Raport Monitorizare Energie


Iunie, Pandurul: Întâlnire sindicate-administraţie la Mătăsari. Încep negocierile!



Yüklə 0,53 Mb.
səhifə3/19
tarix01.11.2017
ölçüsü0,53 Mb.
#25569
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   19

30 Iunie, Pandurul: Întâlnire sindicate-administraţie la Mătăsari. Încep negocierile!

Sindicaliştii din Federaţia Naţională de Electricitate „Univers“ s-au întâlnit sâmbătă cu directorul general al Complexului Energetic Oltenia, Laurenţiu Ciurel, dar şi cu directorii Diviziei Miniere, Diviziei Energetice şi Resurse Umane, Daniel Antonie, Aurel Medinţu şi Cosmin Popescu. S-a discutat despre posibilitatea de demarare în această săptămână a negocierilor pentru actul adiţional la Contractul Colectiv de Muncă (CCM). Concluzia întâlnirii dintre cele două părţi este neclară, deoarece nu se ştie dacă bugetul companiei poate susţine cerinţele liderilor sindicali. La negocieri vor participa cel puţin şapte sindicalişti de la Univers.

Negocierile actului adiţional din CE Oltenia încep săptămâna aceasta, susţine liderul Gabriel Căldăruşe. Aceasta pare să fie şi concluzia după întâlnirea de sâmbătă, de la Mătăsari, unde liderii sindicali din „Univers“ s-au întâlnit cu conducerea companiei. Lista de revendicări pare să fie ţinută la secret de către sindicalişti, însă cert este că toţi liderii, indiferent din ce barcă, vor înapoi cotele de cărbune şi energie.  „E inadmisibil să ne ridicăm de la masa negocierilor fără să obţinem cota de cărbune“, spune liderul Gabriel Căldăruşe. „În toate discuţiile pe care le-am avut până la ora actuală cu reprezentanţii conducerii CEO, întotdeauna a negat faptul că ar exista vreodată tendinţa pentru a reduce în partea de producţie“, a mai spus acesta în contextul tăierilor salariale de la TESA. Negocierile pentru actul adiţional vor dura circa zece zile. Nu se cunoaşte însă componenţa comisiei de negociere. O primă întâlnire sindicate-administraţie va avea loc azi sau mâine la Mătăsari, acolo unde vor avea loc negocierile.

Şapte membri de la „Univers“

Tot atunci se va stabili şi câţi membri va avea fiecare federaţie. Federaţia Univers are, potrivit lui Gabriel Căldăruşe 11.000 de membri, Ion Ruşeţ a declarat 10.582, iar liderul Nelu Roşca 11.234. Căldăruşe a explicat faptul că la negocieri 1500 de membri de sindicat vor avea un reprezentant. Astfel, Univers va avea şapte-opt membri, iar Federaţia Naţională Mine Energie cinci sau şase reprezentanţi. „Indiferent de cineva va participa, reprezentanţii Federaţiei Univers vor fi majoritari. Până la urmă noi ne apropiem de 11 mii de oameni, deci până la urmă noi avem minim şapte reprezentaţi. Mai rămân să zic 8000 de oameni, dar asta înseamnă că trebuie să demonstreze numărul de membri“, a declarat Căldăruşe, menţionând că sunt şi circa 1500 de persoane care nu fac parte din vreun sindicat.


30 Iunie, Bursa: Gazoductul Trans-Saharian, o alta tentativa (aproape) esuata a Europei sa isi reduca dependenta de gazul rusesc

 Demersurile Uniunii Europene (UE) să depindă mai puţin de gazul natural care provine din Rusia nu se limitează doar la proiecte care privesc către Est, precum Nabucco.

     Oficialii de la Bruxelles au încercat să se orienteze şi către Sud, mai exact către resursele energetice ale Africii.

     Nici aici, însă, nu au avut prea mult succes.

     O iniţiativă ambiţioasă este cea a Conductei Gazeifere Trans-Sahariene (Trans-Saharian Gas Pipeline - TSGP) care ar trebui să transporte gaz natural din Nigeria şi Algeria până la ţărmul mediteranean al continentului african.

     Gazoductul ar trebui să pornească din regiunea Warri, aflată în sudul Nigeriei, să traverseze teritoriul acestei ţări, cel al Nigerului şi cel al Algeriei, ajungând până în oraşul Hassi R'Mel, situat lângă câmpul gazeifer algerian. Aici ar urma să se conecteze la conductele prin care gazul din Algeria este transportat, în prezent, până în porturile de unde pleacă înspre Europa.

