Raport privind starea factorilor de mediu


Poluarea aerului – efecte locale



Yüklə 4,89 Mb.
səhifə19/126
tarix03.01.2022
ölçüsü4,89 Mb.
#46178
1   ...   15   16   17   18   19   20   21   22   ...   126
2.3 Poluarea aerului – efecte locale

Poluarea aerului în regiunea 8 are un caracter specific datorită, în primul rând, amplasării zonelor rezidenţiale în apropierea zonelor industriale şi a traficului din Municipiul Bucureşti, (judeţul Ilfov preluând prin dispersie şi emisiile de aici), apoi existenţa unor surse multiple, înălţimi diferite ale surselor de poluare, precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse.


Surse de poluare a aerului


Dezvoltarea socio-economică a regiunii 8 într-un ritm alert faţă de alte regiuni (judeţe) din ţară, cu larga sa diversitate de activităti antropice, prezintă dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activităti.

Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate pe platformele industriale existente, zone industriale noi, amplasate în general de – a lungul Soselei de Centură a Capitalei, extinderea pe suprafeţe mari cu noi zone de locuit, circulaţia auto, în special de-a lungul drumurilor naţionale ce fac legătura cu Municipiul Bucureşti şi de asemenea circulaţia pe Şoseua de Centură a maşinilor cu tonaj mare, s.a.

Sursele de poluare a aerului se pot grupa în câteva mari categorii principale, astfel:


Obiective industriale


Obiectivele industriale din regiunea Bucureşti Ilfov sunt amplasate în platformele existente ce se situau la marginea Municipiului Bucureşti cum ar fi: platforma Jilava, platforma Măgurele, platforma Pantelimon – Neferal, dar şi locaţii noi în care s-a dezvoltat o industrie preponderent alimentară (oraş Popeşti - Leordeni, Tunari, Domneşti, etc.), activităţi de depozitare – comerţ, hipermarketuri. Pe Şoseaua de Centură s-au dezvoltat, de asemenea obiective diverse cu o contribuţie majoră la poluarea aerului cum ar fi cele din domeniul contrucţiilor (staţii de betoane, mixturi asfaltice, fabricare borduri, etc.). În ceea ce priveşte zonele de locuit, acestea s-au extins masiv, de la an la an, pe teritoriul judeţului. În unele localităţi, locuinţele sunt mai puţin expuse poluării datorită obiectivelor industriale, întrucât acestea nu există, dar sunt localităţi în care s-a dezvoltat concomitent şi zonele de locuit dar şi obiective economice (Otopeni, Măgurele, Popeşti-Leordeni, Pantelimon, Cernica, Voluntari, Afumaţi etc.). În astfel de zone, cartierele de locuinţe pot fi expuse unui potenţial mai ridicat de poluare momentană a aerului, rezultată din desfăşurarea activităţilor.

Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată: pulberi organice şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc.


Traficul auto


Poluarea aerului cauzată de traficul auto este un amestec de câteva sute de compuşi diferiţi. Au fost evidenţiaţi în urma unor studii recente peste 150 de compuşi şi grupuri de compuşi.

Măsurarea tuturor acestor poluanţi este imposibilă şi de aceea evidenţierea se concentrează numai pe acei poluanţi care au cel mai larg impact asupra sănătăţii umane sau care sunt consideraţi buni indicatori.

Aceşti poluanţi, care sunt urmăriţi în mod curent atunci când se doreşte evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calităţii aerului, sunt grupaţi în mai multe categorii:


  • gazele anorganice : oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul

  • pulberi: pulberi totale în suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm sau decât 2,5 µm, fumul negru

  • componente ale pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb.

  • compuşi organici volatili: benzen, butadiena.

Prin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, ar rezulta următoarele substanţe principale:

  • vapori de apă = 13 % ;

  • bioxid de carbon = 13 % ;

  • azot = 74 %

În realitate însă, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcţie de calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formează CO şi oxigen în cazul amestecurilor foarte sărace.

Prin ardere rezultă totodată, în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produşi oxidanţi, oxizi de sulf, particule. Cu excepţia vaporilor de apă (azotul şi oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanţe precizate mai sus sunt considerate emisii poluante.

Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este generatoare de emisia a peste 100 compuşi chimici.

În urma a numeroase studii pe plan internaţional s-a dovedit că peste anumite niveluri de poluare apar efecte asupra sănătăţii oamenilor expuşi, dar pot fi afectate şi persoanele de vârstă foarte redusă, cei care suferă de astm sau cu probleme cronice respiratorii sau cardiovasculare.

Nivelurile de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile în timp şi spaţiu. Impactul cel mai mare apare în zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat.

Aici este de menţionat traficul de pe DN1, ce străbate oraşul Otopeni. La un trafic înregistrat în 2008 de cca. 30 000 de maşini zilnic, exceptând zilele libere unde traficul se dublează, putem aprecia o poluare momentană ce se menţine la nivel respirator, până la realizarea dispersiei.

În localităţile judeţului Ilfov, faţă de zonele locuite ale Municipiului Bucureşti, există avantajul că dispersia poluanţilor în aer este mai rapidă, deoarece nu sunt clădiri cu multe nivele şi aşezate ca o barieră în calea acestora.

Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic intens, la depărtarea de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale.

Singura excepţie de la această regulă o constituie ozonul care este diferit faţă de ceilalţi poluanţi generaţi de traficul auto.

Şantiere de construcţie şi betoniere


Ponderea activităţilor de construcţii fata de anii precedenti a scazut, şantierele şi betonierele, rămânând totusi, surse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi.

Centralele electrotermice


CET-urile, reprezintă surse majore de poluare a aerului, prin modul de funcţionare cu combustibili lichizi ce au un conţinut ridicat de sulf, deversând în atmosferă importante cantităţi de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum, cenuşă volantă. Ca instalaţii de reţinere a principalilor poluanţi chimici, NOx şi SO2 , au fost alese variante constructive ce prevăd dispersia prin coşuri înalte care realizează concentraţii locale mai reduse, dar amplifică efectele de poluare la distanţă.

Astfel, CET-urile care funcţionează în Bucureşti, pot afecta calitatea aerului din localităţile limitrofe situate în judeţul Ilfov.


Surse difuze de combustie


Numeroasele centrale termice pentru încălzirea spaţiilor, locuinţelor, din care, multe funcţionează pe combustibil lichid sau solid, constituie o sursă de natura celei de la punctul precedent, lipsită însă, pe lîngă instalaţii de epurare, şi de avantajul relativ al dispersiei prin coşuri înalte; combustia este de cele mai multe ori incompletă datorită neautomatizării arderii, randamentului redus şi unei supravegheri precare şi determină degajări de poluanţi deloc neglijabile.

De asemenea, încălzirea locuinţelor pe timp de iarnă cu combustibil solid, combustia neautorizată, în aer liber, a unor deşeuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase plastice, deşeuri stradale, neîntreţinerea salubrităţii domeniului public, depozitarea inadecvată a reziduurilor industriale şi a deşeurilor menajere se constituie prin cumul într-o sursă globală de poluare permanentă cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales în condiţii meteorologice nefavorabile (ceaţă, calm atmosferic, inversiune termică).

La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă în funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în regiunea 8 Bucureşti - Ilfov, care funcţionează la parametrii proiectaţi, respectând cerinţele Directivelor Uniunii Europene.

Pe teritoriul judeţului Ilfov au fost montate două staţii:

- staţie de fond regională – Baloteşti;

- staţie de fond suburbană – Măgurele.

Staţiile fac parte din reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului din regiunea 8 Bucureşti-Ilfov şi sunt gestionate, alături de celelalte 6 staţii amplasate în Bucureşti, de către personalul calificat din cadrul ARPM Bucureşti.

Datele referitoare la calitatea aerului în regiunea 8 Bucureşti - Ilfov (poluanţii măsuraţi fiind: SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate în timp real – inclusiv publicului – şi provin de la cele 8 staţii automate.



Yüklə 4,89 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   15   16   17   18   19   20   21   22   ...   126




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin