Tabel 2.2.4.1- Măsurătorile de plumb din anul 2011
Judeţ
|
Oraş
|
Staţia
|
Tipul staţiei
|
Tip Poluant
|
Număr determinări
|
Concentraţia anuală
(μg/mc)
|
Număr depăşiri VL
|
Bucureşti
|
Buc
|
Cercul Militar
|
Trafic
|
Pb- medie anuală
|
127
|
0.02348
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Mihai Bravu
|
Trafic
|
Pb- medie anuală
|
223
|
0.03789
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Titan
|
Industrială
|
Pb- medie anuală
|
321
|
0.03433
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Drumul Taberei
|
industrială
|
Pb- medie anuală
|
299
|
0.04212
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Baloteşti
|
Fond regional
|
Pb- medie anuală
|
164
|
0.01612
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Măgurele
|
Fond suburban
|
Pb- medie anuală
|
255
|
0.02841
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Lacul Morii
|
Fond urban
|
Pb- medie anuală
|
241
|
0.03733
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Berceni
|
Industrială
|
Pb- medie anuală
|
297
|
0.03577
|
0
|
În anul 2011 valorile concentraţiilor medii anuale de Pb au fost sub valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (0.5 µg/m3).
Tabel 2.2.4.2 – Măsurătorile de cadmiu din anul 2011
Judeţ
|
Oraş
|
Staţia
|
Tipul staţiei
|
Tip Poluant
|
Număr determinări
|
Concentraţia anuală
(ng/m3)
|
Număr depăşiri VL
|
Bucureşti
|
Buc
|
Cercul Militar
|
Trafic
|
Cd- medie anuală
|
121
|
2.95
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Mihai Bravu
|
Trafic
|
Cd- medie anuală
|
224
|
3.62
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Titan
|
Industrială
|
Cd- medie anuală
|
291
|
3.8
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Drumul Taberei
|
industrială
|
Cd- medie anuală
|
271
|
4.04
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Baloteşti
|
Fond regional
|
Cd- medie anuală
|
164
|
2.46
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Măgurele
|
Fond suburban
|
Cd- medie anuală
|
294
|
3.08
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Lacul Morii
|
Fond urban
|
Cd- medie anuală
|
279
|
3.24
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Berceni
|
Industrială
|
Cd- medie anuală
|
326
|
4.08
|
0
|
Pentru acest poluant nu s-a înregistrat depăşirea valorii ţintă anuale (5 ng/mc) la niciuna dintre staţiile de monitorizare, însă la aproape toate staţiile s-a depăşit pragul superior de evaluare. În consecinţă, deşi nu este nevoie de întocmirea unui program de gestionare a calităţii aerului pentru acest poluant, este necesară o atenţie sporită, obligativitatea continuării programului de monitorizare şi întocmirea unui program de mentinere a calităţii aerului, sub valorile limită.
2.2.5. Monoxidul de carbon
Tabel 2.2.5.1- Situaţia statistică a concentraţiilor de monoxid de carbon în anul 2011
Judeţ
|
Oraş
|
Staţia
|
Tipul staţiei
|
Tip Poluant
|
Număr determinări
|
Concentraţia anuală
(mg/mc)
|
Număr zile cu depăşire a VL
|
Bucureşti
|
Buc
|
Cercul Militar
|
Trafic
|
CO
|
4317
|
0.88
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Mihai Bravu
|
Trafic
|
CO
|
8194
|
1.11
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Titan
|
Industrială
|
CO
|
7855
|
0.14
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Drumul Taberei
|
industrială
|
CO
|
8118
|
1.09
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Baloteşti
|
Fond regional
|
CO
|
2012
|
0.78
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Măgurele
|
Fond suburban
|
CO
|
7591
|
0.56
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Lacul Morii
|
Fond urban
|
CO
|
6060
|
0.14
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Berceni
|
Industrială
|
CO
|
8569
|
0.32
|
0
|
În anul 2011 nu s-a înregistrat depăşirea valorii limită pentru protecţia sănătăţii umane (10 mg/mc, medie la 8 ore) pentru monoxid de carbon.
2.2.6. Benzenul
În anul 2011 nu s-au efectuat suficiente masuratori ale benzenului pentru a se face o interpretare statistică a acestora
2.2.7. Amoniac
Nu se efectuează măsurători ale concentraţiilor acestui poluant în cadrul programului de monitorizare a calităţii aerului în municipiul Bucureşti. În Municipiul Bucureşti nu există surse importante care să emită amoniac.
2.2.8. Ozonul troposferic (poluarea fotochimică)
Ozonul este un constituent natural al atmosferei (formula chimică O3) fiind prezent la o altitudine între 15 şi 40 km şi realizând un înveliş protector pentru planeta Pamânt.
Prin activitatea antropogenă intensă din a doua jumătate a secolului al XX lea, a fost modificat echilibrul chimic al formării şi menţinerii stratului protector de ozon stratosferic şi a fost pusă în evidenţă creşterea concentraţiei de ozon la nivelul troposferic, unde, în contextul existenţei altor poluanţi, devine generator de smog şi de o serie de efecte negative asupra sistemului climatic, productivităţii ecosistemelor şi a sănătăţii umane.
Zonele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele urbane întrucât precursorii ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili) sunt generaţi de activităţile industriale şi de traficul rutier.
În perioada de primavară – vară, când intervalul de iluminare diurnă este mare, reacţiile fotochimice din atmosferă sunt accelerate, fapt ce are ca rezultat creşterea concentraţiilor de ozon în special în timpul zilelor foarte călduroase (cu temperaturi de peste 300 C).
Oxidanţii fotochimici, în special ozonul, reprezintă un factor nociv pentru vegetaţie, pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor.
Principalii poluanţi primari care determină formarea, prin procese fotochimice, a ozonului şi a altor oxidanţi în atmosfera joasă sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili proveniţi din surse antropice.
Cele mai importante activităţi umane care conduc la evacuarea în atmosferă a acestor poluanţi primari sunt:
- arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse fixe (centrale electrice şi termice, încălzirea rezidenţială, procese industriale) şi mobile (trafic rutier, transportul feroviar, naval şi aerian);
- extracţia, prelucrarea şi distribuţia petrolului şi a produselor petroliere;
- extracţia şi distribuţia gazelor naturale;
- utilizarea solvenţilor organici.
Tabel 2.2.8.1- Concentraţiile măsurate de ozon în cadrul reţelei de monitorizare
Judeţ
|
Oraş
|
Staţia
|
Tipul staţiei
|
Tip Poluant
|
Număr determinări
|
Concentraţia anuală
(μg/mc)
|
Număr zile depăşire valoare ţintă
|
Bucureşti
|
Buc
|
Cercul Militar
|
Trafic
|
O3- medie 8 h
|
1905
|
22.6
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Mihai Bravu
|
Trafic
|
O3- medie 8 h
|
701
|
49
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Titan
|
Industrială
|
O3- medie 8 h
|
8450
|
38.9
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Drumul Taberei
|
industrială
|
O3- medie 8 h
|
8252
|
17.7
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Baloteşti
|
Fond regional
|
O3- medie 8 h
|
2512
|
55
|
2
|
Bucureşti
|
Buc
|
Măgurele
|
Fond suburban
|
O3- medie 8 h
|
7429
|
11.7
|
0
|
Bucureşti
|
Buc
|
Lacul Morii
|
Fond urban
|
O3- medie 8 h
|
4822
|
58.2
|
6
|
Bucureşti
|
Buc
|
Berceni
|
Industrială
|
O3- medie 8 h
|
8533
|
26.3
|
0
|
Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (120 µg/m3 - valoare ce trebuie atinsă în anul 2010) s-au înregistrat în special în perioada de vară, însă nu a fost depăşit pragul de alertă (240 µg/m3 timp de 3 ore consecutiv ). Deasemenea nu s-au înregistrat mai mult de 25 zile depăşire într-un an calendaristic, conform OM 592/2002. În anul 2011 nu a fost depăşit nici pragul de informare (180 µg/m3 ), valoarea maximă înregistrată fiind de 162,9 µg/m3, la staţia Lacul Morii.
Figura 2.2.8.1 Mediile anuale ale concentraţiilor de ozon în perioada 2006-2011
Pentru acest poluant s-au înregistrat aproximativ aceleaşi valori medii anuale ca şi în anii precedenţi.
Dostları ilə paylaş: |