10.2.2. Radioactivitatea apelor
Fig 10.2.2.1 Apă bruta , activităţi specifice imediate (Bq/m3).-
Limita atentionare: 2000 Bq m-3 la măsurarea imediată.
Limita avertizare: 5000 Bq m-3 la măsurarea imediată.
Limita alarmare: 2x104 Bq m-3 la măsurarea imediată.
Fig 10.2.2.2 Apă potabilă, (apă de adâncime foraj Afumaţi), activităţi specifice imediate (Bq/m3).
Limita atentionare: 2000 Bq m-3 la măsurarea imediată.
Limita avertizare: 5000 Bq m-3 la măsurarea imediată.
Limita alarmare: 2x104 Bq m-3 la măsurarea imediată.
10.2.3. Radioactivitatea solului
Fig 10.2.3.1 Sol, activităţi specifice imediate (Bq/m3)
10.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei
Fig 10.2.4.1 Vegetaţie spontană, activităţi specifice imediate (Bq/m3)
Capitolul 11. MEDIUL URBAN
11.1. Aşezările urbane
Marea majoritate a suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii şi reţeaua de transport (auto şi căi ferate). Bucureştiul nu ocupă o suprafaţă întinsă, nu este situat într-o zonă care să dispună de resurse minerale importante şi , de asemenea, densitatea populaţiei este mare. Principalele probleme cu care se confruntă Bucureştiul sunt cele specifice dezvoltării urbanistice ale marilor oraşe: suprafaţă mică, dezvoltare preponderant pe verticală, lipsa spaţiilor verzi, salubrizare prost efectuată, trafic auto intens, în special în zona centrală a oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi centralele termice
11.1.1. Amenajarea teritorială
Organizarea administrativă a Bucureştiului este următoarea:
Tabel 11.1.1
Sector
|
Suprafaţa (Kmp)
|
Populaţia
|
Densitatea
|
Sector 1
|
70
|
229238
|
3274.8
|
Sector 2
|
32
|
360750
|
11273.4
|
Sector 3
|
34
|
393226
|
11565.4
|
Sector 4
|
34
|
299414
|
8806.3
|
Sector 5
|
30
|
282935
|
8321.6
|
Sector 6
|
38
|
359396
|
9457.8
|
TOTAL
|
238
|
1924959
|
8088.0
|
11.1.2. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement
În categoria „spaţiu verde” intră:
• Parcurile, grădinile, scuarurile şi fâşiile plantate
• Amenajările sportive publice
• Spaţiile verzi publice de folosinţă specializată: Gradina Botanică, Muzeul Satului
• Bazele de agrement, parcurile de distracţie
• Spaţiile verzi pentru protecţia cursurilor de apă
• Culoarele de protecţie faţă de infrastructura
• Pădurile de agrement
• Pădurile şi plantaţiile forestiere destinate ameliorării climatului
• Pădurile şi fâşiile plantate pentru protecţie sanitară
Rolul spaţiilor verzi
• Reprezintă un “mediu natural” oferind o calitate vieţii în ariile urbane
• Oferă adăpost speciilor de animale
• Reprezintă suport pentru plante
• Oferă stabilitate ecosistemului urban
• Este o sursă pentru educaţie
• Reprezintă un spaţiu pentru recreere
În municipiul Bucureşti, în anul 2004, suprafaţa de spaţiu verde era de 17.082.024 m2, în timp ce suprafaţă parcurilor şi grădinilor aflate în administrarea PMB era de 2.490.630 m2
În municipiul Bucureşti, pe baza observaţiilor efectuate între anii 1990 şi 2005 se constată o accentuată tendinţă de scădere a suprafeţelor verzi (cu circa 50 % între 1990 şi 2005) şi de degradare a spaţiilor verzi. Astfel, suprafaţa spaţiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor al Capitalei a scăzut din 1989 până în 2002 de la 16,79 m2 la 9,38 m2 (9 m2/locuitor minima stabilită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Situaţia este îngrijorătoare dacă se ţine cont de faptul că doar 18 % din spaţiile verzi sunt parcuri şi grădini publice, ceea ce reprezintă 1,68 m2 pe locuitor (norma recomandată este de 8 m2 parc pe locuitor, 6 m2 grădină publică pe locuitor).
