Raport privind starea factorilor de mediu
Yüklə 4,77 Mb.
|
Sursa: Primăria Municipiului Bucureşti La nivel regional există planuri sau programe ce se vor dezvolta în zona ariei de protecţie specială avifaunistică Gradiştea-Căldăruşani-Dridu. Suprafaţa totală ocupată de planuri/proiecte avizate sau în curs de reglementare este de aprox. 6 % din suprafaţa sitului de 6.642 ha, având un impact redus asupra habitatelor speciilor de păsări din sit şi asupra integrităţii acestuia. Datorită regulilor urbanistice impuse pentru aceste planuri, efectul cumulativ al acestora este practic redus la minim. Din studiile de biodiversitate întocmite, a rezultat că zonele de amplasare a planurilor nu fac parte din habitatele agreate de speciile pentru care a fost desemnat SPA-ul şi că activităţile propuse nu vor afecta speciile protejate. Zona se va dezvolta treptat şi se vor avea in vedere adoptarea unor măsuri de diminuare a impactului antropic asupra ecosistemelor sitului, astfel incât să se păstreze nealterate aceste habitate atât de importante pentru speciile ce le populează, atât în perioada de proiectare cât şi în perioada de implementare. Majoritatea suprafeţelor de teren extravilan (teren agricol) propuse pentru a fi introduse în intravilan, menţionate anterior (atât cele care au obţinut avizul de mediu cât şi cele care sunt în curs de reglementare), sunt prevăzute cu funcţiunea de locuire, prin P.U.G.-urile Comunelor Moara Vlăsiei şi Gruiu (P.U.G.-uri aflate în curs de actualizare şi aprobare). De asemenea, în zona SPA-ului Grădiştea-Căldăruşani-Dridu se va realiza Autostrada Bucureşti-Braşov, pentru care este necesară defrişarea unei suprafeţe de 4,1848 ha din Pădurea Surlari. În acest scop s-a realizat „Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru scoaterea definitivă din fondul forestier a unei suprafeţe de 4,1848 ha din Pădurea Surlari” (în anul 2008). Investiţia a obtinut acordul pentru defrişarea Pădurii Surlari. 5.2.2. Creşterea populaţiei Tabel 5.2.2.1 Populaţia stabilă în judeţul Ilfov în perioada 1990-2009
Tabel 5.2.2.2 Populaţia stabilă în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov la 1 iulie 2010
Sursa: Direcţia Regională de Statistică Bucureşti Se observă o creştere a populaţiei în judeţul Ilfov datorată migrării de la oraş spre zona rurală şi dezvoltării din punct de vedere economic a acestor zone, ceea ce duce la o presiune mai accentuată asupra ecosistemelor naturale. 5.2.3. Schimbarea peisajelor şi ecosistemelor În ultimele decenii, condiţiile naturale şi peisajul din România au fost influenţate în mod deosebit de evoluţia activităţilor economice, la care se adaugă creşterea economică a ultimilor ani care a condus de multe ori la o exploatare excesivă a resurselor naturale. În aceste conditii, multe specii de plante şi animale sunt ameninţate cu dispariţia, iar modificarea peisajului reprezintă primul indicator al deteriorării mediului inconjurător. Municipiul Bucureşti se înscrie în categoria marilor aglomerări urbane, caracterizate printr-un mediu puternic antropizat, generat de propriile dezvoltări şi care se constituie în surse de poluare a apei, aerului şi solului. Prin implementarea planurilor/proiectelor aprobate/în curs de reglementare în Regiunea 8 se vor realiza schimbări în peisaj prin apariţia unor componente antropice noi, care vin în completarea celor deja existente. Pentru diminuarea impactului vizual şi pentru direcţionarea speciilor care traversează spaţiul aerian este necesar să se planteze fâşii de protecţie de copaci în jurul parcelelor. De preferinţă între copaci se vor intercala specii de arbuşti şi tufişuri. Este esenţial plantarea de specii autohtone de copaci , iar în ceea ce priveşte componenţa specifică a arbuştilor se vor folosi specii care sunt prezente şi sunt tipice pentru zonă.
Flora poate fi afectată de emisiile de substanţe poluante care se pot depune pe plante sau pot pătrunde în organismul acestora prin depunerea pe sol şi infiltrarea odată cu apele pluviale. Principalul impact asupra vegetaţiei generat de construcţia autostrăzii îl reprezintă reducerea fondurilor forestiere prin tăierea unor suprafeţe de păduri. Pentru faună, autostrada poate constitui o barieră fizică, modificându-i habitatul şi întrerupându-i traseele de migrare.
|