Raport săPTĂMÂnal legislație economică decembrie 2015
Yüklə 334,54 Kb.
|
|
RAPORT SĂPTĂMÂNAL LEGISLAȚIE ECONOMICĂ 2 - 6 decembrie 2015 2 decembrie, postare pe blog, Lucian Isar: Ancorarea perspectivelor de crestere economica a Romaniei Sursa: http://lucianisar.com/general/ancorarea-perspectivelor-de-crestere-economica-a-romaniei/ Unul din marile rezultate ale economistilor din ultimele decenii vizeaza maniera in care anticiparile actorilor economici influenteaza evolutia economiei. De la inflatie, la comportamentul investitional, la cresterea economica toate sunt influentate de anticipari. Manipularea anticiparilor este mai ieftina si cu rezultate monetizabile mai rapid la nivel electoral decat alte metode constructive si cu rezultate palpabile. Mare parte din efortul decidentilor din ultima perioada este de a ancora anticiparea de crestere economica a Romaniei sub nivelul de 5%. La o prima vedere, intentia de privi nivelul de 4% ca si nivel atractor poate proveni din justificabila previzionare a cresterii viitoare exact in jurul cresterii actuale. Economia Romaniei reactioneaza bine la mixul de politici economice desi cu intarziere. Justificarea vitezei si amplitudinii reactiei poate proveni din maniera in care este evaluat ex-post efectul unei masuri si procesul de invatare-ajustare. Altfel spus se experimenteaza intens pe Romania fara a trage invataminte. Contractia economica a anilor 2009-2010 a avut ca si deteminant politicile economice austere dublate de limitare a creditului si lichiditatii. Cresterea economica din 2014-2015, dincolo de potentarea statistica, nu a avut la baza politici economice de crestere explicite dincolo de stimularea consumului dar a benficiat de o relaxare a conditiilor de creditare si lichiditate. In ambele situatii mixul de politici a fost corelate in sensul amplificarii fazei ciclului economic. Romania trebuie sa creasca cu volatilitate redusa in jurul potentialului de 5% pentru a transforma cresterea statistica in dezvoltare economica. In consecinta, noua amplificare a ancorarii cresterii economice viitoare sub potential are rolul manipulatoriu de a ascunde or pasivitatea la nivelul politicilor economice viitoare ( pastrarea status quo-ului) or un mix de politici economice necorelate, in care unele sa fie procrestere si altele sa actioneze in sens contrar. Anuntarea unei posibile recesiuni in 2016 fac parte din aceeasi clasa a intentiilor de reducere a anticiparolr de crestere economica in randul actorilor economici.
Stiu ca o sa doara putin la sentimentul national al fiintei, dar e bine sa o mai spunem o data: unul din 3 romani nu are grup sanitar in casa, la aproape 10 ani de cand suntem in UE si la 25 de ani de cand am optat pentru democratie. Datele sunt dintr-o lucrare publicata de INS in aceste zile ( e trecuta in grafic). Suntem de departe cei mai tari, este? 
In 2013 , 34,1% dintre romani nu aveau grup sanitar in casa. In 2014, procentul coborase la 33.3%. Dar, sa nu ne grabim consemnand avansul- fie si modest- al aparentei treceri la civilizatie. In 2014 s-au construit multe locuinte, banuiesc ca cele din orase au fost concepute cu grup sanitar in interior. Prin urmare, putin robabil ca cele care nu aveau inainte, sa fi fost dotate recent. Dar statistica e si aici, inselatoare. Mai jos, avem defalcat pe Romania anilor 2011-2014
Dar sa nu ne marginim la toalete….Sa luam ceea ce se cheama “deprivarea în domeniul înzestrării cu autoturisme personale”. In UE, acest indicator e de 8,6% . Adica 9 insi dintr-o suta nu isi permit sa isi ia masina. Ei, in Romania sunt 40 de insi la o suta, in aceeasi situatie. Ce am mai retinut din lucrarea INS
3 decembrie, postare pe blog, Moise Guran: Majorarea salariilor? OK! O facem. Dar, majorăm salariile, ca să ce? Sursa: http://www.biziday.ro/2015/12/03/majorarea-salariilor-ok-o-facem-dar-majoram-salariile-ca-sa-ce/ Doamna Paliu a dat câteva cifre ale bugetului pe anul viitor şi o abordare extrem de timidă a reformei din sistemul bugetar. Ok, mi-am propus azi să pornim de la cifre, doar pentru a le putea desfiinţa împreună. Sau pentru a le schimba cu altele, zic eu, mai importante. Acum cinci ani, când FMI-ul impunea României să cheltuiască maximum 7% din PIB cu salariile bugetarilor, nimeni nu se mai gândea la calitatea serviciului public, indiferent că era vorba de cel medical, de educaţie, armată sau de funcţionari. Doamna Anca Paliu, ministrul de Finanţe ne spune azi că în 2015 salariile funcţionarilor vor depăşi 7% din PIB, graţie majorărilor făcute în această toamnă, iar în 2016 se vor apropia chiar de 8% din PIB. Nu am o problemă cu asta. Oricum, atunci, în 2010, numai reformă nu s-a făcut. Nu că era rea în sine plafonarea la 7% din PIB, de fapt eu cred că şi azi ar fi fost bună, dar ca să faci ce cu restul banilor de la buget? Ok, o să revin asupra ideii mai în colo… Să ne amintim că atunci, în 2010 Guvernul a tăiat mai întâi salariile cu 25%, după care a limitat drastic angajările în sistemul public, astfel încât un post era scos la concurs abia după ce se pensionau alţi şapte bugetari. După doi ani de vaiet, în care numărul bugetarilor a scăzut cu aproape 300 de mii pentru a putea sta în cele şapte procente din PIB cu salariile, a venit Ponta şi (pe fondul creşterii economiei, deci a PIB-ului) a reîntregit salariile bugetarilor, a reluat şi angajările, ba chiar prins în spirala asta electorală s-a dus uite şi peste cele şapte procente din PIB. Că na! nu-s procente biblice, sunt de la FMI şi, Slavă Domnului, acord cu FMI nu mai avem. Ca să ce? (vă mai întreb o dată, intermediar, ca să nu uitați cheia problemei) Acuma eu, vă spuneam n-aş avea nicio problemă cu procentele, dar ceva cu ceva trebuie să compari, nu? Perioada în care Guvernul Boc a limitat angajările în sistemul public nu a fost una în care a crescut calitatea profesională a bugetarilor. Și asta pentru că nu cei mai slabi, ci cei mai buni profesioniști au plecat din sistem. Nu de alta, dar cei mai buni îşi găsesc mai uşor de lucru. Treaba e că nu cei mai şpăgari, ci, din contră, cei mai cinstiţi au fost afectaţi de tăierile de salarii, că cei care trăiesc din şpagă nici nu se uită la salariu. Acela e ca să fie. Și nu, nici politrucii n-au plecat, ei fac cel mai des de fapt categoria bugetarilor şpăgari. N-aveau de ce să plece. Ceea ce încerc să vă spun este că, rând pe rând, în toată această perioadă am reuşit cu fiecare măsură doar să-i îndepărtăm din administraţie, din învăţământ, din sănătate sau din poliţie şi armată pe cei pe care acum i-am vrea