Raport săPTĂMÂnal energie, 19 – 25 Octombrie 2015

24 Octombrie, digi24.ro: Zăcămintele din Marea Neagră, luate de alţii

Americanii şi ruşii decid unde ajung gazele din platoul continental. Ne-am bucurat prea devreme pentru zăcământul uriaş descoperit de ruşi în Marea Neagră. Resursele de 30 de miliarde de metri cubi ar putea ajunge în cu totul alte destinaţii, iar statul oricum a negociat o participaţie prea mică în proiectul de explorare - recunosc acum şefii companiei de stat Romgaz. Nici zăcământul descoperit de americani împreună cu Petrom nu se ştie când, şi nici măcar dacă, va fi scos vreodată la suprafaţă.

Cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia a anunţat acum 10 zile descoperirea unui zăcământ de gaze în platoul continental al Mării Negre. Din păcate, compania de stat Romgaz deţine doar 10% din acest proiect, deşi resursele se află pe teritoriul ţării noastre.

Motivul: România nu mai are tehnologia necesară pentru foraje marine, deşi în anii 70 statul român a fost cel care a construit primele platforme petroliere din Marea Neagră.

Dan Ștefănescu, director de Explorare şi Producţie Romgaz, întrebat de reporterul Digi24:

-Gazele acestea vor ajunge cu siguranţă în România sau pot lua şi alte rute?

-(pauză) ...da, e o chestiune legată de sensitivitatea pieţei la momentul respectiv...toate nu, toate nu, aşa este!

Oleg Shurubor, director general Lukoil Overseas spune: "Grosimea acestui strat este de 95 de metri şi suprafaţa zăcământului este de aproximativ 39 de kilometri pătraţi"

În acest moment americanii de la Exxon şi ruşii de la Lukoil controlează resurse de gaz din Marea Neagră de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi. Aceste resurse ar putea asigura consumul României pe o perioadă de zece ani. Din păcate, este posibil ca acest gaz să nu ajungă niciodată în ţara noastră

Lukoil a forat la 170 de kilometri de Constanţa, la o adâncime de aproape 3 kilometri. Dreptul de explorare a fost acordat companiei ruseşti în perimetrul de 9700 de kilometri pătraţi câştigat de România la Haga. Americanii de la Exxon, una dintre cele mai mari companii de profil din lume, caută şi ei zăcăminte în platoul Mării Negre, însă oficialii companiei au mari rezerve că gazul va fi scos prea curând la suprafaţă.

John L. Knapp, director de Explorare şi Producţie Exxon Mobil România : "Sondele de explorare, în special în platoul românesc al Mării Negre, nu garantează deloc că vom avea succes, în ciuda investiţiilor pe care le-am făcut"

Investitorii în aceste zăcăminte cer ca statul să le garanteze taxe cât mai mici pentru resursele exploatate. Altfel, spun ei, investiţia costisitoare nu se mai justifică.

24 octombrie, agerpres.ro: Ministerul Energiei va transmite săptămâna viitoare CE o notificare de transformare a ajutorului de salvare pentru CE Hunedoara în ajutor de restructurare

Ministerului Energiei va transmite în cursul săptămânii viitoare o notificare Comisiei Europene prin intermediul căreia ajutorul de salvare pentru Complexul Energetic Hunedoara urmează a fi transformat într-un ajutor de restructurare.

Conform unui comunicat al ministerului, remis sâmbătă AGERPRES, în acest fel ajutorul de restructurare va putea fi folosit la conversia datoriilor și finanțarea măsurilor din planul de restructurare a Complexului Energetic Hunedoara. Totodată, potrivit planului de restructurare, vor exista reduceri progresive ale costurilor, măsură corelată și cu prezentarea de garanții în ceea ce privește viabilitatea și rentabilitatea activității pe o perioadă de 3 ani. Obiectivul primordial al acestui plan de restructurare vizează o reorganizare structurală și implicit creșterea eficienței economice în toate sectoarele de activitate ale Complexului Energetic Hunedoara.

Planul de restructurare a Complexului Energetic Hunedoara, propus de consultantul ISPE, a fost prezentat vineri de Consiliul Concurenței din România reprezentanților Comisiei Europene—Direcția Generală Concurență, în cadrul unei întâlniri de lucru ce a avut loc la Buxelles. La această întâlnire au participat și reprezentanți ai Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, delegați ai Complexului Energetic Hunedoara, asistați de reprezentanți ISPE.

În urma discuțiilor, partea română și reprezentanții Comisiei Europene—Direcția Generală Concurență au convenit și că măsurile propuse prin planul de restructurare vor trebui cofinanțate din resurse proprii ale CE Hunedoara în mod egal cu valoarea ajutorului de restructurare acordat, având în vedere directivele și politicile europene în materie de concurență.

Discuțiile și dezbaterile dintre cele două părți au avut un pronunțat caracter tehnic, de-a lungul cărora s-a discutat în detaliu cu privire la o strategie de implementare a planului de restructurare propus, astfel încât să existe o armonizare perfectă între acest plan și toate directivele și politicile europene.

'În primul rând, discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții Comisiei Europene fac parte dintr-o serie de întâlniri pe care le-am convenit cu aceștia și în cadrul cărora vom vorbi în detaliu planul de restructurare a Complexului Energetic Hunedoara. Dezbaterile pe care le-am avut în cadrul întâlnirii de lucru de la finalul acestei săptămâni au fost unele constructive și în urma acestora am identificat modalitățile pentru continuarea activității la Complexul Energetic Hunedoara. Prin acest plan de restructurare propus de consultantul ISPE cred că vom asigura condițiile optime pentru creșterea eficienței economice a CE Hunedoara. În definitiv, creșterea eficacității, corelată cu creșterea veniturilor pentru CE Hunedoara sunt țintele pe care trebuie să le urmărim în permanență. Totodată, mă bucur de deschiderea spre dialog pe care au avut-o reprezentanții Comisiei Europene', a precizat în urma întâlnirii Bogdan Badea, secretar de stat în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri.

Comisia Europeană a aprobat în aprilie ajutorul de salvare pentru Complexul Energetic Hunedoara, considerând că acesta este conform cu normele Uniunii Europene privind ajutoarele de stat și, în plus, România s-a angajat să prezinte un plan de restructurare menit să asigure viabilitatea viitoare a CE Hunedoara, în cazul în care întreprinderea nu va fi în măsură să ramburseze ajutorul pentru salvare după cele șase luni.

'Comisia Europeană a ajuns la concluzia că ajutorul de salvare temporar în valoare de 167 de milioane lei (aproximativ 37,7 milioane euro) care urmează să fie acordat de către autoritățile române Complexului Energetic Hunedoara, producătorul de energie electrică și termică deținut de stat din România, este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat. Comisia a constatat, în special, că ajutorul a fost limitat la suma necesară pentru a-i permite CE Hunedoara să își desfășoare în continuare activitățile de exploatare a centralelor sale electrice în următoarele șase luni. La sfârșitul acestei perioade, întreprinderea va rambursa ajutorul sau România va notifica un plan de restructurare, care va stabili măsurile de asigurare a viabilității pe termen lung a întreprinderii', se menționa într-un comunicat al Comisiei Europene, din 21 aprilie.

Ca urmare a pierderilor înregistrate în 2013 și în 2014, CE Hunedoara se confruntă cu probleme grave de lichiditate. România va acorda CE Hunedoara împrumuturi pe termen scurt care să îi permită întreprinderii să își plătească creditorii și să își mențină activitățile de exploatare până când va fi în măsură să prezinte un plan de restructurare.

'Comisia a considerat că măsura este conformă cu Orientările din 2014 privind salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate. În special, valoarea ajutorului este limitată la ceea ce este necesar pentru menținerea în activitate a întreprinderii pe parcursul următoarelor șase luni. În plus, România s-a angajat să prezinte un plan de restructurare menit să asigure viabilitatea viitoare a CE Hunedoara, în cazul în care întreprinderea nu va fi în măsură să ramburseze ajutorul pentru salvare după cele șase luni', se mai spunea în comunicat.

24 octombrie, business-adviser.ro: Guvernul a aprobat un plafon de 700 milioane lei pentru incalzire

Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, ca primariile care au nevoie de ajutor de incalzire pentru perioada de iarna se pot imprumuta, in conditii avantajoase, de la Trezorerie in limita a 700 milioane lei, subliniind ca administratiile locale trebuie sa-si modernizeze sistemele de incalzire.

“in ceea ce priveste incalzirea marilor orase: am aprobat prin Ordonanta de rectificare un plafon de 700 de milioane de lei, in care acele primarii, consilii locale care au nevoie de ajutor pentru a trece perioada de iarna pot sa se imprumute din Trezorerie, in conditii avantajoase. insa mesajul este unul destul de clar: nu mai vreau sa mai dam pur si simplu bani din buget pentru un oras, pentru altul, ci, practic, sa obligam fiecare administratie sa faca ceea ce multe orase deja au reusit si anume sa-si modernizeze sistemul de incalzire, in asa fel incat acesta sa devina sustenabil”, a declarat premierul Victor Ponta, la finalul sedintei de Guvern.

