Raport săPTĂMÂnal energie, 22 28 septembrie 2014

RAPORT SĂPTĂMÂNAL ENERGIE,

22 - 28 septembrie 2014
22 septembrie 2014, Bursa.ro: Chinezii îşi reevaluează oferta pentru activele Enel România

* Nuclearelectrica analizează achiziţia unei părţi a operaţiunilor Enel în România

* Răzvan Nicolescu: "Nu sunt încă sigur că se va întâmpla acest exit al ENEL din România"

Statul român pare hotărât să îşi joace toate cărţile în cursa pentru preluarea activelor scoase la vânzare de Enel România, de care sunt interesaţi şi chinezii. Anunţul că Nuclearelectrica şi Electrica SA studiază posibilitatea preluării unor distribuţii de energie controlate de Enel în ţara noastră i-ar fi determinat pe chinezi să facă un pas înapoi pentru a-şi reevalua oferta, potrivit unor surse din piaţă.

Acestea afirmă: "Strategia statului român este să-i determine pe italieni să nu-şi mai vândă la pachet, ci separat distribuţiile de electricitate din ţara noastră. Şi se pare că au reuşit. Italienii erau deja înţeleşi cu chinezi când au făcut anunţul de vânzare. Chinezii au oferit un preţ atractiv pentru achiziţia în bloc a distribuţiilor de electricitate controlate de Enel în România, în care era inclusă şi o primă pentru preluarea < la pachet >. Acum, chinezii au aflat că statul nu-şi doreşte ca o companie străină să preia Enel Distribuţie Dobrogea pe care o consideră ca fiind strategică în actualul context regional, dar şi că Electrica are drept de preempţiune la Enel Muntenia Sud".

Enel ar fi solicitat 1,2 miliarde de euro pentru companiile vizate de statul român (Enel Muntenia Sud şi Enel Dobrogea), sumă care nu ar fi accesibilă Nuclearelectrica şi Electrica, potrivit unor voci din piaţă, care afirmă că strategia autorităţilor noastre are ca scop scăderea preţului solicitat. "Sunt luate în calcul oricum toate posibilităţile de finanţare a acestei achiziţii, inclusiv atragerea alături de Electrica şi Nuclearelectrica a unor bănci finanţatoare sau a unor fonduri de investiţii", conform surselor citate.

Conducerea Nuclearelectrica a anunţat, vineri, pe Bursa de Valori Bucureşti, că analizează oportunitatea rezultată din anunţul posibilei vânzări a operaţiunilor Enel în Ro¬mânia. Societatea şi-a manifestat încă din anul 2013 intenţia de diversificare a portofoliului prin investiţii strategice care să conducă la creşterea sustenabilă a companiei în contextul competitiv actual al pieţei energiei electrice.

"În acest context, Nuclearelectrica analizează oportunitatea rezultată din anunţul potenţialei vânzări a operaţiunilor Enel în România, fiind în prezent în stadiul de analiză preliminară a unei părţi din perimetrul tranzacţiei", se arată în raportul remis BVB.

Conducerea societăţii precizează că, până în prezent, nu a înaintat nicio ofertă indicativă sau de altă natură către Enel. "O potenţială decizie a managementului Nuclearelectrica SA cu privire la tranzacţie va fi supusă aprobării Adunării Generale a Acţionarilor", precizează sursa citată.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat, pentru site-ul emigrantul.it, că o decizie referitoare la ieşirea Enel de pe piaţa românească va fi cunoscută, probabil, în următoarele săptămâni, precizând, însă, că încă nu este sigur că "exit-ul" Enel chiar se va produce.

Domnia sa a explicat, citat de Agerpres: "Nu sunt încă sigur că se va întâmpla acest exit al ENEL din România. Asta se va vedea în zilele următoare. Problema ENEL ţine de noua lor strategie şi de noul CEO care a fost instalat. Nu are nicio legătură cu mediul de afaceri din Româ¬nia care cred că este în continuare unul extrem de atractiv".

În România, Enel deţine trei foste filiale ale Electrica de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, în zona Muntenia Sud, Banat şi în Do¬brogea.

În perioada 2001-2004, Guvernul Năstase a aprobat privatizarea filialelor Electrica de distribuţie şi furnizare a electricităţii pe motiv că privaţii au mai mulţi bani decât statul pentru infuzia masivă de capital de care acest sector ducea lipsă. Acum, statul duce o politică de răscumpărare a fostelor sale distribuţii, care au redevenit active de importanţă strategică, deşi situaţia resurselor financiare de care dispune nu s-a îmbunătăţit, ci chiar s-a înrăutăţit.

În timp ce negocierile erau în toi, statul a anunţat că deschide o acţiune împotriva Enel la Tribunalul Arbitral de la Paris, solicitând grupului italian suma de 521,5 milioane euro în cazul privatizării Muntenia Sud.

Prin contractul de privatizare, statul poate obliga Enel să cumpere acţiunile rămase la Electrica Muntenia Sud la un preţ cel puţin egal cu cel de la privatizare, beneficiind şi de opţiunea vânzării acţiunilor la bursă sau către angajaţi. Numai că, Electrica SA şi Enel nu s-au înţeles asupra preţului.
22 septembrie 2014, Punctulpestiri.ro: Ministrul Energiei: Gazele naturale se vor ieftini

Gazele naturale s-ar putea ieftini de luna viitoare cu până la două procente, a declarat, duminica seara, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Calculele au fost făcute după ce, săptămâna aceasta, Parlamentul a votat amânarea calendarului de liberalizare a tarifelor cu doi ani şi jumătate.

Practic, din octombrie, preţul gazelor produse în România va fi îngheţat la nivelul actual, măsură ce va fi aplicată şi la 1 ianuarie 2015.

"La 1 octombrie, nu va mai fi nicio creştere pentru gazul din producţia internă, produs de Petrom şi Romgaz", a declarat Răzvan-Eugen Nicolescu, la TVR1.

Nicolescu spune că nu putem fi campioni în UE la liberalizarea completă a preţului gazului pentru populaţie. În toate statele membre, sunt discuţii despre protecţia consumatorilor casnici.

De la 1 ianuarie, probabil, preţul va fi acelaşi, de 53 RON/ kWh. La acesta se mai adaugă tarifele de distrubuţie, transport, furnizare, stocare şi tariful gazului importat din Rusia, dacă vom mai importa, spune ministrul delegat pentru Energie.

În ceea ce priveşte importurile, ultima notificare primită de autorităţi arată că livrările de gaze ruseşti vor fi la parametri normali săptămâna viitoare.

Răzvan Nicolescu a spus că România poate trece fără probleme pentru populaţie o iarnă extremă, chiar în condiţiile în care Gazprom îşi va pune în aplicare ameninţările.

"Garantez că populaţia României nu va fi afectată de o întrerupere pe termen lung a furnizării", a promis Răzvan-Eugen Nicolescu.

22 septembrie 2014, ordineazilei.ro: Cand vom afla daca pleaca ENEL din Romania

Ministrul delegat pentru Energie, Razvan Nicolescu, a declarat pentru un site de presa din Italia ca nu stie sigur daca ENEL va iesi de pe piata din Romania, o decizie sigura in acest sens urmand sa fie cunoscuta in cateva saptamani.

"Nu sunt inca sigur ca se va intampla acest exit al ENEL-ului din Romania. Asta se va vedea in zilele urmatoare. Problema ENEL-ului tine de noua lor strategie si de noul lor CEO care a fost instalat. Nu are nicio legatura cu mediul de afaceri din Romania care cred ca este in continuare unul extrem de atractiv", a precizat oficialul roman pentru site-ul emigrantul.it .

Nicolescu sustine ca ENEL isi doreste sa obtina un pret bun pe activele pe care le are in tara noastra, in timp ce Romania spera, la randul sau, ca aceasta importanta strategica pe care Dobrogea o are sa fie luata in considerare. "Vom vedea ce va fi in saptamanile viitoare, insa avem niste discutii stranse, drept pentru care am venit cu o delegatie mai mare din Romania pentru a rezolva lucrurile pozitiv", a mai spus Razvan Nicolescu.

Pe de alta parte, ministrul delegat pentru Energie a aratat, inca o data, ca Romania este pregatita sa faca fata oricarei situatii de intrerupere de furnizare de gaz pe o perioada lunga de timp, inclusiv in conditiile in care iarna ar fi una dificila, pentru ca tara are productie proprie. "Repet: Romania este o tara care in domeniul energetic are o istorie proprie de care putem sa fim mandri, are un prezent despre care putem spune ca este un prezent bun si, probabil, este singura tara din UE care are perspective ca in 4-5 ani sa devina independenta energetic datorita productiei si descoperirilor facute in Marea Neagra", a subliniat Nicolescu.
22 septembrie 2014, Zf.ro: Nuclearelectrica a intrat în cursa pentru businessul Enel în România şi i-ar putea aduce statului înapoi în portofoliu Electrica Dobrogea

Preluarea unei filiale de furnizare de la grupul italian Enel, aflat în proces de retragere din România, ar avea cel mai mare sens economic pentru Nuclearelectrica (SNN) care şi-ar asigura astfel o piaţă pentru energia produsă la Cernavodă, inclusiv de viitoarele Unităţi 3 şi 4. Compania ar putea prelua şi filiala „strategică“ de distribuţie Dobrogea, în locul grupului Electrica care ar risca să fie acuzat de poziţie dominantă pe piaţă în cazul unei achiziţii.

Nuclearelectrica a anunţat vineri pe bursă că „analizează oportunitatea rezultată din anunţul potenţialei vânzări a operaţiunilor Enel în România, fiind în prezent în stadiul de analiză preliminară a unei părţi din perimetrul tranzacţiei“. Compania a menţionat că nicio ofertă nu a fost înaintată către Enel. Anunţul făcut de companie i-a entuziasmat pe investitorii de pe bursă, iar acţiunile SNN au crescut cu 2,3%, până la o cotaţie de 8,73 lei/titlu în şedinţa de vineri.

Comunicatul a fost emis după ce miercuri reprezentanţii grupului italian s-au întâlnit la Roma cu ministrul român al energiei, Răz­van Nicolescu, şi şefii Nuclear­electrica (simbol bursier SNN) şi Electrica (EL).

