Raportul anual privind starea factorilor de mediu apmb 2007
Surse majore de poluare şi grad de epurare
Yüklə 2,61 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 4.7.2. Reţele de canalizare
- 4.8. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane
- 4.9. Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei
4.7.1. Surse majore de poluare şi grad de epurare În b.h. Arges - sunt monitorizate 65 surse de poluare, prezentate în tabelul 4.7.1.1.
Analizele efectuate au pus în evidenţă depăşirea valorilor normate (reglementate sau impuse de normativele tehnice specifice) pentru indicatorii CBO5, CCO-Cr, MTS, azot total, amoniu, fosfor total, substanţe extractibile, detergenţi şi de asemenea o mare încărcare bacteriană, la majoritatea surselor de poluare, în special în cazul gospodăriilor comunale. O poluare accidentală pe teritoriul Mun. Bucureşti în anul 2007 s-a produs la CET Grozăveşti, prin fisurarea conductei de alimentare cu păcură a centralei, în zona Cotroceni. Păcura s-a scurs în reţeaua de canalizare oraşenească şi prin intervenţie urgentă s-a oprit pomparea şi s-a remediat fisura produsă. Păcura a fost îndepărtată din zona stardală, iar la Glina s-au organizat baraje de protecţie şi de colectare a păcurii înainte de a ajunge în râul Damboviţa.
Reţeaua de canalizare de pe teritoriul Mun.Bucureşti se află în administrarea SC APA NOVA BUCUREŞTI SA, iar canalul colector casetat se află în administrarea A.N. APELE ROMÂNE. În canalul colector casetat (amplasat sub cuva de apă curată a r. Dâmboviţa) evacuează direct 12 canale colectoare principale şi 11 canale colectoare secundare ce adună apele uzate şi pluviale din tot oraşul şi parţial din judeţul Ilfov. În prezent, toate apele uzate din Bucureşti sunt evacuate fără o epurare prealabilă direct în r.Dâmboviţa, în aval de Capitală, în dreptul comunei Glina. Sistemul de canalizare funcţionează eficient dacă precipitaţiile nu depăşesc un prag max. de 30 l/mp, fără a mai lua în calcul şi aportul suplimentar adus de localităţile din vecinătatea Capitalei: Pantelimon, Voluntari, Dobroieşti, Chiajna, Chitila, Popeşti - Leordeni. Debitele apelor uzate colectate şi evacuate din Capitală variază în 24 de ore de la 15 mc/s până la 22.5 mc/s (în situaţia fără precipitaţii), iar în caz de precipitaţii până la max 160 mc/s. Având în vedere dezvoltarea în perspectivă a oraşului şi localităţilor din Ilfov, se impune o analiză prin care să se stabilească strategia de dezvoltare şi modernizare a sistemului de canalizare pe termen lung. În tabelul alăturat se pot regăsi date generale despre lungimea totală a reţelelor de canalizare existente, volume de apă evacuate în reţele canalizare, număr de persoane racordate la reţeaua de canalizare: Tabel 4.7.2
4.7.2.1. Apă menajeră Mun. Bucureşti - Staţia de epurare GLINA. Măsuri privind reducerea poluării. În cursul anului 2007 apele uzate ale municipiului Bucureşti au continuat să fie evacuate direct în râul Dâmboviţa, neepurate, prin cele trei casete colectoare. Pentru eliminarea poluării agresive a râului Dâmboviţa în aval de Capitala, inclusiv a râului Argeş şi a fluviului Dunăre, în prezent Primaria municipiului Bucureşti are în vedere implementarea Proiectului de Asistenţă Tehnică pentru “Finalizarea Lucrărilor de Modernizare a Staţiei de Epurare a apelor uzate din Bucureşti “, amplasată în comuna Glina. Aceasta prevede realizarea etapizată a liniilor de tratare apă şi nămol, inclusiv facilitarea extinderii spre epurarea terţiară a apelor uzate. Investiţia se realizează începând din anul 2006 în cadrul programului ISPA cu finanţare de la Banca Mondială şi cu o contribuţie a Guvernului României, urmând a fi finalizată până în anul 2015. Valoarea estimată pentru realizarea obiectivului este de aprox. 400 mil.euro, constituind unul din cele mai mari proiecte derulate în cadrul programelor ISPA. Tabel 4.7.2.1
4.8. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane Datorită faptului că Bucureştiul nu dispune de o staţie de epurare funcţională din punct de vedere chimic şi biologic, apele uzate orăşeneşti sunt deversate neepurate, determinând poluarea emisarilor naturali ( Râul Dâmboviţa) atât din punct de vedere chimic cât şi biologic. În consecinţă secţiunea Aval Glina este încadrată în clasa a III–a de calitate. 4.9. Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei Analizele probelor de apă – atât din suprafaţă, cât şi cele subterane - pentru grupele de indicatori fizico-chimici generali, chimici toxici, biologici şi bacteriologici se efectuează în cadrul laboratorului propriu de calitatea apei şi sunt preluate de compartimentul de specialitate în vederea elaborării următoarelor documente de referinţă: - buletinul lunar de calitatea apelor (transmis la D.A. şi apoi integrat la nivel naţional); - contribuţie la sinteza anuală de protecţia calităţii apelor (datele aferente teritoriului administrat de SGA Ilfov-Bucureşti) sunt transmise direcţiilor de ape în vederea includerii în sinteza bazinală, care apoi se integrează în Sinteza naţionala de protecţie a calităţi apelor; - contribuţia la anuarul privind starea factorilor de mediu (date transmise la A.P.M. teritoriale); - terţe persoane (în cazul analizelor efectuate la comanda acestora) A.N. Apele Române aplică strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi calitative şi cantitative a resurselor de apă şi urmareşte implementarea prevederilor legislaţiei armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resurselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede. În acest scop, A.N. Apele Romane prin filialele sale judeţene administrează, exploatează şi întreţine Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii resurselor de apă. De asemenea, evaluează daunele produse şi serviciile executate de autoritatea locală de gospodărire a apelor în vederea monitorizării şi combaterii poluărilor accidentale, până la eliminarea completă a cauzelor ce le-au produs, alături de recuperarea daunelor Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritare / prioritar periculoase se desfaşoară în conformitate cu prevederile H.G.118/2002, actualizat şi completat cu H.G. 351/2005, ce aprobă „Regulamentul privind realizarea monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare / prioritar periculoase”. Pentru depăşirea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în receptori naturali se aplică H.G. 188/2002, modificat şi completat cu H.G. 352/2005 – care stabileşte limitele de încărcare cu poluanţi a apelor uzate.
Yüklə 2,61 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||