Suprafaţa verde aferentă unui locuitor pe Bucureşti, conform datelor furnizate de Primăriile de sector pentru anul 2006 este de:
• Sector 2 = 10,51 mp
• Sector 4 = 9,6 mp
• Sector 5 = 6,6 mp
• Sector 6 = 9,16 mp
Tabel 11.1.2.1 Situaţia spaţiilor verzi la nivelul Municipiului Bucureşti în anul 2007
Repartiţia spaţiilor verzi pe sectoare în Bucureşti(mp)
2007
|
Sector 1
|
Sector 2
|
Sector 3
|
Sector 4
|
Sector 5
|
Sector 6
|
Parcuri şi gradini
|
449389
|
896952
|
159000
|
1310000
|
100000
|
710000
|
Aliniamente stradale
|
1396631
|
451500
|
475 000
|
670000
|
124863
|
1438000
|
Spaţii verzi din ansambluri de locuinţe
|
831881
|
2208515
|
3833000
|
920000
|
14950000
|
1152000
|
Total
|
2677901
|
3556967
|
4467000
|
2900000
|
1719863
|
3300000
|
Tabel 11.1.2.2 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 1
Denumire
|
Suprafaţă (mp)
|
Parcuri şi grădini
|
850 605
|
Aliniamente stradale
(inclusiv scuaruri)
|
1 613 002
|
Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe
|
831 881
|
TOTAL
|
3 295 488
|
Tabel 11.1.2.3 Suprafaţa parcurilor din sectorul 1
Nr. Crt
|
Denumire parc
|
Suprafaţă verde (mp)
|
|
total
|
449389
|
1
|
Parc Kiseleff
|
134,164
|
2
|
Parc Regina Maria
|
21724
|
3
|
Parc Constantin Brancuşi
|
3449
|
4
|
Parc Nicolae Iorga
|
6138
|
5
|
Parc Bratianu
|
1536
|
6
|
Parc Marasoiu
|
1274
|
7
|
Parc Iuliu Tetrat x Marasoiu
|
2668
|
8
|
Parc Automatica
|
4292
|
9
|
Parc Luiggi Cazzavillan
|
2036
|
10
|
Parc Venus
|
32543
|
11
|
Parc Maica Teofana
|
3160
|
12
|
Parc Ciresoaia
|
3414
|
13
|
Parc Izbiceni
|
2970
|
14
|
Parc Bazilescu
|
133595
|
15
|
Parc Baneasa
|
17060
|
16
|
Parc Presa libera
|
78820
|
(conform Administraţiei Domeniului Public Sector 1)
Tabel 11.1.2.4 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 2
Denumire
|
Suprafaţă (mp)
|
Parcuri şi grădini
|
889 395
|
Aliniamente stradale
(inclusiv scuaruri)
|
443 580
|
Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe
|
2 208 515
|
TOTAL
|
3 541 490
|
Tabel 11.1.2.5 Suprafaţa parcurilor din Sectorului 2:
Nr. Crt
|
Denumire parc
|
Localizare
|
Suprafaţă verde (mp)
|
1
|
Parc Obor
|
Sos. Mihai Bravu- Christigii- Campuri
|
39236
|
2
|
Parc Pasarari
|
Magazin Bucur Obor -platou Obor
|
11600
|
3
|
Parc Tolbuhin
|
Bd Pache Protopopescu
|
8516
|
4
|
Parc Tei - 8 mai
|
Bd Tei x D-na Ghica
|
85118
|
5
|
Parc Verdi
|
Barbu Vacarescu x Rahmaninov
|
79327
|
6
|
Parc Cinema Floreasca
|
Glinka - Garibaldi
|
6830
|
7
|
Parc Gara de est
|
Iuliu Tetrat x Marasoiu
|
10323
|
8
|
Parc Naţional
|
Bd. Basarabiei - Sos Mihai Bravu
|
67740
|
9
|
Parc Cosmos
|
Sos. Pantelimon
|
15658
|
10
|
Parc Morarilor
|
Sos Pantelimon - Morarilor- Bodesti
|
112792
|
11
|
Parc Maica Teofana = Hatisului
|
Sos. Pantelimon Str. Dobroiesti
|
37700
|
12
|
Parc Ciresoaia= Bozioru
|
Str.Ciresoaia
|
1092
|
13
|