„Într-o lume în care piaţa energiei este din ce în ce mai nebună şi preţurile volatile, dar evident în scădere, încercăm să ne stabilizăm şi să obţinem nişte fluxuri prin diversificare“, a declarat Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelec­trica, pentru ZF. Ea nu a dat detalii despre care din filialele Enel este vizată.

Preluarea activităţii de vânzare către consumatorii finali ar avea cea mai mare sinergie cu businessul de producţie al Nuclearelectrica.

23 septembrie 2014, Romanialibera.ro: Liberalizarea pieței gazelor înseamnă scumpire, tehnic neputând avea mai mulți furnizori

Concurența pe piața gazelor din România este mai mare decât în alte țări europene, iar tehnic nu putem avea mai mulți furnizori. Cu toate acestea trebuie să liberalizăm prețul gazului, ceea ce înseamnă scumpirea lui. Însă, în prag de alegeri, Guvernul a decis să amâne aplicarea calendarului de liberalizare.

Majorarea preţului gazelor pentru consumatorii casnici, măsură care trebuia aplicată din octombrie, a fost amânată de Guvern, printr-o hotărâre care prevede şi renegocierea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate. Astfel, perioada va fi extinsă până la 30 iunie 2021. În cazul în care Comisia Europeană va accepta propunerea Departamentului pentru Energie, liberalizarea va fi operată până la 1 iulie 2021. De asemenea, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a anunţat recent că Executivul va prelungi cu cel puţin doi ani şi jumătate dereglementarea pieţei gazelor pentru companii. Calendarul de liberalizare a prețului gazelor a fost convenit de Guvern și ­Comisia Europeană în 2012, și prevede ca acest proces să se încheie la 31 decembrie 2018. Acesta presupune mai multe creşteri trimestriale ale prețului gazelor din producția internă.

România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi, adică consumul este acoperit în proporție de peste 80% din producția internă. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor ­produse intern. Circa 60% din consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de circa 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.

De ce liberalizarea prețului gazelor înseamnă scumpirea acestora în condițiile în care producția internă acoperă circa 80% din consum? “Prețul este reglementat la un nivel mult mai scăzut decât cel real. Pe de altă parte, liberalizarea ar putea scădea prețul gazului din import. Iar dacă piața nu se liberalizează nu se dezvoltă alte depozite. Dacă vom continua să exploatăm în același ritm, rezervele de gaze ne vor mai ajunge încă 5-6 ani”, spune Otilia Nuțu, expert în energie, Expert Forum.

Tehnic, România poate importa gaze din Rusia, via Ucraina și prin conducta Arad-Szeged, în ambele cazuri furnizorul fiind Gazprom. Pe de altă parte UE abia a început să finanțeze proiecte de interconectare astfel încât să existe mai mulți furnizori, iar concurența din piața unică să crească. În această situație cum poate fi liberalizată piața internă? “Tehnic am putea peste câțiva ani să importăm gaz din Marea Caspică, prin conducta Giurgiu-Ruse. Practic, în acest moment avem patru surse: Petrom, Romgaz, Rusia și importul prin gazoductul Arad-Szeged, concurența fiind mai mare decât în cazul altor țări europene”, subliniază Nuțu. “Problema nu este că au decis amânarea calendarului. Temerea mea cea mare este că unii dintre marii consumatori vor încerca și vor obține prețuri preferențiale în cadrul pieței reglementate”, afirmă reprezentanta Expert Forum.

Un singur furnizor: Rusia

În primăvara acestui an, un studiu al companiei de consultanță Deloitte arăta că prețul gazelor de producție internă va crește cu 143% în următorii doi ani, potrivit calendarului de liberalizare a pieței gazelor, ceea ce înseamnă că, pentru consumatorii industriali, prețurile finale vor fi majorate cu 72%.

„România riscă să piardă 6,3 miliarde de euro și peste 500.000 de locuri de muncă din cauza liberalizării accelerate a pieței gazelor naturale”, spune Mihai Ivașcu, secretarul general al Confederației Patronale din Industrie, Agricultură, Construcții și Servicii din România (CONPIROM).
23 septembrie 2014, Bizenergy.ro: Fondul Proprietatea este interesat de vânzarea participaţiilor la subsidiarele grupului Enel

Fondul Proprietatea (FP) este dispus să vândă participaţiile pe care le deţine la companiile de distribuţie de electricitate controlate în România de Enel, în contextul planurilor grupului italian de a renunţa la aceste subsidiare, a declarat, marţi, managerul Fondului Proprietatea, Greg Konieczny.

“Suntem dispuşi să discutăm cu oricine devine acţionar majoritar despre noua structură a acţionarilor din companii. Vânzarea este o opţiune, dar depinde de preţul pe care îl vom avea”, a spus Konieczny, într-o conferinţă organizată după adunarea acţionarilor Fondul Proprietatea.

Fondul are participaţii de 12% la Enel Distribuţie Muntenia şi de câte 24,1% la Enel Distribuţie Banat şi Enel Distribuţie Dobrogea, companii pe care grupul italian, acţionarul majoritar, a anunţat că le vinde.

Pachetele de acţiuni pe care Fondul Proprietatea le deţine la aceste companii reprezintă 9,5% din valoarea activului net al societăţii. Pachetul de acţiuni la Enel Distribuţie Banat este evaluat de FP la 130 de milioane de euro, cel la Enel Muntenia la 107 milioane de euro, iar cel la Enel Dobrogea la 86 milioane de euro.