     Lungimea conductei a fost estimată la aproximativ 4.400 km.

     Capacitatea de transport ar urma să fie 30 miliarde metri cubi anual, iar costurile s-ar ridica la 12 miliarde dolari (unele estimări au înaintat valori mai mari, de până la 21 miliarde dolari).

     Acordul interguvernamental pentru realizarea gazoductului a fost semnat la începutul lui iulie 2009 de miniştrii energiei din Nigeria, Algeria şi Niger.

     Uniunea Europeană s-a arătat a fi în favoarea proiectului, comisarul european pentru Energie de la acea vreme, Andris Piebalgs, declarând că accesul la resursele de gaze naturale ale Nigeriei este crucial pentru Europa, având în vedere consumul în creştere.

     De asemenea, companii europene precum Total (Franţa), Eni (Italia) sau Royal Dutch Shell (Marea Britanie/Olanda) s-au arătat interesate să participe la proiect.

     Deşi termenul anunţat oficial pentru finalizarea Conductei Gazeifere Tans-Sahariene a fost anul 2015, preşedintele Nigeriei, Goodluck Jonathan, anunţa anul trecut, că proiectul se află în faza de revizuire, în vederea stabilirii dacă mai este viabil, din punct de vedere economic, având în vedere scăderea preţului la gaze naturale.

     Până în prezent, nu s-a anunţat finalizarea acţiunii de revizuire.

     Specialiştii au atras atenţia că proiectul gazoductului prezintă mai multe riscuri, atât economice, cât şi de securitate a transportului.

     Pe lângă problema evoluţia preţului pentru gazele naturale, aceştia arătau că nu este clar dacă Nigeria şi Algeria dispun de resurse suficiente care să asigure alimentarea pentru o perioadă îndelungată de timp şi să justifice costurile ridicate de realizare.

     În ceea ce priveşte securitatea rutei de transport, analiştii semnalau că toate cele trei ţări care ar urma să fie traversate se confruntă cu organizaţii implicate în sabotarea de instalaţii energetice şi/sau răpiri de persoane: Mişcarea de Emancipare a Deltei Nigerului - MEND, în Nigeria, gruparea Touaregilor, în Niger, respectiv al-Qaeda în Magrebul Islamic (AQMI), în Algeria.

     Chiar dacă toate problemele ridicate de realizarea Gazoductului Trans-Saharian ar fi depăşite, iar acesta s-ar realiza, este puţin probabil că ar ajuta la reducerea dependenţei UE faţă de gazul rusesc.

     Cu aproximativ o săptămână înaintea semnării acordului între cele state africane, Gazprom şi compania naţională de petrol şi gaze naturale a Nigeriei au încheiat un acord pentru crearea unei companii mixte care să deruleze investiţii de 2,5 miliarde dolari, în domeniul procesării şi transportului de petrol şi gaze nigeriene.

     Proiectul prioritar al companiei mixte, denumită Nigaz, constă, potrivit celor doi acţionari, în construirea segmentului nigerian al Conductei Trans-Sahariene. (Ministrul nigerian al Energiei din perioada în care au semnate cele două înţelegeri, Rilwanu Lukman, a fost preşedinte al subsidiarei din statul african a companiei britanice Afren, despre care presa nigeriană a relatat că ar fi apropiată de Gazprom).

     Potrivit unei analize realizată, în anul 2010, de Institutul Francez de Relaţii Internaţionale, abordarea Gazprom faţă de gazoductul Trans-Saharian face parte din strategia gigantului energetic de limitare a tuturor posibilităţilor pe care Uniunea Europeană le are pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale.

     Documentul aminteşte că Gazprom investeşte în proiecte energetice şi în alte părţi ale Africii, precum în Africa de Nord şi Golful Guineei.  

30 Iunie, 2014, romania-actualitati.ro: Contribu ie a Romaniei "privind politicile de vecin tate ale UE"

Comisarul european Štefan Füle contează pe sprijinul României în dezvoltarea politicilor de vecinăte ale Uniunii Europene.

Deţinător al portofoliului pentru extindere, Štefan Füle a apreciat contribuţia României în relaţiile cu partenerii estici ai Uniunii.

"Apreciez poziţia principială a Bucureştiului în privinţa politicii Rusiei faţă de Ucraina, Republica Moldova şi Georgia.