Parc Nichita Stanescu = Closani
|
Str. Izbiceni
|
2027
|
14
|
Parc Dr. Ottoi Calin
|
Str. Dr. Ottoi Calin
|
2820
|
15
|
Parc Ciurea
|
Str. Ciurea- Vatra Luminoasa
|
7108
|
16
|
Parc Plumbuita
|
D-na Ghica- Manastirea Pulumbuita
|
316471
|
17
|
Parc Motodrom
|
Fundeni
|
37997
|
18
|
Parc Izvorul Rece
|
Bd Ferdinand x Pache Protopopescu
|
1735
|
19
|
Parc Gardina Icoanei
|
Pictor Verona- Teatru Bulandra
|
9204
|
20
|
Parc Ion Voicu
|
Str. Polona
|
10062
|
21
|
Parc Sticlariei
|
Sos. Vergului
|
33090
|
22
|
Parc Lunca Florilor
|
Vasile Stolnicu
|
33090
|
|
|
Total
|
896952
|
(conform Poliţiei Comunitare Sector 2)
Tabel 11.1.2.6 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 3
Denumire
|
Suprafaţă (mp)
|
Parcuri şi grădini
|
1 298 800
|
Aliniamente stradale
(inclusiv scuaruri)
|
580 300
|
Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe
|
3 877 700
|
TOTAL
|
5 756 800
|
Tabel 11.1.2.7 Spaţiile verzi administrate de SC. ADPB Sector 3 SA:
Nr. Crt
|
Localizare
|
Suprafaţă verde (mp)
|
1
|
Bd. Unirii
|
26960
|
2
|
Bd Decebal
|
16470
|
3
|
Sos.Mihai Bravu
|
13724
|
4
|
Str. Mircea Voda
|
6700
|
5
|
Str Matei Baasarab
|
3700
|
6
|
Calea Calaraşilor
|
3800
|
7
|
Hala Traian
|
0
|
8
|
Str. Traian
|
0
|
9
|
Bd. Ocatvian Goga
|
780
|
10
|
Calea Vitan
|
1980
|
11
|
Calea Dudesti
|
1400
|
12
|
Bd. Camil Ressu
|
13510
|
13
|
Str. Baba Novac
|
3070
|
14
|
Str. Liviu Rebreanu
|
3100
|
15
|
Str. Capia Libertatii
|
1350
|
16
|
Str. Fizicienilor
|
600
|
17
|
Bd. Energeticienilor
|
5050
|
18
|
Splaiul Unirii
|
5420
|
19
|
Halelor
|
480
|
20
|
C. Coposu
|
760
|
21
|
Sf. Vineri
|
120
|
22
|
Piata Alba Iulia
|
3200
|
23
|
Rm. Valcea
|
1300
|
24
|
Rm Sarat
|
950
|
25
|
Dristor
|
1350
|
26
|
Burebista
|
3100
|
27
|
Sf. Gheorghe
|
7900
|
28
|
Sf. O. Iosif x Pânăit Cerna
|
5255
|
29
|
Emil Garleanu
|
6056
|
|
Total
|
140485
|
În sectorul 3 există o pepenieră cu sediul în Str. Releului nr. 4 cu o suprafaţă de 10 ha şi o seră de flori în Calea Vitan nr. 154-158 cu suprafaţă de 1000 mp.
Tabel 11.1.2.8 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 4
Denumire
|
Suprafaţă (mp)
|
Parcuri şi grădini
|
280 000
|
Aliniamente stradale
(inclusiv scuaruri)
|
410 913
|
Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe
|
1 180 000
|
TOTAL
|
1 870 913
|
Tabel 11.1.2.9 Situaţia statistică a spaţiilor verzi din sectorului 4:
Nr. Crt
|
Denumire
|
Localizare
|
Suprafaţă verde (mp)
|
1
|
|
Nitu Vasile
|
1300
|
2
|
Oltenitei
|
Brancoveanu- Big Berceni
|
2367
|
3
|
|
Bd. C-tin Brancoveanu nr impare
|
12745
|
4
|
|
Bd. C-tin Brancoveanu nr pare
|
38717
|
5
|
|
Bd. Alex. Obregia
|
10400
|
6
|
|
Bd. Emil Racovita
|
2200
|
7
|
Scuarul
|
Emil Racovita x Niculitel
|
2000
|
8
|
|
Turnu Măgurele
|
5600
|
9
|
Scuarul
|
Piata Sudului
|
3000
|
10
|
Scuarul
|
Nitu Vaşile x Alex. Obregia
|
4000
|
11
|
|