Fondul Proprietatea are dreptul de a vinde participaţia la Enel Muntenia în aceleaşi condiţii ca acţionarul majoritar, conform contractului de privatizare, a spus Konieczny.

FP nu este implicat în procesul vânzării distribuţiilor Enel în calitate de cumpărător, a răspuns Konieczny la o întrebare dacă Fondul ar fi dispus să utilizeze în schimburi participaţiile la distribuţiile Enel pentru a dobândi pachetul majoritar la una dintre ele.

“Nu suntem implicaţi în acest proces în calitate de cumpărător al niciuneia dintre aceste filiale, credem că există suficientă concurenţă (pentru activele Enel, n.r.)”, a spsus el.

De asemenea, Fondul are participaţii de câte 12% şi la companiile Enel Energie Muntenia şi Enel Energie.

Enel, care deţine o treime din piaţă distribuţiei de energie din România, a anunţat că vrea să vândă operaţiunile din România până la sfârşitul acestui an.

Nuclearelectrica a anunţat, vineri, că analizează posibilitatea de a cumpăra o parte din operaţiunile Enel în România, însă nu a înaintat încă nicio ofertă, decizia urmând să fie discutată de către acţionari.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, s-a aflat miercuri la Roma pentru discuţii cu conducerea grupului energetic Enel privind vânzarea operaţiunilor din România. El a fost însoţit în această vizită de directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache, şi de cel al Electrica, Ioan Roşca.

Nicolescu a afirmat la începutul săptămânii trecute, într-o conferinţă de presă, că activitatea de distribuţie a energiei este considerată strategică de statul român, mai ales în zona Dobrogea, ţinând cont de ce întâmplă în estul ţării.

“Nu încurajăm pe nimeni să depună ofertă pentru cumpărarea distribuţiei din Dobrogea, mai ales că există interes din partea unor companii de stat româneşti”, a spus Nicolescu.

Consiliul director al grupului italian a aprobat o iniţiativă a directorului general, Francesco Starace, ca printre vânzările posibile în cadrul programului de consolidare financiară să fie incluse şi activele din România şi producţia de energie din Slovacia.

Grupul vrea să obţină pe operaţiunile din cele două ţări, alături de alte active nestrategice, 4,4 miliarde de euro.

În România, Enel vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).

Fondul Proprietatea este o societate de investiţii de tip închis, înfiinţată în 2005 pentru despăgubirea persoanelor ale căror proprietăţi au fost confiscate abuziv de statul comunist şi sunt imposibil de retrocedat în natură. Fondul Proprietatea a fost listat la Bursa de Valori Bucureşti în ianuarie 2011

23 septembrie, postare pe blog, Cezar R.: Si daca Enel nu mai vinde?

Sursa: http://financialzonex.blogspot.ro/2014/09/si-daca-enel-nu-mai-vinde.html

Actiunile Electrica si Nuclearelectrica, chiar si cele ale Transelectrica probabil prin ricoseu, au crescut la bursa fulminant dupa ce statul a anuntat ca ar fi dispus sa cumpere o parte din operatiunile Enel. Cum ramane cu dictonul „cumpara pe zvon, vinde pe stire?”

Nu stim ce anume distributii de energie din cele detinute de Enel ar putea achizitiona Electrica, despre Nuclearlectrica, care si-a aratat la randul sau interesul printr-un comunicat la bursa s-a speculat ca ar tinti Enel Dobrogea, desi nu dispune de fonduri ca Electrica (are banii din IPO in spate).

Cert este ca ambele actiuni au inceput sa urce la bursa vertiginos (plus 7% Electrica si plus 11% Nuclearelectrica doar saptamana trecuta), acompaniate de Transelectrica (+12% in septembrie) - probabil prin simpatie, desi transportatorul nu are nici in clin nici in maneca cu aceste eventuale tranzactii.

Micii investitori ar trebui sa-si aminteasca dictonul „cumpara pe zvon, vinde pe stire” si sa tina cont de faptul ca zvonul transpirat in presa devine stire, care trebuie confirmata, sau nu. Ce se intampla cu avansul din ultimele zile pentru aceste companii daca tranzactia nu mai are loc sau daca alti investitori cumpara de la Enel?

O decizie referitoare la iesirea Enel de pe piata romaneasca va fi cunoscuta, probabil, in urmatoarele saptamani, declara ministrul delegat pentru Energie, Razvan Nicolescu, la sfarsitul saptamanii trecute, pentru site-ul emigrantul.it, preluat de Agerpres, precizand, insa, ca inca nu este sigur ca "exit-ul" Enel chiar se va produce.

23 septembrie, postare pe blog, Mirela Dima: Principiile, efectele şi viitorul deschiderii pieţei de energie electrică

Sursa:

http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/principiileefectele-viitorul-deschiderii-pietei-energie-electrica-1_542164ea0d133766a85d94b3/index.html

În ultima perioadă, asistăm la discuţii din ce în ce mai frecvente şi mai analitice cu privire la procesul de deschidere a pieţei de energie electrică. Dar cum trebuie să întelegem deschiderea pieţei?...Ca pe un fenomen natural, consecinţă a alinierii României la prevederile legislaţiei europene, prin care clienţii de energie electrică îşi pot alege furnizorul. Prima etapă s-a încheiat şi toţi clienţii non casnici au trecut prin transformarea din clienţi captivi într-una din grupele de clienţi eligibili, clienţi beneficiari ai serviciului universal sau clienţi beneficiari ai serviciului de ultimă instanţă. Terminologia este stabilită de legislaţia şi reglementările în vigoare, dar semnificaţia este una foarte simplă. Clienţii eligibili sunt aceea care au primit şi au acceptat o ofertă cuprinzând preţul de vânzare, condiţiile de plată şi alte prevederi însumând drepturile şi obligaţiile asumate de furnizor şi client în relaţia contractuală. Contractul de furnizare, în acest caz, conţine numai clauze negociate între părţi cu respectarea legislaţiei în domeniu energetic. Clienţii beneficiari ai serviciului universal sunt cei care au o cifră de afaceri mai mică de 10 milioane de euro anual şi un număr de angajaţi mai mic de 50. Preţul energiei pentru această categorie de clienţi este avizat, iar contractul de furnizare este aprobat de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei pentru fiecare furnizor de ultimă instanţă (CEZ, ENEL, EON sau Electrica Furnizare). Clienţii de ultimă instanţă sunt cei care nu îndeplinesc condiţiile menţionate anterior, nu pot beneficia de serviciul universal şi nu au acceptat ofertele nici unui furnizor dintre cei licenţiaţi. Preţul energiei electrice este avizat, iar contractul de furnizare este aprobat de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei. Ca urmare a procesului de deschidere a pieţei de energie electrică pentru clienţii non casnici, la nivelul întregii ţări, un număr de circa 30 000 de clienţi (7.75%) a migrat în eligibilitate. CEZ Vânzare a făcut oferte de furnizare în regim de eligibilitate, care au fost acceptate de un număr de circa 7 000 clienţi, adica 27% din clienţii non casnici. Am încurajat şi încurajăm clienţii să facă pasul către un contract negociat, pentru ca în acest mod să poată beneficia de condiţiile cele mai adecvate activităţii desfăşurate. Şi suntem pregătiţi cu produse proiectate pentru fiecare tip de consum, care să vină în întâmpinarea nevoilor consumatorilor, raspunzând totodată exigenţelor impuse de piaţă. Consultaţi cu încredere portofoliul de produse şi adresaţi-vă unui consultant CEZ Vânzare pentru a pune bazele unui parteneriat solid si cu multiple beneficii.

24 septembrie 2014, Money.ro: Petrom a ieftinit carburanţii

OMV Petrom, cea mai mare companie de pe piaţa locală a carburanţilor,a ieftinit benzina, începând cu 24 septembrie, ora 00.00, după ce ieri a ieftinit motorina.

Petrom a ieftinit ieri cu trei bani pe litru motorina vândută la staţiile proprii şi a ieftinit cu 4 bani pe litru benzina începând de azi de la miezul nopţii.

După ieftiniri, la staţia Petrom de pe strada Braşov din Bucureşti, de exemplu, benzina de 95 va costa 6,20 lei pe litru iar benzina extra 99 va avea un preţ de 6,67 lei pe litru. Motorina standard costă 6,32 lei pe litru. Motorina extra costă 6.60 lei/litrul.

Companiile petroliere stabilesc preţurile la carburanţi în funcţie de cotaţiile internaţionale ale produselor petroliere, de cursul de schimb, de nivelul fiscalităţii dar şi de condiţiile de pe piaţă.

Petrom este cea mai mare companie de pe piaţa de distribuţie a carburanţilor, cu o reţea de circa 550 de staţii. Principalii concurenţi sunt Rompetrol, Lukoil şi Mol. Petrom este controlată de compania austriacă OMV.

26 septembrie 2014, Hotnew.ro: UPDATE Razvan Nicolescu: Compania Stratum Energy va deveni al deveni al treilea producator de gaz din Romania/ Afacerile companiei din Romania sunt conduse de Ion Popa, fost director Petrom

Compania Stratum Energy va deveni al deveni al treilea producator de gaz din Romania dupa Romgaz si Petrom, cu o productie anuala de peste 0,5 miliarde m3 dupa ce va investi peste 150 milioane dolari, anul urmator, in tara noastra, in dezvoltarea descoperirii de gaz conventional facuta, recent, de companie in zona Moinesti (jud. Bacau), a anuntat ministrul delegat pentru Energie Razvan Nicolescu, in urma unei intalniri cu reprezentanti ai companiilor energetice americane. Amintim ca Stratum Energy Romania a anuntat in octombrie 2012 ca a descoperit zacaminte de gaze la Moinesti. Stratum Energy Romania este condusa de Ion Popa, fost director al Petrom.

Razvan Nicolescu se afla in SUA, insotindu-l pe Victor Ponta.

Compania Stratum Energy Romania LLC a descoperit in 2012 un zacamant de gaze-condensate (titei usor) in zona Moinesti, in urma lucrarilor geologice efectuate in Romania. Stratum Energy este titulara acordului de concesiune pentru explorare si exploatare a blocului Moinesti, zona in care pot fi intalnite printre cele mai vechi exploatari petroliere, potrivit informatiilor transmise HotNews.ro de reprezentantii companiei.

