Raport privind respectarea drepturilor și libertăȚilor omului în republica moldova

Una dintre probleme identificate în cadrul investigării cazului N. Bulat, de altfel, abordată și în Raportul tematic menționat supra, se referă la prevederile legale, în conformitate cu care, persoanele cu dizabilități severe, beneficiare de alocație pentru întreținere, sunt puse în situația de a alege între alocație și admiterea în serviciu social cu salarizarea persoanei care le acordă suport. Menționăm că alocaţiile stabilite în conformitate cu Legea cu privire la alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni nr.499 din 14.07.1999⁷⁶ se plătesc din mijloacele bugetului de stat, prin intermediul bugetului asigurărilor sociale, iar finanțarea serviciului social „Asistență personală” este realizată din bugetul autorităților publice locale.

Potrivit datelor furnizate de structurile teritoriale de asistenţă socială şi protecţie a familiei la momentul solicitării informației (iulie 2017), de serviciul respectiv beneficiau 2277 de persoane, iar altele 4279 se aflau pe lista de așteptare. Datele acumulate arată că în 15 unități administrativ-teritoriale din 37 este constatată o depășire cu 100 de cereri a numărului de solicitări satisfăcute referitor la acordarea serviciului dat, iar în 4 unități administrativ-teritoriale, în afara celor satisfăcute, există încă 200 de cereri pentru acest serviciu.

Una dintre problemele principale abordate de structurile teritoriale respective ține de incapacitatea autorităților locale de a acoperi necesitățile/ solicitările de acest serviciu social din insuficiența resurselor financiare în bugetul local de nivelul II.

Totodată autoritățile vizate au menționat și alte disfuncţionalităţi/carențe legate de implementarea acestui serviciu social: lipsa unității de psiholog în cadrul Serviciului; lipsa curriculumului de instruire și a instruirii asistenților personali; lipsa manualului operațional al Serviciului; insuficiența resurselor financiare pentru dezvoltarea Serviciului specializat „Respiro”⁷⁷; remunerarea necorespunzătoare a asistenților personali.

Avocatul Poporului consideră că datele statistice acumulate pun în evidență incapacitatea administrației publice locale de a implementa acest serviciu de o importanță majoră pentru persoanele aflate în dificultate. Autoritățile centrale au pasat întreaga povară financiară pe umerii autorităților locale, care se văd nevoite să susțină activitatea serviciului prin diverse metode. Iar un exemplu este angajarea asistenților personali pe 0,5 cotă salariu, pentru a satisface un număr mai mare de solicitări.

În consecință, accesul persoanelor cu dizabilități la servicii sociale, menite să sprijine integrarea plenară a acestora în societate, rămâne a fi unul limitat.

În cadrul examinării unei cereri cu privire la modalitatea de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă Avocatul Poporului a constatat aplicarea eronată de către organele de asigurări sociale a prevederilor Legii cu privire la sistemul public de pensii nr.156 din 14.10.1998, în legătură cu modificările operate privind vârsta de pensionare. În particular, încălcarea sesizată a fost exprimată prin refuzul de a recepționa actele solicitantei și de a-i stabili pensia pentru limită de vârstă, conform prevederilor legale în vigoare la 30.06.2017. Or, la 30.06.2017 solicitanta întrunea cumulativ condițiile privind vârsta de pensionare şi stagiul de cotizare pentru a beneficia de dreptul la pensie pentru limită de vârstă,  și anume,  vârsta de 57 de ani stabilită pentru femei conform prevederilor în vigoare la acea dată. Începînd cu 01 iulie 2017, prin modificările operate prin Legea nr.290 din 16.12.2016, vîrsta de pensionare pentru femei constituie 57 ani 6 luni, și ulterior, conform tabelului nr.2 de la articolul 41 din Legea nr.156 din 14.10.1998.

Reprezentanții Casei Naționale de Asigurări Sociale, responsabili de controlul și aplicarea legislației pentru drepturi sociale au menționat că solicitanta avea la dispoziție doar o singură zi (30.06.2017), pentru a putea beneficia de pensie la vîrsta de 57 ani, iar conform practicii stabilite termenul de 30 de zile, prevăzut în articolul 32 nu este aplicabil pentru o asemenea situație. Totodată,  a fost confirmat faptul că asemenea cazuri au mai fost sesizate și în toate cazurile s-a refuzat recepționarea actelor necesare.

Avocatul Poporului a considerat nejustificate și ilegale acțiunile reprezentanților organelor de asigurări sociale și ca urmare a înaintat în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale un Aviz  prin care a recomandat repunerea imediată în drept a persoanei, precum și dispunerea aplicării în mod corect a prevederilor legale de către toți angajații din sistemul de asigurări sociale pentru a asigura respectarea drepturilor omului. 

Respectiv, CNAS a informat Avocatul Poporului că Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani a stabilit pensia pentru limită de vârstă solicitantei, începând cu 30 iunie 2017.  Suplimentar, la solicitare, Avocatul Poporului a fost informat că au fost reexaminate și stabilite pensii pentru limită de vârstă la alte 9 persoane, care s-au încadrat în cerințele menționate mai sus.   

Asigurarea cu spațiu locativ a grupurilor/familiilor aflate în situații de risc sporit de vulnerabilitate este o altă problemă care rezultă din cererile adresate Avocatului Poporului. Avocatul Poporului a fost sesizat de o mamă cu 4 copii, care locuiește într-o odaie din demisolul unui bloc locativ din municipiul Chișinău în condiții inadecvate, fără acces la apă și canalizare. Din cauza condițiilor sanitaro-igienice precare și a umidității, membrii familiei au probleme de sănătate. Familia respectivă a locuit timp îndelungat (din anul 2001) în spațiul repartizat temporar, în speranța că autoritățile îi vor asigura cu spațiu locativ adecvat. În rezultatul investigării cazului, Ombudsmanul a recomandat Primăriei Chișinău identificarea soluțiilor optime pentru a asigura dreptul familiei la un trai decent.

Un alt aspect problematic ține de acordarea dreptului la spațiu locativ tinerilor cărora li s-a stabilit statut de copil rămas fără ocrotire părintească. La vârsta de 16-18 ani, tinerii orfani părăsesc Centrele de Plasament în care și-au petrecut copilăria. Fără familie, fără un loc de muncă, fără siguranța zilei de mîine, dar, mai ales fără o casă, ei riscă marginalizarea socială. Ei sunt puși în situația să se descurce pe cont propriu, într-un mediu care le este străin. Locul de trai este una dintre cele mai mari probleme pentru absolvenții internatelor.

Conform articolului 19 al Legii privind drepturile copilului nr.338 din 15.12.1994, la ieșirea din instituțiile statului, copiii orfani ar trebui să revină în casa părinților pe care statul trebuia să o păstreze. Dacă acest lucru nu este posibil, această categorie de tineri ar trebui să beneficieze, peste rând, de spațiu locativ.

Dintr-o cerere adresată Avocatului Poporului rezultă că cet. R.S., care are statut de copil rămas fără ocrotire părintească, se află în rând pentru a beneficia de spațiu locativ în mun. Chișinău timp de peste 15 ani, iar din 2006 a fost inclus în rândul prioritar pentru acordarea spațiului locativ (cu nr. 34). Avocatul Poporului a fost informat că Regulamentul, în a cărui bază tânărul a fost inclus în lista prioritară, nu mai este în vigoare, ceea ce denotă faptul că petentul a fost radiat automat din listă pentru beneficierea de locuință, fără a fi informat despre necesitatea de a depune o nouă cerere, conform prevederilor Regulamentului cu privire la evidența, modul de atribuire și folosire a locuințelor sociale⁷⁸.

În atare circumstanțe rămâne incertă situația persoanelor care s-au aflat în evidența autorităților publice locale pentru beneficierea de spațiu locativ.

Tendința ascendentă a prețurilor și tarifelor la mărfurile de consum și servicii de primă necesitate agravează în continuare situația populației și afectează realizarea dreptului la un trai decent, în special pentru grupurile social-vulnerabile.

Biroul Naţional de Statistică informează că inflaţia anuală (pentru ultimele 12 luni din decembrie 2016 pînă în decembrie 2017) a constituit 7,3%, inclusiv la: produse alimentare – 9,7%, mărfuri nealimentare – 4,1% şi servicii prestate populaţiei – 7,9%.⁷⁹

Datele BNS relevă pentru această perioadă o majorare semnificativă a tarifelor la serviciile de sănătate – cu 75,5%, în special:

• 
  serviciile medicale cu plată – de 2,1 ori,
  
• 
  analizele medicale ale persoanelor internate în spital – de 2,0 ori,
  
• 
  serviciile laboratoarelor medicale – cu 83,6%,
  
• 
  tratament în spital – cu 74,0%,
  
• 
  serviciile fizioterapeutice ale persoanelor internate în spital – cu 59,0%,
  
• 
  serviciile stomatologice – cu 26,3%<
  
• 
  plata pentru întreţinerea copiilor în creşe şi grădiniţe – cu 18,8%
  
• 
  serviciile comunal locative – cu 5,9% (inclusiv transportarea gunoiului – cu 27,9%, apeduct şi canalizare – cu 22,2%)
  

Evoluţia preţurilor şi tarifelor la mărfurile de consum şi servicii

în perioada anilor 2015-2017

Mărfuri şi servicii	Decembrie 2017   în % faţă de:	Decembrie 2016  în % faţă de:	Decembrie  2015 în % faţă de:
	Decembrie 2016	Decembrie 2015	Decembrie 2014
TOTAL	7,3	2,4	13,6
Produse alimentare	9,7	2,8	14,3
Pîine	0,9	1,7	9,4
Legume	39,4	-7,0	49,1
Fructe	22,6	8,4	33,9
Carne, preparate şi conserve din carne	8,1	0,6	1,9
Lapte şi produse lactate	1,0	2,1	6,9
Zahăr	3,5	10,1	19,2
Ouă	1,8	16,5	7,1
Ulei vegetal	-5,8	6,4	21,4
Mărfuri nealimentare	4,1	3,2	14,1
Confecţii	6,2	4,9	14,2
Încălţăminte	6,3	9,4	12,2
Medicamente	-3,7	-1,2	20,0
Combustibili	5,1	1,6	3,2
Materiale de construcţie	2,3	1,4	10,7
Servicii	7,9	0,5	11,3
Servicii comunal-locative	5,9	-4,9	17,5
Apă potabilă şi canalizare	22,2	1,3	13,5
Energie electrică	3,9	-9,9	34,5
Gaze naturale prin  reţea	0,0	-10,1	9,7
Încălzire centralizată	6,5	7,1	0,0
Transportul de pasageri	-0,8	0,4	2,5
Alimentaţia publică	6,1	4,6	11,7