Secuilor
|
485
|
12
|
Scuarul
|
Staruintei bl O4
|
2000
|
13
|
Scuarul
|
Emil Racovita x Terasei
|
2000
|
14
|
Scuarul
|
Pajistea
|
2644
|
15
|
Scuarul
|
Emil Racovita x Ornamentului
|
600
|
16
|
|
Sos Oltenitei (Big Berceni- Romprim)
|
15599
|
17
|
|
Splaiul Unirii (Timpuri Noi- Vitan Barzesti)
|
11000
|
18
|
Scuar
|
C-tin Radulescu Motru x Caramidari
|
3255
|
19
|
|
Bd Şincai (nr pare)
|
2418
|
20
|
|
Bd Tineretului
|
10500
|
21
|
Scuarul
|
Tineretului x Vacaresti
|
1400
|
22
|
|
Calea Vacaresti
|
34355
|
23
|
|
Sos. Berceni
|
29377
|
24
|
|
Ion Iriceanu
|
7927
|
25
|
|
Sos. Vitan Barzesti
|
5000
|
26
|
Scuarul
|
Caramidarii de jos x Piscului
|
282
|
27
|
Scuarul
|
Tulnici
|
3234
|
28
|
|
C-tin Radulescu Motru xPoenari
|
506
|
29
|
|
Sos Berceni -prelungire
|
5000
|
30
|
|
Splai Unirii (Vitan Barzesti-Glina
|
3500
|
31
|
Parc Palatul Copiilor
|
Str. Pridvor nr 16
|
3630
|
32
|
|
C-tin Radulescu Motru
|
3255
|
33
|
|
Sos Oltenitei (Eroi Revolutiei -C-tin Brancoveanu
|
5763
|
34
|
Scuarul
|
Giurgiului x Pictor St. Dumitrescu
|
4155
|
35
|
Scuarul
|
Giurgiului 126
|
2575
|
36
|
Scuarul
|
Eroi revolutiei
|
1600
|
37
|
|
Sos Giurgiului
|
20510
|
38
|
Scuarul Expoflora
|
ExpoFlora Giurgiului x Verigei
|
2344
|
39
|
Scuarul
|
Toporaşi
|
700
|
40
|
Scuarul
|
Giurgiului 122 x Toporaşi
|
750
|
41
|
Scuarul
|
Giurgiului 124
|
1785
|
42
|
Scuarul
|
Flamura
|
4666
|
43
|
Scuarul
|
C-tin Brancovenu x Turnu Măgurele
|
240
|
44
|
Scuarul
|
C-tin Brancovenu x Alunisului
|
1500
|
45
|
|
Reşita
|
2380
|
46
|
|
Uioara
|
1350
|
47
|
|
Huedin
|
1360
|
48
|
Scuarul
|
Urziceni
|
1000
|
49
|
|
Drumul Gazarului
|
1040
|
50
|
|
Gradistea
|
480
|
51
|
Scuarul
|
Reşita-Huedin-Uioara (intrarea Huedin)
|
1700
|
52
|
Scuarul
|
Huedin -Reşita-Gradistea
|
11200
|
53
|
|
Alunisului
|
1594
|
54
|
Scuarul
|
Ghimpati
|
1600
|
55
|
|
Staoian Militaru
|
460
|
56
|
|
Luica
|
19100
|
57
|
Scuarul
|
Filaret
|
3100
|
58
|
Scuarul
|
Piata Libertatii
|
1600
|
59
|
|
Bd Dimitrie Cantemir
|
6144
|
60
|
|
Regina Maria
|
1097
|
61
|
Scuarul
|
Rond Cosbuc
|
816
|
62
|
|
Bd Unirii
|
24161
|
63
|
|
Al. Dealul Patriarhiei
|
3005
|
64
|
Scuarul
|
Unirii (Cap de linie 32)
|
1100
|
65
|
|
Dealul Mitropoliei (Adorama)
|
1620
|
66
|
|
Radu Voda x Bd. Dimitrie Cantemir
|
153
|
67
|
|
Bd Libertatii
|
8217
|
68
|
Scuarul
|
Piata Natiunilor Unite
|
3206
|
69
|
Scuarul
|
Antim Ivireanu x Justitiei
|
3486
|
70
|
Scuarul
|
Justitiei x Palatul Justitiei x Poenaru Bordea
|
3650
|
71
|
|
Splaiul Independetiei
|
26
|
72
|
|
11 Iunie
|
267
|
73
|
|
Bd. Bh. Şincai ( nr impare)
|
1200
|
74
|
Scuarul
|
Şincai
|
726
|
75
|
|
Bd Marasesti
|
255
|
76
|
|
Calea Serban Voda
|
306
|
77
|
|
Geroge Georgescu
|
816
|
78
|
Scuarul
|
Tismana
|
247
|
79
|
Scuarul
|
Verzisori x Aristizza Românescu x Liciu Petre
|
420
|
80
|
|
Avalansei
|
1000
|