Potrivit comunicatului de presa al Guvernului, unitatile administrativ-teritoriale pot solicita, in cursul anului 2015, contractarea de imprumuturi din venituri din privatizare, inregistrate in contul curent general al Trezoreriei statului, in limita sumei de 700 milioane lei, in principal pentru finantarea fara sincope a cheltuielilor necesare pentru asigurarea furnizarii energiei termice in sezonul rece. imprumuturile pot viza, de asemenea, proiectele derulate de unitatile administrativ-teritoriale in cadrul programelor europene (cu finantare din fonduri externe nerambursabile) sau a celor guvernamentale. Este vorba despre asigurarea sumelor pentru prefinantarea si/sau cofinantarea proiectelor, respectiv pentru finantarea corectiilor financiare aplicate acestora.

Actul normativ prevede, pentru fiecare tip de imprumut in parte, perioada de rambursare si posibilitatea rambursarii anticipate, integrala sau partiala. Aceste imprumuturi se acorda cu o dobanda ROBOR la 3 luni, comunicata de BNR in ultima zi lucratoare a lunii anterioare autorizarii imprumutului, plus o marja de 3,00 puncte procentuale si care ramane fixa pe toata durata imprumutului.

25 octombrie, postare pe blog, Lucian Bote: Măsura de exceptare a companiilor energo-intensive de la plata unui număr de certificate verzi pusă sub zodia ambiguității de către Guvernul României

Sursa:

http://www.lucianbode.ro/masura-de-exceptare-a-companiilor-energo-intensive-de-la-plata-unui-numar-de-certificate-verzi-pusa-sub-zodia-ambiguitatii-de-catre-guvernul-romaniei/

La mai bine de un an de la adoptarea Hotărârii de Guvern prin care statul român acordă un sprijin în valoare de 750 de milioane de euro marilor companii consumatoare de energie, autoritățile nu a făcut încă publică lista nominală a companiilor care au primit acceptul pentru exceptarea de la plata unei părți din numărul de certificate verzi aferent cotei obligatorii și nici nu au precizat modul în care această măsura va fi pusă în aplicare.

Partidul Național Liberal a solicitat public încă de acum un an clarificări asupra acestui aspect însă a fost tăcere din partea tuturor instituțiilor responsabile, ANRE, Ministerul Energiei si Ministerul Economiei.

La nivel de principiu, măsura poate fi bună și reprezintă un ajutor economic ce permite păstrarea competitivității pe o piață concurențială, însă nu înțeleg secretomania din spatele acestei măsuri.

Una dintre cele mai importante provocări ale Uniunii Europene este reprezentată de domeniul energiei. Cu toate că statele membre au profiluri energetice foarte diferite, acestea au în comun trei obiective comune de politică reprezentate de competitivitate, securitatea aprovizionării și sustenabilitatea.

Săptămâna aceasta, am interogat oficial și am înaintat demersurile pentru a primi răspunsuri din partea domnului ministru al Energiei, Andrei Dominic Gerea, președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, Nicolae Havrileț și Ministrul Economiei, Comerțului și Turismului, Mihai Tudose.

Până în acest moment, de la intrarea în vigoare și cu o oarecare întârziere mai mult sau mai puțin voită a acestui act, un număr de companii au primit acorduri de exceptare. Prima mea preocupare se leagă de identitatea acestor companii, având în vedere caracterul public și transparent pe care orice aplicare rezultată dintr-un demers legislativ trebuie să-l conțină. Solicit astfel prezentarea identității companiilor beneficiare, numărul aproximativ de certificate verzi care sunt exceptate de la plată în anii 2015 și 2016 dar și cantitatea totală de energie electrică care se exceptează de la plata certificatelor verzi în aceeași perioadă temporală.

O altă nelămurire a cărei soluționare este extrem de importantă pentru societatea de consum o reprezintă impactul acestei Hotărâri asupra achiziției de certificate verzi și implicit modificarea cuantumului de plată pe care ceilalți consumatori, casnici si non-casnici trebuie să-l achite în urma redistribuirii certificatelor verzi pe care ar fi trebuit să-l achiziționeze companiile exceptate de la plată. De asemenea, în contextul acestei probleme nu există o stipulare concisă legată de noua valoare a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi pentru consumatorii mai sus menționați. În prezent acest cuantum se situează în jurul valorii de 0, 274 CV/ MWh, însă după aplicarea HG 495 / 2014 nu a fost prezentată nicio altă modificare existentă.

Așadar, rămâne de văzut care vor fi repercusiunile acestui demers și dacă acesta este sau nu o consecință a supunerii Guvernului în fața unor presiuni venite de la anumiți consumatori industriali de energie.

Pagina din