înapoi, dar nu mai avem cum să-i aducem. Acum vine noul Guvern de tehnocraţi şi le măreşte salariile celor rămaşi, proclamând în acelaşi timp faptul că în următorul an vom dezbate cum să reformăm administraţia. Și eu sunt de acord… să nu ne pripim, să nu ne grăbim, să nu mai greşim pe undeva. Dar, în acelaşi timp, nici să nu uităm o chestie simplă – economia este ciclică. Va creşte poate şi anul următor, mărind PIB-ul ăla din care tot dăm 7 – 8 (de ce nu şi 9%?) pentru salariile bugetarilor. Dar, ca să ce? Poate economia va mai creşte şi în 2017, cine ştie, sau poate se va opri… Poate prin 2018, sau în 2019 sau în 2025 va veni din nou criza, (că ea vine sigur, de aia zicem că e ciclică economia) şi poate noi vom tot dezbate cum să avem bugetari mai de calitate. Bine plătiţi, poate, până atunci, sau poate doar numeroși… nu contează, la fel cum nici procentuld e 7%, până la urmă nu contează. Întrebarea ce contează este – îi plătim pe bugetari, ca să ce facă? Păi bugetarii trebuie să ne educe copiii, să ne îngrijească bolnavii, sau să ne apere ţara de duşmani, sau ghişeele publice de muşte… Și când o veni criza şi o scădea PIB-ul, când cele 7, 8, sau 9 procente se vor transforma prin schimbarea bazei în 12-13 sau 15 procente din PIB cheltuite cu salariile bugetarilor, o să vă întreb un singur lucru… cât dau aceşti oameni înapoi economiei pentru ceea ce economia le plăteşte lor? Că, uite, zice tot doamna Paliu anul ăsta vor reuși să dea doar 5% din PIB în investiţii publice (procentul este de fapt umflat din banii europeni), tot ei bugetarii reușesc să dea un monstruos 24% şomaj în rândul tinerilor ieşiţi de pe băncile şcolii și tot ei bugetarii sunt responsabili pentru un infernal 30% morţi cu zile, din totalul răniţi ce n-au mai putut fi salvaţi în Spitalul de Arsuri. Și astfel de cifre v-aş mai putea furniza, dar mă sperii şi eu de ele. Acestea sunt azi, pe cifre, performanțele sistemului bugetar. În concluzie, eu sunt de acord cu creşterea salariilor bugetarilor, dar hai să mai și cuantificăm ce ne dau înapoi bugetarii de salariile pe care noi le plătim lor. Cum vreţi să facem reformarea sistemului? Privindu-i pe bugetari ca pe asistaţii social? Ca pe nişte oameni ce trebuie să aibă şi ei o slujbă şi o leafă, că nu le-a ajutat Dumnezeu în viaţă să-şi găsească un job la privat? Sau ar trebui să le cerem lucruri, să le cerem performanţă pe cifre, pe oricare cifre, mai puţin pe acele 7-8 procente cât reprezintă salariile lor din munca noastră a tuturor? 3 decembrie, postare pe blog, Andreea Paul: Tabloul de bord al economiei românești – 3 decembrie 2015 Sursa: http://www.andreeapaul.ro/tabloul-de-bord-al-economiei-romanesti-3-decembrie-2015/ Puncte slabe și tari ale dinamicii economice românești Puncte tari ale dinamicii economice
Puncte slabe ale dinamicii economice:
Documentul integral poate fi descărcat de aici. 3 decembrie, cursdeguvernare.ro: Tabelul unui ”cincinal”: Cu cât crește economia, cu atât scade dezvoltarea României. Cresc, în schimb, deficitele România, statul european care în trimestrul III din 2015 a înregistrat cea mai accentuată creştere economică din UE faţă de trimestrul anterior, țara care anul viitor va avea, potrivit prognozelor oficiale, a doua cea mai mare creştere economică de la nivel european, “defilează” la ora actuală cu un proiect de buget pe 2016 ce prevede o scădere a veniturilor de circa 2,6 miliarde de lei. Pentru a reliefa raportul invers dintre cea mai mare creștere economică din UE și una din cele mai scăzute alocări pentru dezvoltare, cursdeguvernare.ro a întocmit un tabel al ultimilor ani : În paralel cu creșterea PIB, se pot observa cum scad: alocările pentru