81
|
Scuarul
|
Sf. Ecaterina
(Facultatea de Teologie)
|
350
|
82
|
Scuarul
|
Poenaru Bordea
|
602
|
83
|
Scuarul
|
Bucur x Verzisorilor
|
130
|
84
|
Parc
|
Parcul Copiilor
|
280000
|
85
|
Scuarul
|
Bibescu voda x Serban Voda
|
524
|
86
|
|
Splai Unirii (Dimitrie Contemir- Timpuri Noi)
|
1978
|
87
|
|
Sediul Primariei Sector 4
|
1500
|
88
|
Parc AGIP
|
Calea Vacaresti
|
1200
|
89
|
|
Str Nitu Vasile
|
4600
|
90
|
|
Str Covasna nr 3 şi nr 27
|
3500
|
91
|
Parc
|
Izvorul rece Bl M 1/1
|
1860
|
92
|
|
Turnu Măgurele Bl C2
|
1125
|
93
|
|
Turnu Măgurele nr. 11, Bl A16
|
150
|
94
|
Parc Al. Obregia
|
Al. Obregia nr 4, Bl. OD1
|
2100
|
95
|
Parc
|
Str. Straja nr. 6, Bl.32
|
1960
|
96
|
Parc
|
Str. Targul frumos
|
1400
|
|
|
TOTAL
|
690913
|
(conform Administraţiei Domeniului Public Sector 4)
În prezent există în Sos. Oltenitei nr 9 o seră cu o suprafaţă de 363 mp şi o gradină de 2600 mp, iar în Şos. Orăştiei nr 5 există o platformă de colectare lemn cu o suprafaţă de 3670 mp şi un teren arabil unde se cultivă plante cu o suprafaţă de 6330 mp.
Tabel 11.1.2.10 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 5
Denumire
|
Suprafaţă (mp)
|
Parcuri şi grădini
|
163 764
|
Aliniamente stradale
(inclusiv scuaruri)
|
124 863
|
Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe
|
1 495 000
|
TOTAL
|
1 783 627
|
Tabel 11.1.2.11 Suprafaţă parcurilor din Sectorului 5:
Nr. Crt
|
Parcuri
|
Localizare
|
Suprafaţă verde
(mp)
|
1
|
Parc Eroii Saniţări
|
Bd.Eroii Saniţări X Bd. Eroilor
|
24305
|
2
|
Parc Municipal
|
Spitalul Municipal
|
24000
|
3
|
Parc Romniceanu
|
Str. Rainer x Dr. Vitzu
|
18940
|
4
|
Parc M. Sebastian
|
Str. M. Sebastian x Str.Dumbrava Noua
|
24869
|
5
|
Parc Humulesti
|
Str. Salaj xstr. Oltului
|
16791
|
6
|
Parc M.I.
|
Str. Lipscani x A. Saliny
|
2045
|
7
|
Parc Ferenţări Mare
|
Calea Ferenţări x Str. Popa Stefan
|
10522
|
8
|
Parc Cinema Ferenţări mic
|
Calea Ferenţări
|
3121
|
9
|
Parc Manescu + anexe
|
Str. C. Manescu
|
6525
|
10
|
Odoarei
|
sos. Viilor x Teodoru
|
1612
|
11
|
Parc Opera Româna
|
opera Româna
|
12047
|
12
|
Parc 13 Sept
|
Sos. Antiaeriana x Str. Valcele
|
3217
|
13
|
Parc Sf. Elefterie
|
|
900
|
14
|
Parc Pieptanari
|
Str. Pieptanari x erou Tataru Petre
|
2948
|
15
|
Academia Militara
|
Piata M. Kogalinceanu
|
4307
|
16
|
Parc Dr. Bagdazar
|
Str. Dr. Bagdazar x Str. A. N. Demostene
|
8591
|
17
|
Parc
|
Sos. Antiaeriana x Sos. Alexandrei - OMV
|
200
|
18
|
Parc Ana Davila
|
Str. Ana Davila x Str. A. N. Demostene
|
1384
|
19
|
Pecineaga
|
Str. Pecineaga x al. Salaj
|
200
|
20
|
Clunet
|
Eroii Saniţări x str. Dr. Klunet
|
840
|
21
|
Parc
|
Spatarul Preda x Cl. Ferenţări
|
60
|
(Conform A.D.P Sector 5)
În Sectorul 5 există 16532 arbori, din care 2621 de arbori se regăsesc în parcuri iar restul în aliniamentele stradale. (conform A.D.P.).