Acestia au spus in octombrie 2012 ca in urmatorii ani din acest zacamantul "Poduri" se vor extrage minim 3 millioane mc gaz/zi si maxim 6 milioane mc/zi si o cantitate de condens inte 500-900mc/zi.

Valoarea zacamantului de gaze ar putea depasi 1,5 miliarde dolari, iar condensul poate avea min 70% din valoarea gazului. Lucrarile de dezvoltare sunt estimate la peste 600 milioane dolari, iar exploatarea preliminara ar putea incepe in circa 6 luni, mai spuneau reprezentantii companiei.

Ion Popa, presedintele Stratum Energy Romania, a condus SNP Petrom, insa dupa privatizarea acesteia a devenit consilierul fostului premier Adrian Nastase. De altfel, chiar pe site-ul Stratum Energy, se precizeaza ca a fost consilierul a doi prim-ministri romani.

26 septembrie, Agerpres.ro: Romgaz și Petrom vor să ofere Republicii Moldova gaze cu 20% mai ieftine decât cele rusești

Romgaz și Petrom au înaintat câte o ofertă companiei de stat din Republica Moldova pentru livrarea de gaze prin conducta Iași - Ungheni, însă momentan nu se realizează niciun export, au declarat pentru AGERPRES surse din sectorul energetic.

Contactați de AGERPRES, reprezentanții Departamentului pentru Energie au precizat că prețul din ofertele companiilor românești este cu 20% mai mic decât cel al gazelor rusești.

"Există două oferte făcute de societăți românești către compania de stat Energocom din Republica Moldova la prețuri de livrare la graniță cu aproximativ 20% mai mici decât cele practicate de Gazprom pe această piață. Construcția și punerea în funcțiune a gazoductului Iași — Ungheni a creat pentru consumatorii din zona Ungheni posibilitatea unei alternative în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale", se arată în răspunsul Departamentului pentru Energie, la solicitarea AGERPRES.

Prin această conductă se pot livra circa 14.000 de mc de gaze pe oră, adică 3% din consumul Republicii Moldova.

"Estimăm că vom folosi în curând această oportunitate dar este decizia companiei de stat din Republica Moldova când anume va dori să facă acest lucru. România și-a ținut promisiunile și am reușit finalizarea acestui important proiect de infrastructură energetică în timpul agreat și cu un buget final de cheltuieli sub cel planificat inițial. Vom continua să încurajăm dezvoltarea infrastructurii energetice și interconectarea sistemului energetic din Republica Moldova cu cel din România", a mai spus reprezentanții Departamentului pentru Energie.

Site-ul oficial al Ministerului Economiei din Republica Moldova anunța, în 10 septembrie, că Uniunea Europeană va aloca suplimentar 10 milioane de euro (12,9 milioane de dolari) pentru extinderea gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău, în scopul asigurării unei alternative de aprovizionare cu gaze a capitalei Republicii Moldova, transmite RIA Novosti.

Conform comunicatului de pe site-ul ministerului, această plată suplimentară se va efectua în cursul anului viitor.

Conducta de gaz Iași — Ungheni are o lungime totală de 43,2 kilometri, din care aproximativ 32 de kilometri pe teritoriul României, un diametru de 508 centimetri și este îngropată la o adâncime de 1,8-2,2 metri. Capacitatea maximă a gazoductului va fi de 1,5 miliarde de metri cubi anual, ceea ce reprezintă mai mult decât consumul anual de gaze al Republicii Moldova.
26 septembrie 2014, Agerpres.ro: O companie americană va deveni al treilea producător de gaze din România

Compania americană Stratum Energy va deveni al treilea producător de gaze din România, după ce va investi 150 de milioane de dolari anul viitor în țara noastră, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

El face parte din delegația premierului Victor Ponta în Statele Unite ale Americii, iar, vineri, oficialii români s-au întâlnit cu reprezentanții companiilor petroliere americane.

'Compania Stratum Energy va deveni al deveni al treilea producător de gaz din România după Romgaz și Petrom cu o producție anuală de peste 0,5 miliarde mc, după ce va investi peste 150 milioane de dolari anul următor în țară noastră în dezvoltarea descoperirii de gaz convențional făcută, recent, de companie în zona Moinești, județul Bacău', a spus Nicolescu.

El a subliniat că investițiile americane vor avea un rol crucial în obținerea independenței energetice a țării noastre, în anul 2020.

'Cred foarte mult că atragerea de investiții și tehnologie din SUA în domeniul energetic românesc va ajuta țara noastră să devină, în preajma anului 2020, independentă energetic. În plus, consumatorii vor beneficia de prețuri cât mai bune, noi locuri de muncă vor fi create și taxe suplimentare vor fi colectate la buget', a susținut Nicolescu.