investiții, alocările pentru Cercetare, precum și rata de atingere a țintelor de venituri bugetare. Așa se explică stagnarea sau chiar regresul unor întregi sectoare din societate. Constant, fără excepție, an de an. *** Este pentru prima dată în ultimul deceniu când într-un an cu expansiune economică, veniturile bugetare sunt estimate să scadă atât ca procent din PIB cât și raportate la anul precedent. Ultima dată când veniturile bugetare au fost mai mici decât cele din anul anterior a fost în criză, respectiv în 2009, când acestea au scăzut cu 7,8 miliarde de lei faţă de 2008, în contextul în care, în acelaşi an, PIB-ul s-a contractat cu 7,1%. În 2016, veniturile bugetare ar urma să însumeze 231 miliarde de lei, cu 1,1% mai puțin decât veniturile ce ar trebui să fie colectate anul acesta la bugetul general consolidat, potrivit programului. Suma reprezintă 30,9% din PIB, cu 2,4 puncte procentuale mai puțin decât veniturile din acest an, potrivit primelor date oficiale prezentate de Guvernul Cioloş. Noul cabinet va aproba varianta finală a bugetului în ședința de guvern de săptămâna viitoare. Măsurile care au determinat diminuarea veniturilor și creșterea semnificativă a deficitului, respectiv majorările de salarii și măsurile de relaxare fiscală prevăzute de noul Cod Fiscal, vor fi menținute, au precizat reprezentanții noului executiv. Cine a scăzut când economia a crescut: Investițiile, țintele de colectare bugetară, cercetarea-dezvoltarea 
CLICK PENTRU MĂRIRE. (Surse: Ministerul Finanțelor Publice, Institutul Național de Statistică , Banca Națională a României ) Execuțiile bugetare din ultimii 10 ani arată, însă, că România nu a reușit, de cele mai multe ori, să colecteze veniturile pe care și le-a bugetat la începutul anului. Din datele Ministerului Finanţelor Publice (MFP) reiese că în ultimii patru ani, Guvernul nu a reuşit să îşi atingă ţintele de venituri din program. Astfel, în 2012 ţinta a fost ratată cu 2,9%, în 2013 cu 2,5%, iar în 2014 cu 1,9%.
Potrivit programelor trimestriale, la finele lunii septembrie, veniturile bugetare ar fi trebuit să însumeze 173 de miliarde de lei. În realitate, acestea au fost de 168,9 miliarde de lei. Important: acest decalaj dintre creșterea economică și sub-alocările pentru investiții și cercetare vor greva PIB-ul potențial (și implicit, pe deficitul aferent) în anii următori – inclusiv pe capacitatea de finanțare. Deficite peste țintele asumate De asemenea, România se va îndepărta anul viitor şi mai mult de media europeană în ceea ce priveşte ponderea veniturilor bugetare în PIB. O parte din explicaţie ține de efectul creşterii economice (un PIB mai mare reduce ponderea cheltuielilor dacă acestea nu ”urmează” ritmul creșterii economice). În mod normal, veniturile bugetare ar trebui să ţină pasul cu creşterea PIB-ului deoarece acestea sunt, cu câteva excepţii cum ar fi fondurile europene, banii pe care statul îi ia din economie. Dacă economia creşte, acelaşi lucru ar trebui să se întâmple, în teorie, şi cu veniturile statului.
Bugetul pe anul viitor este construit la ora actuală pe un deficit de 2,95%, la limita pragului impus de Uniunea Europeană, de 3%, însă mult peste ținta asumată conform strategiei fiscal-bugetare pe perioada 2015-2017. Documentul prevede reducerea deficitului bugetar la 1,1% din PIB în 2016. Totodată, România se îndepărtează și de obiectivul bugetar pe termen lung (MTO) care prevede un deficit bugetar structural de cel mult 1% din PIB. Comisia Europeană estimează, în prognoza de toamnă, o creştere a deficitului structural la aproape 4% din PIB în 2017 în condiţiile în care ajustările din ultimii ani au permis reducerea acestuia la nivelul asumat.