În Str. Drumul Cooperativei nr 75B există o pepenieră cu o suprafaţă de 4,3 ha unde se cultivă castani, stejari, frasini, Tuya, Hibiscus, Spireea, etc.
Tabel 11.1.2.12 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 6
Denumire
|
Suprafaţă (mp)
|
Parcuri şi grădini
|
426 000
|
Aliniamente stradale
(inclusiv scuaruri)
|
1 708 300
|
Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe
|
1 199 200
|
TOTAL
|
3 333 500
|
Tabel 11.1.2.13 Suprafaţa parcurilor din Sectorului 6
Nr. Crt
|
Denumire parc
|
Suprafaţă verde
(mp)
|
1
|
Parc Drumul Taberei
|
104105
|
2
|
Parc Crangaşi
|
120000
|
3
|
Parc Giulesti
|
53400
|
4
|
Insula Lacul Dâmboviţa
|
32000
|
5
|
Grozavesti
|
107000
|
6
|
Caramidari
|
36200
|
7
|
Giulesti-Cinema
|
15000
|
8
|
Sf. Andrei
|
9072
|
9
|
Istru
|
2700
|
10
|
1 Decembrie 1918
|
12200
|
11
|
Podul Grand- Nicolae Filimon
|
16433
|
12
|
Geniului-Razoare
|
15800
|
Precizăm că, în afară de aceste spaţii verzi administrate de sectoare mai sunt încă 2 887 966 mp (288,79 ha) de parcuri şi grădini administrate de PMB- Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement, deci un total de 22 459 784 mp (2246,97 ha) spaţii verzi publice la nivelul Capitalei.
Tabel 11.1.2.14 Spaţii verzi administrate de Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement
Denumire
|
Amplasare
|
Suprafaţa (mp)
|
Grădina Cişmigiu
|
Sector 1
|
157 287
|
Parcul Bordei şi Parcul Floreasca
|
Sector 1
|
10 667
|
Parcul Axa Nord Sud
|
Sector 1 + 3
|
6 843
|
Parcul Sala Palatului+P-ţa Tricolorului+Ateneul Român
|
Sector 1
|
31 841
|
Parcul Carol I (Libertăţii)
|
Sector 4
|
293 706
|
Parcul Tineretului
Parcul Orăşelul Copiilor
|
Sector 4
|
803 366
189 299
|
Parcul Herăstău Vechi
|
Sector 1
|
379 570
|
Parcul Herăstrău Nou
|
Sector 1
|
363 270
|
Parcul Mioriţa
|
Sector 1
|
124 489
|
Parcul Circul de Stat
|
Sector 2
|
143 808
|
Parcul Unirea+Scuar Universitate
|
Sector 3+4
|
55 882
|
Parc Crângaşi
|
Sector 6
|
79 928
|
Parc Izvor
|
Sector 5
|
170 000
|
Parc Păcii
|
Sector 6
|
4 800
|
Satul Francez
|
Sector 1
|
73 210
|
TOTAL
|
|
2 887 966
|
Printre cauzele distrugerii drastice a vegetaţiei din oraş se numără:
- dezvoltarea de activităţi economice de mărime medie şi mică în parcuri şi în grădini publice,
- creşterea traficului rutier,
- acumularea de monoxid de carbon şi de plumb şi apariţia ploilor acide,
- poluarea industrială,
- extinderea suprafeţelor construite
- lipsa fondurilor pentru refacerea spaţiilor verzi
- neutilizarea unor specii rezistente la nivelul poluării Bucureştiului.
11.2. Obiective şi măsuri privind situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement
Obiectivele legate de zonele verzi au în vedere dezvoltarea spaţială şi sub aspectul diversităţii biologice al acestora, concomitent cu refacerea unui sistem de spaţii prin realizarea legăturilor dintre acestea.
Pentru menţinerea şi întreţinerea spaţiilor deja existente, precum şi crearea de noi spaţii verzi se preved o serie de obiective:
- stoparea diminuării şi degradării spaţiilor verzi;
- analiza suprafeţei existente, reglementarea şi monitorizarea acestora;
- conservarea spaţiilor verzi;
- reabilitarea zonelor verzi degradate.