Compania americană ExxonMobil explorează, alături de OMV Petrom, un perimetru de mare adâncime în Marea Neagră, iar descoperirile recente de acolo vor asigura României independența energetică începând cu anul 2020, potrivit estimărilor companiilor petroliere.
27 septembrie 2014, zf.ro: Guvernul permite acoperirea pierderilor din sistemul de încălzire din sume de la prima rectificare, de 600 mil. lei

Sumele defalcate din TVA alocate autorităţilor locale la prima rectificare bugetară, în cuantum de 600 milioane lei, vor fi folosite inclusiv pentru acoperirea pierderilor rezultate din serviciul public de distribuţie a energiei termice pentru populaţie, conform ordonanţei pregătite de Guvern.

Ordonanţa reglementează a doua rectificare bugetară din acest an, dar completează şi destinaţia unor fonduri acordate la prima rectificare, din vara acestui an.

Documentul stabileşte, astfel, că 600 milioane lei care au fost alocaţi din sume defalcate din TVA, pe judeţe şi municipiul Bucureşti, pot fi folosiţi în scopul achitării plăţilor restante înregistrate în contabilitatea unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul local şi a spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale, la 30 septembrie 2014, dar şi pentru achitarea sumelor aprobate, până la aceeaşi dată, prin hotărâre a consiliului local, dar nedecontate, pentru acoperirea parţială a pierderilor induse din prestarea serviciilor publice de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat.

Operaţiunea va fi efectuată prin derogare de la Legea privind finanţele publice locale, care stabileşte că sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale trebuie să fie repartizate pe judeţe pe baza unor criterii, precum capacitatea financiară determinată pe baza impozitului pe venit încasat pe locuitor şi suprafaţa judeţului.
28 septembrie 2014, postare pe blog, Mircea Geoană: Houston, avem o șansă!

Sursa: http://www.mirceageoana.ro/blog/822/Houston-avem-o-ansa

Scriu aceste rânduri în avionul de întoarcere de la Houston, Texas, alături de echipa care l-a însoțit pe premierul Ponta în scurtul periplu american. În Houston, "Capitala americană a energiei", am realizat câteva adevăruri simple.

În primul rând, am aflat că independența energetică a României este posibilă în orizontul următorilor 5 ani. Cu doar 21% dependență de importurile din Rusia (față de 54% media europeană), România poate deveni un jucător regional important și influent în ecuația diversificării aprovizionării cu energie a Uniunii Europene. Așa cum spunea președintele unei mari companii deja prezente în România în întâlnirea cu delegația oficială română - "sunteți singura țară din regiune care poate atinge acest obiectiv, deopotrivă strategic și economic". Cu viziune, disciplină și perseverență, profitând și de începutul unui nou ciclu politic în următoarele săptămâni, România poate deveni ceea ce George Friedman (care va reveni zilele acestea la București, alături de Richard Quest și alți invitați de marcă, pentru a participa la Bucharest Forum, marea conferință anuală organizată de Institutul Aspen și GMF) denumea "centralitatea României" în zona Mării Negre extinse, în noul context strategic generat de puseele agresive ale Rusiei și de instabilitatea crescândă în Orientul Mijlociu și Levant.

În al doilea rând, energia înseamnă nu doar petrol și gaze, ci o adevărată industrie a echipamentelor, tehnologiilor și serviciilor, generatoare de creștere economică și creare de locuri de muncă înalt calificate. La sediul gigantului mondial Exxon (unde lucrează și cercetători și ingineri români), am văzut cum se pregătește exploatarea importantelor resurse de gaze naturale din platoul continental al Mării Negre, inclusiv în adaptarea echipamentelor de foraj la unicitatea mediului marin al Pontului Euxin, mult mai bogat în corozivul hidrogen sulfuros. Am aflat că principalul producător de echipamente de foraj de mare adâncime din lume, Cameron, produce la uzina din Ploiești exporturi în valoare de mai bine de jumătate de miliard de dolari pe an și vor să se extindă in continuare. Am mai aflat că cel mai mare furnizor de servicii petroliere și de energie, Halliburton, își extinde activitățile în România, furnizând soluții tehnologice și financiare pentru actorii mari sau mai mici de pe piață.

În al treilea rând, am aflat că nu doar marile companii internaționale trebuie să fie ținta noastră. Chiar în ziua întâlnirilor din Houston, o companie de talie medie americană deținătoare a unui permis de exploatare în estul României, făcuse prima descoperire de gaze naturale, în cantitate mai mare decât ceea ce importasem în ziua respectivă de la Gazprom! Sunt zeci de astfel de companii ("mediu" în Texas înseamnă "mare" și "foarte mare" în Europa), multe prezențe la întâlnirea cu premierul român, care și-au exprimat interesul în participarea la explorare și exploatare în perimetrele care vor fi licitate la începutul anului viitor, inclusiv în domeniul rezervelor "mature", unde noile tehnologii pot aduce a noua tinerețe exploatărilor tradiționale.

În al patrulea rând, nu trebuie să omorâm găina cu ouă de aur înainte să înceapă să se pună pe ouat. Noua lege a petrolului, noul sistem de redevențe și strategia energetică a țării vor trebui să găsească un just echilibru între nevoia de venituri la buget pe termen scurt și atractivitatea României pentru investiții și afaceri pe termen mediu și lung.

În al cincilea rând, am realizat că independența energetică înseamnă și investiții pe care trebuie să le facem și noi, pe măsura dividendelor economice, financiare și strategice care decurg din transformarea României într-un exportator net și jucător pe piața regională de energie. Pe lângă fondurile europene și resursele bugetului (unde se impune o logica de programare multi-anuală încă din 2015) și fondul de investiții în energie alimentat din veniturile din taxe și redevențe, trebuie construit de urgență un fond de private equity/mezanin pentru energie și infrastructuri critice, care să mobilizeze resurse financiare private indispensabile pentru a descătușa întregul nostru potențial. Polonia, cu Fondul său de investiții, ne poate oferi un astfel de model de succes.

Și, nu în ultimul rând, o doză moderată de patriotism economic începând cu sectorul energetic este obligatorie în actualul climat geopolitic și strategic regional, dar și ca lecții învățate din erorile masive ale tranziției și din criza economică. Din cenușăresele economiei, Romgaz, Transgaz, Electrica, Nuclearelectrica, Hidrolectrica, Conpet, etc, trebuie să devină "perlele coroanei". Cu management corporatist, profesionist și transparent, profitând și de listarea la bursele locale și internaționale, ele trebuie să devină adevărați campioni regionali și nu vaca de muls a intereselor oculte din jurul politicului. Energia trebuie să fie primul sector în care statul român regăsește pârghiile pierdute de politica economică.

Cu toții ne mândrim că România a fost prima țară din lume care, în 1857 a început exploatarea industrială a petrolului. Cu toții invocăm prezența în România interbelică a companiilor americane de energie în câmpurile petrolifere de la Ploiești (Standard Oil din acea vreme este precursoarea lui Exxon Mobil de astăzi). Roata istoriei și ruleta rusească pe care Kremlinul a decis să o joace din nou fac din România, inclusiv în zona energiei, un jucător de o relevanță strategică unică în regiune printre statele UE și NATO. Mai mult chiar decât bazele NATO în România, independența energetică și dezvoltarea economică pe care energia și industria, serviciile, cercetarea-dezvoltarea și engineering-ul le antrenează pe transversala economiei, pot transforma în mod decisiv modelul nostru economic și de creștere, făcând saltul către competitivitatea, diversificarea și nivelul de trai proprii economiilor dezvoltate. Din bastionul cel mai avansat al Vestului în regiune, România poate deveni o adevărată Poartă dinspre și înspre Europa. Pe acolo unde circulă banii, mărfurile și ideile, acolo se instalează prosperitatea.

Houston, avem o șansă! Tradiția, resursele și contextul internațional ne sunt favorabile. A sosit clipa să nu o ratăm.

28 septembrie 2014, adevarul.ro: Construcţiile situate pe platformele off-shore de exploatare din Marea Neagră vor fi exceptate de la impozitare

Ministerul Finanţelor a găsit o soluţie prin care construcţiile situate pe platformele off-shore de exploatare din Marea Neagră vor fi exceptate de la impozitare, a declarat ministrul de resort Ioana Petrescu, la Houston, în conferinţa World Affairs Council. „Am găsit o soluţie să exceptăm de la impozitare construcţiile situate pe platformele off-shore de exploatare din Marea Neagră. Acest lucru este important de avut în vedere pentru investiţiile pe care le veţi derula în ţara noastră“, a spus ministrul Finanţelor, la reuniunea oamenilor de afaceri texani din Houston, la care au participat peste 300 de potenţiali investitori, potrivit Agerpres. De asemenea, Ioana Petrescu a prezentat oportunităţile de investiţii în România pentru oamenii de afaceri străini, arătând că prioritatea mandatului său este crearea unui cadru fiscal stimulativ, propice dezvoltării afacerilor şi a creşterii numărului de investitori în România. Oficialul român a subliniat că, începând cu anul 2015, va fi redusă cota impozitului pe construcţii speciale de la 1,5% la 1%, modificare susţinută de Guvern şi aflată într-un stadiu avansat al procedurii parlamentare, în condiţiile în care modificarea a fost aprobată de Comisia de politica economică, reformă şi privatizare şi de Comisia de buget, finanţe, bănci ale Camerei Deputaţilor. „Susţinem reducerea consistentă, cu 33%, a impozitului pe construcţii, ceea ce înseamnă, implicit, diminuarea poverii fiscale pentru mediul de afaceri. Este soluţia la care am ajuns ca urmare a consultărilor cu reprezentanţii investitorilor şi ai Parlamentului“, a spus ministrul Finanţelor. Ioana Petrescu a menţionat şi reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori, măsură ce se va aplica începând cu 1 octombrie 2014 şi scutirea de la plată a impozitului pe profitul reinvestit, facilitate aflată în vigoare începând cu 1 iulie 2014. De asemenea, a punctat o serie de măsuri pro-creştere susţinute de actualul Guvern, între care promovarea schemelor de ajutor de stat şi încurajarea activităţii de cercetare-dezvoltare prin acordarea de deductibilităţi fiscale. Ioana Petrescu a participat, alături de Răzvan Nicolescu, ministrul Energiei, şi la întâlnirile bilaterale dintre delegaţia guvernamentală a României şi reprezentanţii companiilor Halliburton şi Exxon Mobile în cadrul vizitei oficiale a premierului Victor Ponta în Statele Unite ale Americii din perioada 23-27 septembrie 2014.

Pagina din