarea furtunului de colectare a vaporilor);
  
• 
  un sistem de alarmare şi interblocare destinat opririi funcţionării instalaţiei în condiţii de avarie şi alertării în caz de funcţionare anormală;
  
• 
  butoanele de alarmare la incendii se vor monta astfel încât cel care a observat un pericol sau un incendiu să poată semnaliza cu uşurinţă şi la postul de pompieri şi la casa de comandă;
  

În vederea depistării la timp a eventualelor neetanseităţi se vor verifica cu regularitate traseele de conectare şi conductele de vehiculare produse petroliere.

Intervenţia PSI pe platforma instalaţiei ţine cont de cele două faze de dezvoltare ale unui incendiu: faza iniţială (incendiu de mică proporţie) şi faza finală (incendiu de mare proporţie). Faza iniţială a unui incendiu implică aprinderea unei cantităţi limitate de produs combustibil. La faza dezvoltată a unui incendiu se poate ajunge prin evoluţia neobservată sau nestopată la timp a unui incendiu aflat în faza iniţială, sau prin aprinderea rapidă a unei mari cantităţi de gaze naturale sau produs petrolier.

În acest sens se vor elabora scenarii de siguranţă la foc.

Acestea vor fi preluate în cadrul planului de intervenţie în caz de incendiu şi vor fi completate de către beneficiar cu reguli şi măsuri specifice utilizării echipamentelor de prevenire şi stingere a incendiilor, pentru asigurarea timpilor de siguranţă la foc. Planul de intervenţie pentru instalaţia RS se va întocmi de către beneficiar în conformitate cu OGR nr. 60/97 şi Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul M.I. nr. 775/98 şi va fi parte integrantă din planul de intervenţie pe rafinărie

8. Rezumat fără caracter tehnic

Rezumat

Obiectivul de investiţii „Terminal de produse petroliere de capacitate 7000 m³, Zona Liberă Giurgiu” aparţine S.C. MOL ROMANIA PETROLEUM PRODUCTS S.R.L., în baza Contractului de subconcesionare încheiat între S.C. ADMINISTRAŢIA ZONEI LIBERE GIURGIU S.A. şi investitor privind subconcesionarea suprafeţei de 9476 mp, cu nr.cadastral 994/70, pe o perioadă de 47 ani începând cu 15.07.2011.

Pentru investiţia care face obiectul acestei documentaţii, Primăria Municipiului Giurgiu a Certificatul de Urbanism nr. 428/17.08.2011.

Obiectivul de investiţii, care face obiectul prezentei documentaţii, va fi amplasat în intravilanul municipiului Giurgiu, în Zona Liberă Giurgiu în conformitate cu planul de încadrare în zonă nr. SH/MR – 1193.1 – 02/PG – 01, anexat, având următoarele vecinătăţi:la nord – Canalul plantelor, la est şi sud– pădure, la vest – ROMTRANS

Conform PUG-ului General al municipiului Giurgiu, aprobat prin HCLM nr. 37/2011, imobilul se află amplasat în zona I, zona activităţilor economice – subzona producţie- depozitare

Terenul pe care se va construi Terminalul de produse petrolifere parţine investitorului conform Contractului de subsoncesionare dintre SC Administraţia Zonei Libere Giurgiu SA şi MOL România Petroleum Products S.R.L privind subconcesionarea suprafeţei de 9476 mp, cu nr.cadastral 994/70 pe o perioadă de 47 ani începând cu 15.07.2011, care se anexează

Folosinţa actuală şi destinaţia terenului: curţi construcţii

Profilul de activitate: depozitare şi desfacere produse petroliere

Investitorul beneficiază de facilităţile şi oportunităţile oferite operatorilor din Zona Liberă Giurgiu în conformitate cu legislaţia privind Zonele Libere din România

Oportunităţile oferite de Zona Liberă Giurgiu sunt atractive pentru firmele care doresc sa desfăţoare activităţi de producţie, stocare şi comercializare a mărfurilor, deoarece regimul suspensiv, din punct de vedere vamal, sub care sunt plasate marfurile atâta timp cât acestea staţionează în perimetrul Zonei Libere, permite crearea unor stocuri mari de mărfuri, fără a exista obligaţia de plată a drepturilor vamale de import.

In prezent Zona Liberă Giurgiu dispune de amenajări hidrotehnice – cheuri şi dane de acostare, precum şi macarale de încărcare – descărcare, oferind condiţii optime de transbordare a mărfurilor de pe mijloacele de transport fluviale pe mijloacele de transport rutiere i feroviare.

Obiectivul de investiţii conţine:

• 
  Facilităţi portuare
  
• 
  Obiecte tehnologice de bază
  
• 
  Obiecte auxiliare
  
• 
  Anexe tehnico-admonistrative
  

Terminalul de produse petroliere va conţine: rezervoare, pompe, skiduri de măsură, rampe de încărcare-descărcare:

Facilităţile portuare sunt

• 
  4 pompe pentru descărcarea produselor din barje, 2 pompe de motorină cu debit de 150 m³/h şi 2 pompe de benzină cu debit de 150 m³/h
  

• 
  2 unităţi de contorizare (skid măsură), alimentare din barje, unul pentru benzină şi unul pentru motorină,:
  

• 
  9 Rezervoare
  

1. 
   rezervoare pentru stocare de combustibili, amplasate în parcul nr.1:
   

• 
  V211, V212 x 3150m³ pentru stocare motorină, rezervoare cilindrice verticale cu capac fix, cu Ǿ=16,00m şi H=12,30m
  
• 
  V213 x 2500m³ rezervor pentru stocare benzină, rezervor cilindric vertical cu capac fix şi membrană flotantă; cu Ǿ=16,00m şi H=12,30m
  
• 
  V214 x 400m³ rezervor tampon, rezervor cilindric vertical cu capac fix , cu Ǿ=8,50m şi H=7,30m
  

Rezervoarele cilindrice verticale pentru stocare motorină V211, V212 cu capac fix, şi V213 pentru stocare benzină cu capac fix şi membrană flotantă sunt rezervoare cu pereţi dublii, cu distanţa dintre cei doi pereţi de 1,5 m, care constituie practic cuvă de retenţie, prevăzută cu doi senzori de nivel, care semnalizează apariţia de lichid între cei doi pereţi.

2. 
   3 rezervoare x 200m³ pentru stocare biocomponente:
   

• 
  V221 şi V222 – pentru stocare de biodiesel
  
• 
  V223 – pentru stocare de bioetanol
  

Rezervorul V221x 200m³, în etapa I se va utiliza ca vas tampon de livrare motorină, iar în etapa finală pentru depozitarea de biodiesel;

RezervoareleV 221, V 222 şi V 223 cu motorină, biodiesel şi etanol, de 200m³ au Ø = 6,60 m şi H = 7,00 m

Rezervorul de benzină de 400m³, precum şi cele trei rezervoare de stocare biodiesel, bioetanol de 200m³ fiecare, vor fi amplasate în parcul nr.2, într-o cuvă comună de retenţie, impermeabilizată prin betonare cu pardoseală antiscântei, pe fundaţie tip pat elastic.

3. 
   un rezervor pentru depozitare şlops de 30 m³, vas orizontal montat semiîngropat în cuvă de beton, cu pompă de şlops.
   

3. 
   Rezervor V241 bicompartimentat de 10m³, pentru stocarea de aditivi, şi anume: aditiv Keropur DP 1661 pentru motorină şi aditiv Keropur DP 3640 pentru benzină; este un rezervor metalic, montat semiîngropat în cuvă de beton impermeabilizată, va fi protejat împotriva intemperiilor de o copertină şi asigurat împotriva accesului persoanelor neautorizate cu împrejmuire şi portă de acces.
   

• 
  Pompe
  

• 
  Pompe pentru produse petroliere:
  

• 
  motorină P231 şi P232 cu debit de 100÷120 m³/h
  
• 
  benzină P233 şi P234 cu debit de 65÷100 m³/h
  

• 
  Pompe pentru biocomponente:
  

P224, P225 cu debit de 15÷25 m³/h

Pompele sunt amplasate în aer liber, pe platformă betonată, acoperită cu copertină metalică

• 
  Pompe dozare aditivi P243 a,b
  

• 
  VRU – Unitate de recuperare a vaporilor
  

Unitatea de recuperare vapori este conectată la rampele de încărcare benzină în autocisterne, precum şi la rezervorul tampon de benzină de 400 m³. Rezervorul de stocare benzină de 3150 m³ este prevăzut cu membrană flotantă, care preia variaţiile de volum la variaţii de temperature a mediului , mai ales în timpul verii.