11.3. Poluarea sonoră.Hărţi de zgomot
Poluarea sonoră, crează disconfort şi a devenit deranjantă şi chiar nocivă în unele zone ale municipiului Bucureşti pe arterele de circulaţe, în apropierea aeroporturilor, în apropierea unor surse de zgomot. Deşi nu există o reţea de culegere sistematică de informaţii, pe baza măsurătorilor efectuate se apreciază că în Bucureşti, pe arterele principale de circulaţie şi mai ales pe arterele cu trafic greu poluarea sonoră depăşeşte frecvent cu 20-30 dB nivelul de 70 dB, considerat admisibil. Combinată cu poluarea cu gaze, poluarea sonoră în unele puncte de intersecţie a străzilor în Bucureşti devine de nesuportat. Ponderea majoră a surselor de poluare fonică, pe lângă cele fixe de origine industrială, o deţin în cazul marilor aglomerări urbane, deci şi în cazul Bucureştiului, în proporţie de până la 70 % sursele mobile, respectiv circulaţia rutieră.
Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecinătatea arterelor de trafic intens.
Studii recente au arătat că riscul bolilor de inimă şi circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorită creşterii pulsului şi a presiunii sanguine. Digestia este deasemenea redusă şi tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres.
Zgomotul din traficul rutier în zonele urbane, unde vitezele sunt în general sub 60 Km/h, provine în principal de la motoare şi de la instalaţiile de evacuare a gazelor, iar în zonele rutiere unde vitezele de rulare sunt peste 60 Km/h provine de la interacţiunea cauciucurilor cu carosabilul.
Transportul în comun constituie, de asemenea, o sursă importantă de zgomot. Prezenta mijloacelor de transport în comun de suprafaţă accentuează poluarea fonică, în special pe arterele importante unde se concentrează mai multe linii, adăugându-se circulaţiei auto obişnuite.
Zgomotul produs de căile ferate, deşi foarte supărător, nu afectează întreaga populaţie a oraşului. În primul rând, arterele de circulaţie, feroviară sunt mai puţin numeroase şi concentrate în anumite zone. În al doilea rând, zgomotul se propagă în axul căii ferate.
Zgomot generat de centre industriale.
Zonele industriale sunt răspândite în întregul oraş, cu o concentrare de-a lungul căilor ferate care traversează oraşul. Poluarea fonică indusă de industrie este diferită după tipul producţiei şi gradul de izolare fonică al fiecărei unităţi. În Bucureşti, cartierele de locuinţe aflate în imediata apropiere a zonelor industriale sunt foarte numeroase (Giuleşti, Bucureştii Noi, Griviţei, Militari, Ferentari, Titan - Şulea, Muncii, Colentina - Obor, Aviaţiei, Pajura).
Zgomot generat de surse punctuale
Principalele surse de zgomot dispersate la nivelul oraşului sunt locurile de joacă pentru copii, creşele, grădiniţele, şcolile. Poluarea fonică produsă de acestea afectează vecinătatea imediată în cursul zilei (în special dimineaţa), la fel ca spaţiile plantate dintre blocuri sau din cartierele de locuinţe.
Marile stadioane şi instalaţiile sportive, sunt, de asemenea, producătoare de zgomot. În cazul marilor stadioane, expunerea la zgomot este periodică, dar foarte agresivă. Zonele de locuinţe din apropiere sunt afectate puternic (în special lângă stadioanele Giuleşti, Dinamo, Progresul).
O importantă sursă de zgomot, periodică, este constituită de spectacolele în aer liber, mitinguri, manifestaţii de toate tipurile. Punctele alese cu predilecţie pentru astfel de manifestări sunt: Piaţa Constituţiei, Piaţa Universităţii, Piaţa Palatului - Piaţa Revoluţiei, Piaţa Victoriei.
În concluzie, în mediul urban acţionează concomitent mai multe categorii de zgomote: zgomotele domestice, industriale, zgomote produse de activitatea de construcţie, de mijloacele de transport. Cea mai importantă sursă de zgomot este circulaţia autovehiculelor, estimată a fi cauza a aproximativ 80 % din poluarea sonoră.