Guvernul Cioloș s-a angajat să crească nivelul investițiilor ca procent din PIB. Din cifrele prezentate de ministrul Finanţelor Anca Dragu reiese că anul viitor, cheltuielile pentru investiţii ar urma să însumeze 37,7 miliarde de lei, respectiv 5,1% din PIB. Din estimările Finanţelor, până la finele acestui an, cheltuielile de investiţii vor urca la 33 de miliarde de lei, respectiv 4,7% din PIB. La zece luni, acestea erau de 3,1% din PIB (la care se mai adaugă 0,1% din PIB, cheltuieli aferente proiectelor europene din exerciţiul financiar 2014-2020), potrivit execuţiei bugetului general consolidat. Anca Dragu a mai precizat joi că legea bugetului va prevede o creştere de 23% a cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare. România se află pe ultimul loc la nivel european în ceea ce privește cheltuielile alocate acestui domeniu. Mai mult, România este singurul stat membru UE unde aceste cheltuieli scad de la an la an.
Scăderi de taxe știe să ceară orice prost. De asemenea, orice prost se poate îmbăta cu ideea că numai taxele stăteau în calea dezvoltării afacerii lui și a României. Dar există un mic set de cerereri/pretenții/așteptări pe care orice om echilibrat le poate articula de la guvernul Cioloș. De la un guvern care anunță oficial că Nu are de câștigat alegeri, că Nu-l interesează populismele și că-și permite asumarea unui plan dincolo de așteptările atât ale mituiților de la țară, cât și ale mituiților din mediul de business de la oraș.
Înainte de-a formula cum ar trebui, în opinia noastră, să arate un astfel de plan (simplu, foarte simplu – atât suntem de jos), să plecăm de la câteva adevăruri care Nu se dezbat în spațiul public : Adevărurile cheie : 1, Dezvoltarea României Nu are cum să țină pasul cu spectaculoasă creștere economică. Cei 3,5 sau 4 sau 4,5% (suntem campionii Europei) creștere cât înregistrăm în ultima vreme și cât se anunță pentru următorii 2 ani Nu se văd nici în buget și nici în dezvoltarea societății. Ba, e chiar invers – niște exemple foarte vizibile : cu cât crește PIB-ul, parcă cu atât merg mai încet și construcția de infrastructură, și formarea forței de muncă calificate, și simplificarea/digitalizarea administrației. (Niște cifre triste aleultimilor 5 ani atestă acest straniu adevăr – AICI) Explicația e simplă: nu doar ignorarea capitalului autohton și nu doar lipsa unor politici specifice (de care vom vorbi mai jos) încurajează fluxul de bani din România către exterior. Ci și politica ”calului de bătaie” atunci când vine vorba de adunat taxele, de contorizat locurile de muncă și de hăituit zonele vulnerabile din economie : IMM-urile. Nu există nicio șansă ca o creștere a PIB să se vadă în dezvoltare : 60% din cifra de afaceri din economie e produsă de capital extern, banii produși de acesta se întorc acolo unde le e locul (în țările de origine) iar României îi rămâne așa : salariile (cu taxele aferente) mici, și impozitele pe profituri (și mai mici). Să ne înțelegem : Nu e vorba de descurajarea capitalului străin (ba chiar trebuie să avem politici de a-l atrage și de a-l pune la treabă), ci de lipsa de preocupare și de politici față de capitalul autohton. Sunt aproape 2 ani de când cursdeguvernare.ro ”strigă” că Produsul Național Brut (cât încasezi din capital) e un indicator care preocupă mari state (Germania, Franța, Iralia, UK etc, etc) tot atât de mult pe cât le preocupă Produsul Intern Brut: da, e important nu doar să produci, ci și să încasezi. (O analiză poate fi citită AICI). Yüklə 334,54 Kb. Dostları ilə paylaş:
|
Sursa datelor e aceeasi ca cea din graficul anterior