Vaporii de benzină colectaţi sunt adsorbiţi pe cărbune activ în două coloane în tandem, apoi sunt desorbiţi şi spălaţi cu benzină într-o coloană de absorbţie. Benzina împreună cu condensatul este apoi pompată în rezervorul de benzină.

• 
  Unitate de aditivi formată din:
  

• 
  Rezervor V241
  
• 
  Pompe de aditivi P243 a,b
  

• 
  Unitate de contorizare la livrare
  

• 
  SKM 251, SKM252 – pentru motorină;
  
• 
  SKB255, SKB256 – pentru benzină
  

Unităţile de contorizare la livrare vor fi grupate la acelaşi calculator, una pentru motorină şi cu una pentru benzină, astfel încât pe fiecare din cele două peroane pentru de la rampa auto să se poată livra simultan atât benzină, cât şi motorină.

• 
  Rampa auto cu două peroane cu două posturi de încărcare, se pot încărca simultan două cisterne. Rampa de încărcare produse petroliere este prevazută cu braţe articulate de încărcare autocisterne pe la partea inferioară:
  

• 
  BA 253, BA 254 – pentru motorină
  
• 
  BA 257, BA258 – pentru benzină, cu recuperare vapori
  

Rampele sunt dotate cu braţe de încărcare conectate la unitatea de recuperare vapori, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Rampa de încărcare benzină/motorină în autocisterne este amplasată în aer liber şi este prevăzută cu două posturi cu încărcare pe la partea inferioară.

• 
  Legături conducte dintre obiecte, pozate pe estacade cu stâlpi din beton sau stâlpi metalici;
  
• 
  Cântar auto;
  
• 
  Punct de verificare la gol a autocisternelor
  
• 
  Separator de produse petroliere tip OLEOPATOR-K-TN 15-20
  
• 
  Unitate de aer instrumental, care se va monta în unul din containere
  

• 
  Anexă tehnico-administrativă, containere în care se află:
  

• 
  Camera de comandă cu DCS,
  
• 
  Centrala de avertizare incendii,
  
• 
  UPC şi Tabluol de distribuţie electrică
  

• 
  împrejmuire cu gard de sârmă de Buzău pe stâlpi de beton, cu porţi de acces auto şi pentru pietoni;
  
• 
  platformă betonată de parcare pentru 4 autocisterne şi 6 autoturisme;
  

• 
  Dotări PSI
  
  • 
    rezervor de apă PSI cu capacitate de 1280m³, montat semiîngropat, bicompartimentat, constituit dintrun rezervor paralelipipedic de beton monolit.
    
  • 
    Staţia de pompe apă de incendiu
    
  • 
    Staţia de preparare spumă aeromecanică
    
  • 
    Reţele de distribuţie a soluţiei spumante la rampa autiâo şi la rezervoare
    
  • 
    Instalaţii de intervenţie cu spumă la rampa auto
    
  • 
    Reţele de distribuţie apă incendiu exterior
    
  • 
    Dotări şi echipamente pentru intervenţie în caz de incendiu
    
  • 
    Sisteme , instalaţii şi dispozitive de limitare şi stingere a incendiilor
    
  • 
    mijloace de primă intervenţie în conformitate cu Normele de dotare cu maşini, instalaţii, utilaje, aparatură, echipament de protecţie şi substante chimice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în industria chimică MICH 1978
    

Fluxul tehnologic

În prima etapă se va stoca şi comercializa numai motorină.

Motorina se aduce cu o barjă de transport şi se descarcă, printr-o unitate de contorizare, cu pompele de pe barjă în 2 barje de stocare, acostate la pontoon, şi de aici în rezervorul tampon V221, de unde se livrează în autocisterne prin pompare prin două unităţi de contorizare.

Autocisternele se încarcă pe la partea inferioară, cu braţele articulate BA 253 şi BA 254.

Contorizarea este interconectată cu unitatea de aditivare de la care se trimite aditiv prin pompare în linia de motorină spre autocisternă.

După construirea depozitului de stocare de 5000 m³ motorină şi 2000 m³ benzină se renunţă la barjele de stocare.

Motorina din barjele de transport se descarcă cu pompele din dotarea barjei, printr-o unitate de contorizare, în 2 rezervoare de 3150m³/fiecare, iar benzina se descarcă, în rezervoarul de stocare V213x2500 m³ şi eventual în V214x400m³.

In situaţia în care motorina şi benzina, descărcate din barje, nu conţin biodiesel, respectiv bioetanol, amestecul se poate face “in line”.

Biodieselul şi bioetanolul se descarcă din autocisterne pe linii separate cu pompele P224, respectiv P225 în rezervoarele V221, V222 de 200m³, şi respectiv V223x200m³. Din aceste rezervoare biocomponentele, biodieselul şi respectiv bioetanolul se pompează cu pompele P224 şi P225 şi se contorizează “in line”, în perioada de descărcare a motorinei şi benzinei din barje în rezervoarele de stocare.

Din rezervoarele de stocare V211, V212 motorina se livrează cu pompele P231 şi P232 la cele două posturi de încărcare.

Aditivarea se face în linia de motorină, skidul de măsurare fiind interconectat cu unitatea de aditivare de la care se trimite aditiv prin pompare în linia de motorină spre autocisternă

Dozarea cantităţii de aditiv , 500 – 600 ppm, se face automat cu ajutorul unei unităţi de comandă prevăzute cu dozator cu ventil de declanşare.

Din rezervorul tampon V214x400m³, cu două pompe dedicate acestui scop P233 şi P234, benzina se livrează la două posturi de încărcare în autocisterne.

Pentru fiecare post este prevăzută câte o unitate de măsură SKB 255 şi SKB256 şi câte un braţ de încărcare pe la partea inferioară BA257, respectiv BA258.

Braţele sunt prevăzute cu conductă (braţ) de recuperare a vaporilor care se racordează la sistemul de conducte al VRU (Unitate de recuperare a vaporilor).

Unităţile de contorizare la livrare sunt grupate la acelaşi calculator, câte una pentru motorină şi una pentru benzină astfel încât, pe fiecare din cele două peroane de la rampa auto să se poată livra simultan, la aceeaşi cisternă, atât benzină cât şi motorină.

Depozitul va fi dotat cu o unitate VRU de recuperare a vaporilor de benzină de la braţele de încărcare benzină în autocisterne, precum şi a vaporilor evacuaţi din autocisternă la umplerea acestora cu benzină pe la partea inferioară.

Unitatea VRU este un skid a cărei funcţionare se bazeză pe adsorbţia hidrocarburilor uşoare pe cărbune activ, desorbţia lor, urmată de şi absorbţia acestora într-un flux de benzină proaspătă din rezervor.

Instalaţia VRU va asigura o concentraţie maximă de compuşi organici volatili (COV) la ieşirea din VRU de 10 g hidrocarburi /Nm³ (la coşul de evacuare), faţă de 35 g/Nm³ prevăzută în HG 568/2001 republicată.

Asigurarea cu utilităţi, apa potabilă şi energie electrică, necesare desfăşurării activităţilor în cadrul terminalului vor fi asigurate din disponibilul din zonă, în baza Acordului SC Administraţia Zonei Libere SA Giurgiu pentru construcţii şi pentru racordul la utilităţi, anexat la documentaţie.

Capacitatea utilă a terminalului va fi de 7000 m³, din care 5000 m³ motorină şi 2000 m³ benzină.

Capacităţile de stocare ale terminalului conform proiectului sunt:

• 
  2 rezervorare de 3150 m³ motorină
  
• 
  1 rezervor de 2500 m³ benzină
  
• 
  1 rezervor de 400 m ³ benzină
  
• 
  3 rezervoare de 200 m³ câte unul pentru motorină, biodiesel şi bioetanol; în etapa finală se vor folosi 2 rezervoare pentru biodiesel şi unul pentru bioetanol
  

Cantităţile anuale ce se vor tranzita prin terminal vor fi:

• 
  Benzină = 70 000 t/an, adică cca.90 000 ÷ 97 000 m³ /an
  
• 
  Motorină = 130.000 t/an, adică cca.153 ÷ 158 000 m³ /an