Un lucru important de menţionat este acela că, începând cu luna octombrie 2005, APM Bucureşti participă în cadrul unui proiect de twinning ce are ca rezultat, specializarea experţilor români în realizarea şi interpretarea hărţilor de zgomot pentru aglomerarea Bucureşti, conform cerinţelor Directivelor UE în domeniu. În acest mod se vor obţine informaţii actualizate şi mult mai detaliate (la nivel de trafic rutier, cai ferate, aeroporturi etc)
Tabel 11.3.1 Măsurători de zgomot în anul 2007
Tip măsurătoare zgomot
|
Număr măsurători
|
Maxima măsurată (dB)
|
Depăşiri
(%)
|
Faţă de nivelul zgomot
de fond
|
Faţă de limita din legislaţie
|
Pieţe, spaţii comerciale, restaurante
- în aer liber
- în zone cu locuinţe
|
4
38
|
64,1
|
9,52
|
73,81
|
Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii
|
4
|
53,5
|
0
|
50
|
Parcuri, zone de recreere şi odihnă
|
2
|
63,9
|
0
|
0
|
Incintă industrială
|
16
|
65,3
|
0
|
6,25
|
Zone feroviare
|
-
|
-
|
-
|
-
|
Aeroporturi
|
-
|
-
|
-
|
-
|
Parcaje auto
|
-
|
-
|
-
|
-
|
Stadioane, cinematografe în aer liber
|
-
|
-
|
-
|
-
|
Trafic
|
-
|
-
|
-
|
-
|
Altele
– ateliere în zone cu locuinţe
|
32
|
64,1
|
18,75
|
81,25
|
- spălătorii auto în zone cu locuinţe
|
5
|
63,3
|
20
|
60
|
- şantiere de construcţii în zone cu locuinţe
|
50
|
75,5 (pt. perioada de zi)
64,9 (pt. perioada de noapte)
|
13
12
|
49
26
|
- instalaţii de climatizare pentru birouri/instituţii în zone cu locuinţe
|
25
|
64,5
|
20
|
60
|
Hărţile de zgomot se utilizează:
- pentru a obţine date care să fie trimise autorităţilor publice regionale pentru protecţia mediului;
- ca o sursă de informaţii pentru cetăţeni;
- ca bază pentru elaborarea planurilor de acţiune;
- ca bază de date în cazul eliberării autorizaţiei de construcţie şi/sau funcţionare pentru diferite clădiri cu funcţiuni ce pot avea impact negativ asupra zgomotului ambiental al zonei de amplasament;
- ca bază de date în scopul propunerilor de schimbare a regimului de trafic (rutier, feroviar, aerian), propuneri ce ar putea avea impact negativ asupra zgomotului ambiental al zonei de amplasament.
11.4. Mediu şi sănătate
Mediul în care trăieşte omul este definit în primul rând de calitatea aerului, a apei, a solului, locuinţă, alimentele ce le consumă precum şi mediul în care munceşte. Strâns legată de aceşti factori, influneţată şi determinată imediat sau după o perioadă de timp, este starea de sănătate a populaţiei.
Cunoaşterea şi determinarea unor factori de risc din mediu are o deosebită importanţă şi constituie poate cea mai valoroasă activitate pentru promovarea şi păstrarea stării de sănătate a populaţiei.
Dacă revenim la definiţia sănătăţii (O.M.S.), vedem că aceasta reprezintă integritatea sau buna stare fizică, psihică şi socială a individului şi colectivităţilor; sănătatea nu se adresează numai individului ci şi colectivităţii, sau chiar în primul rând colectivităţii umane. Precizarea acestor aspecte este importanţă pentru a înţelege de ce este necesară colaborarea participanţilor implicaţi în elaborarea planului naţional de sănătate publică (Ministerele responsabile pentru mediu, sănătate, agricultură şi alimentaţie, transporturile, amenajarea teritoriului, industrie, turism, finanţe, etc.).
Esenţial pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei din municipiul Bucureşti este identificarea factorilor de risc care ţin de:
- alimentarea cu apă potabilă;
- calitatea aerului citadin;
- colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură;
- zgomotul urban;
- habitatul - condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională, etc.);
- calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei
Influenţa negativă a poluării aerului asupra organismului uman, nu poate fi pusă cu uşurinţă în evidenţă, deoarece ea se realizează foarte lent, şi dă naştere mai rar la îmbolnăviri specifice, de tipul celor apărute în urma expunerii la noxe de tip profesional.
În schimb poluarea atmosferică influenţează morbiditatea prin boli acute ale aparatului respirator şi mai ales cronice agravând evoluţia acestora.
Bolile influneţate de poluarea aerului şi care au fost urmărite începând cu anul 1995, au fost: laringita şi traheita acută, faringita şi amigdalita acută, bronşită şi bronşiolită acută, rinofaringita şi faringita acută, emfizem, alte boli pulmonare obstructive cronice, astmul, bronşiectazia, alte boli pulmonare determinate de agenţi externi.
Dostları ilə paylaş: |