"În particular, în cazul Moldovei, vedem că România nu doar vorbeşte despre solidaritate, ci face şi paşi concreţi în acest sens.

"Mă refer, de exemplu, la interconectarea energetică dintre România şi Republica Moldova, care contribuie la creşterea securităţii energetice a acestei ţări", spune Štefan Füle.



Comisarul european, citat de corespondentul nostru Sorin Croitorescu, a mai precizat, la Bruxelles, că, în declaraţia publicată săptămâna trecută de presa online despre continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene, nu a pus în niciun moment sub semnul întrebării credibilitatea României şi a Bulgariei, aşa cum s-a relatat de către unele instituţii mass-media.
30 Iunie, Bursa: Gazprom si OMV vor opera impreuna tronsonul austriac al South Stream

Gigantul rus al gazelor naturale "Gazprom" şi compania petrolieră austriacă OMV AG au convenit, săptămâna trecută, la Viena, să pună bazele unei societăţi mixte care va construi şi opera tronsonul austriac al gazoductului South Stream.

     Acest tronson, de 50 de kilometri, nu este foarte lung, dar este important întrucât reprezintă punctul terminus al gazoductului, după cum declară directorul general al "Gazprom", Alexei Miller. În opinia sa, acordul dintre cele două companii va consolida rolul Baumgarten - punctul final al conductei South Stream - ca centru nodal de livrare a gazelor în Europa Centrală şi de Est.

     La rândul său, directorul general al OMV, Gerhard Roiss, a afirmat că acordul va spori securitatea aprovizionării cu gaze a Europei şi va respecta legislaţia UE, care susţine creşterea concurenţei.

     "Europa are nevoie de gazele ruseşti şi va fi necesară o cantitate mai mare de gaze pe măsură ce rezervele proprii se epuizează", a spus Roiss. Afirmaţiile sale au venit după ce Comisia Europeană a cerut "Gazprom" ca proiectul South Stream să respecte regulile UE referitoare la separarea operaţiunilor de producţie de cele de distribuţie, solicitare respinsă de Rusia.

     Tronsonul austriac va deveni operaţional de la sfârşitul anului 2016, sub administrarea companiei mixte deţinute de OMV şi "Gazprom" în proporţii egale. Livrările comerciale prin acest gazoduct sunt estmate să înceapă în 2017, iar capacitatea conductei, de 63 de miliarde metri cubi de gaze anual, va fi atinsă în 12 luni.

     De menţionat că, în 2011, "Gazprom" renunţase la planul de construcţie a conductei în Austria, preferând Italia, ţara de origine a companiei energetice "Eni". Dar, grupul rus a analizat renunţarea la ruta italiană după ce, în luna aprilie a acestui an, a semnat un acord cu OMV pentru tronsonul austriac. În luna mai, oficialii grupului rus spuneau că vor decide până în iulie dacă vor construi ambele tronsoane.

     Rusia a promovat proiectul South Stream după mai mulţi ani de dispute cu Ucraina, ţara prin care trec jumătate din gazele livrate de "Gazprom" Europei. Rusia a oprit luna aceasta livrările destinate Ucrainei, din cauza neînţelegerilor legate de datoriile ţării pentru gazele importate. Disputele de acest tip au dus la întreruperea livrărilor de gaze către Europa, în 2006 şi 2009.

     Comisia Europeană a pus sub semnul întrebării modul în care "Gazprom" şi partenerii săi vor exploata South Stream, în timp ce Ucraina a susţinut că Rusia foloseşte gazele ca armă politică.

     Conducerea "Gazprom" consideră că proiectul South Stream va fi construit indiferent de problemele cu care grupul se confruntă în Europa.  
     Vladimir Putin: "Inaugurarea cât mai repede posibil a gazoductului South Stream va contribui la securitatea energetică şi la diversificarea aprovizionărilor cu gaze. Acest fapt este extrem de important în contextul ultimelor evoluţii din Ucraina".

     

     Gazoductul South Stream, al cărui cost de construcţie ar putea fi de 16 miliarde de euro, va transporta anual până la 63 de miliarde de metri cubi de gaze în UE. Conducta va traversa Marea Neagră pe o distanţă de 900 de kilometri, spre Balcani, unde se bifurcă spre nord şi sud, cu destinaţia Austria şi Italia.


Yüklə 0,53 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   19




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin