Raportul anual privind starea factorilor de mediu apmb 2007
Yüklə 2,61 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 5.2. Fondul funciar 5.2.1. Repartiţia solurilor României pe categorii de folosinţe
- 5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor 5.3.1. Îngrăşăminte
- 5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)
- 5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice
- 5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole
- 5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune
- 5.4.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate
- 5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor
- 5.5. Monitorizarea calităţii solurilor
Capitolul 5. SOLUL 5.1. Introducere Factorii naturali care determină calitatea solurilor din România sunt: relieful, litologia, clima, vegetaţia şi timpul. Clima şi vegetaţia sunt influenţate de activitatea omului şi din acest punct de vedere omul trebuie să intervină în conservarea calităţii solurilor. Factorii antropici sunt factorii care au modificat şi modifică sensibil şi rapid calitatea solurilor. Accentul se pune pe valorificarea optimă a tuturor condiţiilor ecologice, stabilindu-se relaţii între soluri, soiuri alese şi condiţii climatice, edafice şi factori biotici la care se adaugă considerarea criteriilor sociale şi tradiţionale pentru asigurarea unei dezvoltări economice durabile. Calitatea solului rezultă din interacţiunile complexe între elementele componente ale acestuia şi poate fi legată de intervenţiile defavorabile şi practicile agricole neadaptate la condiţiile de mediu, introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puţin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activităţile industriale şi urbane. Calitatea solurilor este determinată în principal de proprietăţile acestora. Evaluarea calităţii solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă a acestora. 5.2. Fondul funciar 5.2.1. Repartiţia solurilor României pe categorii de folosinţe Tabel 5.2.1.1 Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în Municipuiul Bucureşti, în perioada 1999-2004
sursa datelor- Institutul Naţional de Statistică Tabel 5.2.1.2 - Dinamica şeptelului în perioada 1999-2007 în Municipiul Bucureşti,
5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor 5.3.1. Îngrăşăminte Folosirea îngrăşămintelor în exces poate conduce la deteriorarea calităţii solului, în special în ceea ce priveşte conţinutul de nitraţi şi azotaţi. În acest sens, din date furnizate de către ICPA, reies următoarele : - reacţia solurilor este slab acidă la circa jumătate din unităţile de sol cercetate, restul fiind slab acide până la neutre sau moderat acide până la slab acide; - rezervele de humus sunt de ordinul mijlociu - până la mari; - conţinuturile medii de azot total sunt mici (îndeosebi la solurile brun-roşcate) şi mijlocii la solurile cernoziomice; - conţinuturile medii de fosfor mobil sunt mijlocii pe circa jumătate din solurile cercetate, mari pe circa 25 % şi foarte scăzute pentru restul de 25 %; - conţinutul mediu de potasiu mobil este mijlociu la 75 % din solurile cercetate şi mare la restul de 25 %. Tabel 5.3.1.1 - Consumul de îngraşăminte chimice la nivel naţional- sursa- Broşura Institutului Naţional de Statistică „Rezultatele studiului asupra indicatorilor de dezvoltare durabilă” -kg/ha
5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare) În categoria pesticidelor se includ insecticidele, fungicidele, erbicidele Tabel 5.3.2.1 - Consumul de pesticide la nivel naţional- sursa- Broşura Institutului Naţional de Statistică „Rezultatele studiului asupra indicatorilor de dezvoltare durabilă” -kg/ha
5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice Activitatea zootehnică este extrem de redusă pe teritoriul Municipiului Bucureşti, însă dispunem de date, de pe teritoriul Sectorului Agricol Ilfov. Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate relativ scăzută la impactul multor agenti poluanţi datorită capacităţii de tamponare bune. Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă procese de poluare a solurilor cu ape uzate, nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele agrozootehnice din zonele Periş, Jilava, Buftea. Procentul de reducere a producţiei agricole în toate aceste situaţii a variat între 25 şi 100%
• depunerile uscate şi umede din atmosferă • depozitarea inadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri neamenajate corespunzător • deversarea de nămoluri, şlamuri şi ape uzate pe terenuri agricole sau de altă natură • chimizarea în exces a terenurilor şi culturilor agricole • degradarea solului prin factori fizici a căror acţiune este favorizată de practici greşite (despăduriri, lipsa unor lucrări de consolidare şi apărare, etc.) • poluarea cu plumb este specifică pentru zonele cu trafic auto intens Practic, toate emisiile influenţează negativ solul prin încorporarea de elemente chimice cu caracter toxic. Încărcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele grele, sulful s.a.) degradează însuşirile fizice, chimice şi biologice contribuind astfel la reducerea capacităţii productive a solurilor. Parametrii statistici ai conţinutului de metale grele(Cu, Pb, Zn şi Cd) în zona Militari, Sector 6- B-dul Preciziei; Incinta industrială cu profil de tratare şi acoperire metale.
5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune Conform datelor furnizate de S.C.ELECTROCENTRALE S.A., pe raza Municipiului Bucureşti nu există termocentrale pe cărbune. 5.4. Calitatea solurilor În arealul ocupat de municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic, tipurile naturale întâlnindu-se astăzi doar pe suprafeţe restrânse din unele parcuri şi din zonele periferice. Tipuri de poluare a solurilor identificate de ICPA sunt: 1. poluarea solurilor (degradarea) ca urmare a activităţilor miniere; 2. poluarea cauzată de iazurile de decantare, haldele de steril, depozitele de deşeuri neconforme; 3. poluarea produsă de reziduuri şi deşeuri anorganice (minerale, materii anorganice, metale, săruri, acizi, baze); 4. poluarea cauzată de substanţe purtate de aer - (hidrocarburi, etilenă, amoniac, doxid de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.); 5. poluarea cauzată de apele sărate din industria petrolieră, poluarea cu petrol 5.4.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate
Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în Municipiul Bucureşti
5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor În arealul ocupat de municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic, tipurile naturale întâlnindu-se astăzi doar pe suprafeţe restrânse din unele parcuri şi din zonele periferice putin influenţate de activităţile umane (zona forestieră nordică şi zona agricolă nord-vestică). Prima fază a modificărilor antropice puternice a fost datorată construcţiilor de toate felurile în care, prin operaţiuni de decopertare, modelare, etc, s-au creat practic alte tipuri de sol. A doua fază a început odată cu industrializarea masivă şi cu intensificarea traficului rutier. Practic, toate emisiile de la aceste surse influenţează negativ solul prin încorporarea de elemente chimice cu caracter toxic. Încărcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele grele, sulful s.a.) degradează însuşirile fizice, chimice şi biologice contribuind astfel la reducerea capacităţii productive a solurilor. 5.5. Monitorizarea calităţii solurilor Yüklə 2,61 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||